trib Melungeon apalasi

Ultimul trib Apalas – Populatia Melungeon

Ultimul trib Apalas – Populatia Melungeon

John Klein vrea sa studieze cauzele genetice ale bolii care a secerat populatia muntilor Apalasi, numita Melungeon. El a descoperit un grup de oameni dornici sa-si cunoasca stramosii si mostenirea culturala si spirituala lasata de acestia.
 Istoricii nu i-au ajutat sa-si descopere radacinile
Melungeonii au fost atestati documentar pentru prima data la sfirsitul secolului al XVIII-lea si reprezinta cam 50.000 de oameni din cei aproape 22 de milioane care traiesc in regiunea coastei estice, majoritatea fiind intilniti in sudul marginii Apalasilor, in zona Tennessee, Virginia si Kentucky.
Acolo exista mai multe povesti despre modul in care acesti oameni au ajuns acolo: unii spun ca ei au fost o colonie abandonata, altii spun ca sint descendentii unor portughezi care au naufragiat in zona sau poate sint unul dintre ultimele triburi pierdute ale Israelului.
Multi dintre acestia spun ca au fost intimpinati cu scepticism si chiar ostilitate de istorici in incercarile lor de-si gasi radacinile.
Nu se stie nici de unde-si trag numele
Fiind in aceeasi zona geografica si nefiind albi, vecinii lor i-au tratat destul de neprietenos si au incercat sa-i izoleze, a spus Wanuye Windler, presedintele Asociatiei Mostenirii Melungeon.
Originea numelui lor, care a fost considerat nedemn pina de curind, este disputata la fel de mult ca si mostenirea lor. Poate sa fie o versiune a unui cuvint francez care desemneaza un amestec: melange sau poate provine din cuvintul african malungo, care inseamna marinar coleg cu un altul, sau din turcescul melun jinn – suflet blestemat.
Nici genetica nu poate da raspunsuri clare la toate intrebarile
Acum melungeonii cauta in rindul cercetatorilor care fac studii genetice raspunsuri la intrebarile lor.
John Klein, care este biolog specializat in genetica moleculara la Universitatea din Virginia, incearca sa le raspunda la citeva intrebari. Din pacate, el crede ca acestia vor fi dezamagiti.
Rezultatele cercetarilor le vor da in mare unele indicii si sugestii legate de originea acestei populatii, a spus Klein, dar nu vor spune nimanui definitiv daca este sau nu melungeon sau exact cum au venit sa traiasca in Apalasi.
Cred ca este un studiu care ridica o multime de asteptari si care va oferi doar citeva raspunsuri, a spus Klein, care, in aproape doi ani, a prelevat multe probe pentru a studia structura ADN-ului acestei populatii.
Cercetatorul a spus ca va anunta curind rezultatele studiilor sale la o adunare a Asociatiei Mostenirii Melungeon.
Populatia a fost discriminata si chiar negata ca etnie distincta
De-a lungul istoriei, melungeonii au fost discriminati din cauza etniei lor sau chiar negati ca etnie distincta cu radacini istorice, de catre istoricii sceptici in teoriile lor.
Adevarul este ca probabil noi nu am fi fost niciodata interesati de ADN sau de gene, daca la scoala sau la academie nu s-ar fi afirmat ca melungeonii au fost inruditi cu mostenitorii zonei mediteraneene, a spus Brand Kumery, presedintele Fundatiei Wellont si autorul unei carti in care se ia in discutie problema curatarii etnice a Americii.
Nume celebre ca Elvis Presley sau Abraham Lincoln par sa fi avut stramosi melungeoni
In cartea sa, el sugereaza ca marinarii portughezi au adus in America sclavi turci care, prin incrucisare cu femeile indiene Cherokee si alte triburi din zona, au produs primii melungeoni in jurul anului 1500.
El a mai declarat, de asemenea, ca Abraham Lincoln, Elvis Presley si Ava Gardner ar fi putut avea stramosi melungeoni.
David Hrom, un expert in metodologia istorica bazata pe traditiile orale, este sceptic vizavi de aceasta teorie.
Obiectia mea la cartea lui Brand Kumery este ca ea este atit de departe de adevarata istorie incit nici nu merita sa o iei in consideratie. Testele de ADN ar putea arata daca ei intr-adevar descind din turci, asa cum se afirma, dar eu sincer ma indoiesc sa reiasa asa ceva.
Analizele infirma originea europeana
John Klein a afirmat ca exista citeva secvente ADN care in mod evident reflecta o origine noneuropeana, mai degraba indiana, din partea central-estica sau nordica. In rest, el nu a mai spus nimic specific referitor la rezultatele analizelor.
Klein a recoltat probe de ADN de la aproximativ 120 de melungeoni femei si secvente din ADN-ul mitochondrial, un tip de ADN pe care femeile il trec din generatie in generatie.
Un laborator din Anglia l-a ajutat realizind analizele a 30 de cromozomi Y din mostrele de ADN prelevate de la barbati.
Klein a spus ca daca aceste studii pot oferi unele informatii referitoare la intreaga populatie, ele nu pot spune multe despre cazurile individuale.
Europenii sint populatia cu un amestec de ADN imposibil de descifrat
Poate mai bine de 70 la suta din populatie prezinta secvente particulare. Deci, daca o secventa se potriveste, statistic poti avea sansa sa-ti fie reflectata in mostenirea genetica.
El a mai spus ca unele secvente asociate cu particularitatile etnice pot ramine predominante in genomul unei persoane fata de alta.
Secventele de ADN europene sint imposibil de categorisit in functie de tari, pentru ca europenii au migrat destul de repede de-a lungul secolelor. Amestecul istoric al etniilor a facut din ADN-ul europeanului modern un amestec de nedescifrat.
Cred ca, in mare, studiile vor arata ca si aceasta populatie este destul de amestecata – a mai spus Klein.
Cristina Matache
Kir-Ugli

Misteriosul Oras Kir-Ugli sau mirajul de pe fluviu

Orasul Kir-Ugli sau mirajul de pe fluviu

 Pe Volga exista urmatoarea legenda: Adesea, cind soarele se ridica la rasarit, deasupra riului Volga se vad castelele si peretii unui oras linistit. Acesta sta si asteapta ca locuitorii sai sa isi adune bogatiile… Orasul linistit este principalul castel al printesei Volga. Aici se gasesc depozitele sale, diferite locuinte. In aceste depozite printesa a pus cite ceva. Ea aduna tot ceea ce ii cade in mina si pastreaza…

In acest context este necesara o explicatie: printesa este aceea pe care Stenka Razin a inecat-o in Volga, iar orasul Kir-Ugli (in legendele rusesti este numit Orasul linistit) apare adesea deasupra riului ca un miraj deosebit de clar.

Dupa cum se stie, mirajul este un fenomen optic care arata intr-o forma mai mult sau mai putin deformata obiecte care se gasesc la foarte mare departare de locul in care se observa aceasta imagine. Este straniu, dar locul care este aratat in mirajele de pe Volga nu apare nicaieri in jurul apei, dar nici in alta parte pe globul pamintesc. Acest oras (unii dintre cei care l-au vazut il denumesc templu) reprezinta o cupola cu niste turnulete executate cu finete. Zona care il inconjoara se schimba – unii vad orasul la malul unei ape (lac sau mare), altii la marginea unei prapastii, iar altii – pe virful unui deal.

Din ceata s-a ridicat un oras…

Orasul Kir-Ugli a fost observat de foarte mult timp si destul de des: oamenii din partea locului afirma ca el apare nu mai rar de o data pe luna. Insa prima atestare documentara a ciudatului miraj apartine anilor ’60 ai secolului al XX-lea.

Iata cum a fost descrisa intimplarea de catre cei care au vazut-o: Din ceata s-a ridicat un oras. Stralucea in diferite culori, asemenea unui curcubeu de noapte, care acoperea pamintul. Deasupra riului s-au ridicat seara pereti si turnuri uimitoare si in multe culori diferite, ca si cum din cer ar fi fost aruncate pietre scumpe deasupra pamintului. Se vedea insa ca multe dintre turnurile uimitoare erau distruse, din multe palate nu ramasesera decit ruinele. O data cu aceasta viziune a aparut parca si un val de sentimente, o oarecare invidie oarba si fara pareri de rau. Parea ca aici imparatea timpul unei alte lumi. S-a auzit un sunet straniu, care pulsa parca – un fel de cintec de inmormintare care se raspindea deasupra apei si deasupra acestui oras vrajit. Sunetul era cind incet si placut, cind devenea razbunator si provoca durere. Sunetul a inceput sa scada in intensitate, a devenit abia perceptibil, apoi a murit. Dar senzatia de groaza nu a disparut. Si, in stralucirea acestui oras, tot ceea ce era legenda pentru lumea noastra obisnuita a devenit destul de real, nascind teama si groaza. Orasul a disparut la fel de neasteptat cum a aparut. Insa la noi, din aceasta noapte, au inceput neplacerile. Participantii la expeditie au inceput sa moara.

In zona Vasiliev a aparut un glob rosu

La data de 9 august 1990, la ora 22.20, la sud-est de insula Vasiliev s-a observat un glob urias de culoare rosie. Un martor al acestui fenomen povesteste: Un glob, apoi un cerc rosu, la fel ca un inel, au aparut pe cer. Alaturi se gasea un obiect care stralucea. Globul s-a intunecat si pe fondul sau au aparut niste imagini verzui. Acestea se inlocuiau foarte repede unul pe altul. Incercarile de a fixa acest fenomen pe un film foto s-au incheiat fara rezultat. Dupa aceea a aparut o farfurie zburatoare clasica cu o pereche de focuri, dispuse la distanta egala de mijloc. Dupa aceea, farfuria a disparut, iar apoi a aparut un fel de cristal care s-a transformat intr-un turn minunat. O cupola uriasa a aparut pe cer, iar deasupra ei a luat nastere inaltindu-se un fel de constructie. Acest turn avea o oglindire inversa pe suprafata riului verzui, a apei ceresti, care ocupa partea inferioara a acestui straniu glob. La ora 23.00, acest glob a disparut. Inainte de asta insa, noi am simtit ca asupra noastra era fixata o privire apasatoare, un fel de neliniste interioara, care parca venea din profunzimea secolelor.

La Samara, martorii vorbesc despre fiinte albe, ciudate

Mirajele din aceasta zona sint destul de clare si exacte, despre acest fapt vorbind si descrierile uimitoare: Pe drumul de intoarcere, cind am revenit la mal, deasupra noastra s-a pornit o furtuna… Deodata, in norii negri a aparut un orificiu in forma de patrat. In perimetrul lui se gasea o raza rosie, dupa cum am vazut, care se indrepta catre pamint. Dupa aceea, pe fereastra din cer, ca pe ecranul unui televizor, a aparut o imagine clara si colorata. Era peisajul unui golf marin, pe care se gaseau citeva dealuri mici din piatra si o padure stranie, de culoare violet intens. Deasupra marii se gasea un cer palid, aproape alb. Imaginea se rotea incet, ca si cum camera de luat vederi se invirtea dupa sensul acelor de ceasornic. Noi toti asteptam sa apara pe ecran turnurile lucrate cu finete, impodobite cu cupole. Dar ele nu s-au mai vazut. Tabloul acesta l-am observat aproximativ 15 minute, apoi a inceput sa se stearga incet.

Etnograful din Samara, Iakovlev, povestea in secolul al XIX-lea ca in muntii din aceasta zona apar din cind in cind niste fiinte stranii albe: Nu par a fi oameni, nu par a fi animale. Dumnezeu stie ce sint! Le-a vazut la un moment dat un om, dar s-a intors acasa fara memorie si dupa citva timp a murit. Locul este inconjurat de munti, acoperiti de padure si inainte pe acolo trecea un drum.

Zona pazita de luminari in care totul dispare

Ca in majoritatea zonelor de acest tip, este si aici un loc pe care daca in vizitezi intr-un anumit moment se poate sa dispari pentru totdeauna. Legendele vechi spun ca acest loc este strajuit de doua luminari aprinse. Observatori din trecut vorbesc despre niste trunchiuri de culoare alba care induc senzatia de groaza oricui. Ele apar intr-un grup compact, de la doua pina la cinci la numar, de diferite nuante si cu o claritate deosebita. Cel mai des se poate observa culoarea verde. Inaltimea trunchiurilor alterneaza intre un metru si 5 metri, iar diametrul este de aproximativ 2 metri.

In afara trunchilor luminate, aici apar si alte obiecte stralucitoare: globuri si semilune. Globurile apar cel mai adesea in grupuri de cite cinci. Patru dintre ele sint mari si clare, iar cel de-al cincilea este mic, mobil, cind apare, cind dispare. Potrivit datelor oferite de izvoarele documentare, globurile se observa cel mai des la sud de orasul Samara.

Daca Kir-Ugli este un miraj trebuie sa admitem ca undeva este si originalul. Unde se gaseste acesta – pe Pamint, in alta dimensiune sau, dupa cum afirma cercetatorii, pe alta planeta – nu se poate sti. Martorii vorbesc despre un cer palid, aproape alb deasupra orasului Kir-Ugli, care nu seamana deloc cu cerul pe care il vedem noi.

 

 

Articol de Georgeta Licsandru

Seminarii & Cursuri Video

Seminarii & Cursuri Video Online – Spiritualitate, Terapii Complementare, Tehnici de Meditatie, etc.

Seminarii & Cursuri Video Online – Spiritualitate, Terapii Complementare, Tehnici de Meditatie, etc..

Incepand de astazi puteti accesa o parte din inregistrarile video incluse in Cursurile Online ale Academiei Karanna, aici:

 

programul-adhyatma-jnana-karanna2

GRUPA NOUA! PROGRAM ADHYATMA JNANA© – Nivelul I

PROGRAM ADHYATMA JNANA© – Nivelul I

CURS DE DEZVOLTARE SPIRITUALA

 CURS VIDEO-ONLINE – PUTETI INCEPE CURSUL ORICAND!

 

CURS ACREDITAT INTERNATIONAL IPHM

logo IPHM

 

PROGRAMA CURSULUI O PUTETI VIZUALIZA AICI

 

TESTIMONIALE DE LA PARTICIPANTII GRUPELOR ANTERIOARE DE CURS

testimoniale

Pentru detalii si inscrieri va rugam sa utilizati acest formular de contact:

 

Trimiteți-ne e-mail

1 + 3 = ?

 

TERMENI SI CONDITII

 

oferta de sarbatori karanna craiova cursuri la distanta

Curs Regresie Vieti Anterioare – DE SARBATORI, REDUCERI LA INSCRIERE

Curs Regresie Vieti Anterioare

– DE SARBATORI, REDUCERI LA INSCRIERE –

 

NU RATA OFERTA DE SARBATORI!

Maxim 10 locuri disponibile.

oferta sarbatori karanna craciun reduceri

Data inceput 16.01.2015

Data final 27.03.2015

 

SINGURUL CURS DE REGRESIE DIN ROMANIA – ACREDITAT INTERNATIONAL 

 

OFERTA DE SARBATORI

0Weeks0Days0Hours0Minutes0Seconds

Pentru inscriere la curs si plata efectuata pana la data de 24 dec 2014 inclusiv, costul pentru primele 3 luni de curs este de 450 lei, in loc de 750 lei.

0Weeks0Days0Hours0Minutes0Seconds

Pentru inscriere la curs si plata efectuata pana la data de 15 ianuarie 2015 inclusiv, costul pentru primele 3 luni de curs este de 550 lei, in loc de 750 lei.

Diploma recunoscuta international de Institutul IPHM ( International Practitioners of Holistic Medicine) si PHPA (The Professional Hypnotherapy Practitioners Association) si national cu sigiliu Karanna©.

 

BONUS - ABONAMENT MEMBRU V.I.P. GRATUIT!

Pe perioada de desfasurare a cursului, participantii primesc GRATUIT statutul de MEMBRU V.I.P. cu toate avantajele si beneficiile aferente Membrilor Clubului Karanna ©. Pentru detalii APASA AICI.

 

 

 

schitul-sfantul-andrei-athos-10

Noaptea Sfantului Andrei, traditii si obiceiuri romanesti

Noaptea Sfantului Andrei, traditii si obiceiuri romanesti

sfantul andrei

Sfantul Andrei

 

Pentru noaptea dinaintea Sfantului Andrei, romanii traditii unice care s-au transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri. In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup… Noaptea Sfantului Andrei ar trebui sa fie Halloween-ul romanilor.

 

Noaptea Sfântului Andrei, traditie romaneasca

Romani au o traditie frumoasa pentru noaptea Sfantului Andrei care s-a transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri despre ele.
Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca „isi vede lupul coada”. Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia.

 

In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna lupii

In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta.

Tot din cauza lupilor nu se matura toata ziua, nu se da gunoiul afara, nu se ranesc grajdurile, nu se piaptana, nu se fac zgarieturi, nu se face pomana si nu se da nimic cu imprumut. Daca stapanii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totusi, cand soarta scrie altfel, primejdia nu se poate indeparta, caci peste cele hotarate de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece.
În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le asculta ce spun, moare. La miezul noptii de Sf. Andrei se deschid cerurile.

 

 

lupi sfantul andrei

Noaptea strigoilor

In credintele poporului roman de pretutindeni, in noaptea de catre Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umbla strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale mortilor, care nu ajung in lumea de „dincolo” dupa inmormantare, sau refuza sa se mai intoarca „acolo” dupa ce isi viziteaza rudele, la marile sarbatori calendaristice.

Strigoii morti devin foarte periculosi pentru cei vii: iau viata rudelor apropiate, aduc boli, grindina si alte suferinte. Dupa relele provocate si locul unde activeaza, ei pot fi de apa si de uscat, de vite si de stupi, de ploi si de foc. Ei calatoresc pe Pamant si pe ape, strigand si miorlaind, calare pe melita, pe coada de matura, pe butoi sau in butoi.

Prin unele parti, se crede ca acesti strigoi iau coasele si limbile de melita pe care le gasesc pe afara, prin curtile oamenilor si se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grija ca asemenea obiecte sa nu fie lasate afara. Se mai spune ca ei danseaza pe la raspantiile drumurilor, pana la cantatul cocosilor. Ei se bat cu strigoii vii, adica cu strigoii-oameni. A doua zi, acestia se cunosc dupa zgarieturile ce le au pe fata.

Babele sau oamenii-strigoi, inainte de a iesi din casa pe horn, se ung pe talpi cu untura. Adeseori ei trag si clopotele pe la biserica. Cand nu au cu cine sa se razboiasca, se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat masuri de aparare: au mancat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate si la incheieturile trupului. Au uns ferestrele, usile, hornurile, scarile, clantele usilor, boii si vacile la coarne, clestele, lada si toporul. Pe alocuri, usturoiul este tavalit mai intai prin funingine. Unii astupa si hornul sobei. Daca strigoii nu gasesc nici un loc pe unde sa intre in casa, atunci cauta sa-i cheme afara pe cei dinauntru. Strigoiul vine si striga la fereastra: „Ai mancat usturoi?”. Daca omul raspunde, il muteste; iar daca tace, se duce in treaba sa si incearca pe la cei care n-au mancat usturoi.

 

 

strigoi

strigoi

Noaptea vrajilor si a farmecelor

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita. In noaptea de Sf. Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.

Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca. Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi mananca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.

Fetele mai fac un colac din paine dospita, punand in mijlocul lui cate un catel de usturoi. Dus acasa, colacul este asezat intr-un loc calduros, unde este lasat vreme de o saptamana. Daca rasare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaste ca va fi cu noroc. Daca nu rasare, fata se intristeaza si spune ca va fi lipsita de noroc. Unele fete merg in aceasta noapte la fantana, aprind acolo o lumanare de la Pasti si o afunda cu ajutorul galetii. Cand fata apei este luminata bine, fata zice:
„Sfinte Andrei,
Scoate-i chipul in fata apei,
Ca in vis sa-l visez,
C-aievea sa-l vaz!”

Atunci, apa din fantana se tulbura si fata isi vede, se spune, chipul ursitului. Unele isi fac de ursita cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cutite si o coasa, toate infierbantate in foc. Dupa ce s-au inrosit, se scot afara, se sting in apa si apoi se descanta.
In seara Sfantului Andrei, toti ai casei, mai ales fetele mari si baietii, seamana grau in cate o strachina sau glastra cu pamant. Aceluia ii va merge mai bine, va fi mai sanatos si mai norocos, caruia i-o rasari graul mai bine si o creste mai frumos.

 

Usturoi miraculos

Tot in seara de 29 noiembrie, se aduna la o casa mai multi flacai si fete. Pe o masa, ei pun mai multe caciuli de usturoi, imprejmuite cu tamaie, smirna si cateva lumanari de la Pasti aprinse. Pun apoi pe masa diferite feluri de mancare, mananca, vorbesc si rad in toata voia buna, pana cand apar zorii zilei. Fetele isi impart intre ele usturoiul, pe care il duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinti preotul.

Acest usturoi se pune pe policioara la icoane, fiind bun de facut de dragoste.
In alte zone din tara noastra, pazitul usturoiului se face in felul urmator: intr-o casa de gospodar se strang 10-12 fete, avand fiecare fata cate o paine, trei capatani de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o ata rosie si o sticla de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masa, intr-un colt al casei, si se acopera cu o broboada rosie. Langa lucruri, pe masa, sta un sfesnic c-o lumanare aprinsa, care arde de cu seara si pana in ziua. Langa masa, una in dreapta si una in stanga, stau de straja doua babe, care baga bine de seama ca sa nu se fure din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo neclintite pana dimineata. La aceasta petrecere, vin si baieti cu lautari. Se canta si se petrece pana in zori.

Cand s-a facut ziua, hora este jucata afara. Un flacau joaca in mijlocul horei toate lucrurile fetelor, pazite de batrane. Dupa joc, fetele isi iau lucrurile si le impart flacailor. Painea se mananca, rachiul se bea, usturoiul se pastreaza de leac. Cand vitele-s bolnave, li se da mujdei in bors ori vin si le trece. Daca se fura din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul pazit este semanat primavara. Daca pleci la drum lung, sa iei putin usturoi cu tine.

usturoi sfantul andrei

De la pazitul acestui usturoi s-a nascut zicala: „Parca a pazit usturoiul”, care se da celui ce se cunoaste ca a petrecut o noapte fara somn.
Tot in aceasta noapte se fac observatii meteorologice: daca luna va fi plina si cerul senin, se zice ca iarna va fi cu moina. Daca luna va fi plina si daca cerul va fi intunecat, daca va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari si grele.

De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.
Sfantul Andrei este socotit inceput de iarna, numindu-se din aceasta cauza „Andrei-de-iarna”.

Aflarea ursitului in noaptea Sfantului Andrei

Ajunul de Sfântul Andrei aduce multă forfotă pentru fetele şi femeile din Maramureş. Pe Valea Marei fetele de măritat abia aşteaptă venirea serii ca să-şi poată afla ursitul în timp ce femeile se ocupă de protecţia casei şi a gospodăriei pentru tot anul ce va urma. Ca să şi reuşească aceste lucruri atât fetele cât şi femeile trebuie să parcurgă ritualuri tradiţionale a căror vechime încă nu a fost stabilită cu exactitate de către specialiştii în folclor şi etnologie.

Pentru a şti cine le va fi soţ, fetele apelează la celebra turtă din aluat foarte sărat, care după ce este gata de frământat sfârşeşte coaptă pe cărbuni încinşi. Jumătate este mâncată înainte de culcare pentru a face sete, iar cealaltă jumătat pusă în ştergar sub pernă până dimineaţa. Visul în care un tânăr vine să-i aducă apă de băut tinerei fete, va fi visat numai dacă măritişul va avea loc în perioada ce urmează postului. Dacă viitorul soţ refuză să apară în vis cu apa de băut, atunci fata respectivă va trebui să mai aştepte. Pe cât de nerăbdătoare sunt fetele să pună în practică acest obicei, pe atât de ocupate sunt mamele şi bunicile lor, cu alte îndeletniciri ce trebuiesc făcute numai în ajun de Sf. Andrei .

În ajunul sărbătorii de Sf. Andrei este momentul propice în care găzdoaiele pot proteja  gospodăria şi animalele în faţa fiarelor de pădure. Pentru a reuşi acest lucru tradiţia spune că toate obiectele tăioase trebuie legate cu sfoară şi puse bine, să nu poată fi găsite în ziua sărbătorii. Toate muncile bucătăriei începînd de la tăiatul pâinii şi până la gătitul mâncăurilor trebuie terminate înainte de miezul nopţii. Pieptenele vine de asemenea ca obiect interzis de Sf. Andrei, aşa că toate coafurile vor fi făcute în ajun.

sursa foto: Transilvania TV

Timpul este limitat, iar femeile trebuie să fie pieptănate pentru a doua zi înainte de miezul nopţii. Dinţii pieptenelui are echivalent simbolistic cu ghearele sălbăticiunilor şi de aceea trebuie pus sub sfoară, bine legat lângă celelalte obiecte casnice tăioase. Toate aceste obiceiuri funcţionează cu folos în satele din Maramures iar oamenii spun că au fost şi verificate de-a lungul  sutelor de ani.

 

Sursa: www.desprecopii.com

sarmisegetusa

Sarmisegetusa

Sarmisegetusa

 

sarmisegetusa

Astazi, un drum la cetatile dacice Sarmizegetusa, Capâlna, Blidaru si Costesti aduna in inima românului, deopotriva, durere si mândrie, pentru ca toate necazurile si trairile supreme ale sufletului te asalteaza acolo intr-un amalgam de simtiri ce te fac sa plângi cu un ochi si sa lacrimezi de bucurie cu celalalt. Asta am trait si eu zilele trecute când am vazut cetatile dacilor. La mai bine de doua milenii si jumatate de la consemnarea primelor informatii despre existenta lor, dacii continua sa ramana un mare mister. Si cu cat ne apropiem mai mult de ei, cu atat taina se adanceste, lumea lor socheaza perceperea, intriga, sacaie, enerveaza, invitandu-te sa “ataci” si mai vartos adancul sperand la un pumn de lumina care sa-ti ostoiasca curiozitatea, dorul si setea de a afla cine au fost cu adevarat ei, stramosii nostri. Un drum la cetatile lor nu te linisteste nici pe departe, ci, dimpotriva, ascute si mai mult semnul de intrebare, ca o sica trecuta cu lama peste obrazul de andezit al inimii. Cine sunt ei, dacii? “Ei sunt cei ce nu sunt”. Asa ar putea sa exprime simplitatea dramatica a unei expresii destinul nedrept al misteriosilor nostri stramosi.

Satelitii rusilor si orasul de sub cetatea din munti

Am pornit la drum spre Sarmizegetusa Regia, plecand de la Costesti, cu doua carute trase de tractor. Dupa 20 de kilometri, am mai urcat vreo doi intrand in cetate pe poarta de vest. Ajuns aici, ai putea sa crezi ca misterul se destrama, pentru ca tot ceea ce vezi nu pare a fi, la prima vedere, mai mult decat arata saracele noastre pliante turistice. Un colt de cladire insa, semnalat ca atare de arheologi, imediat in stanga incintei sacre, la care ajungi urmand calea regala, ne-a atras atentia pentru ca el face parte din palatul regelui Decebal. Restul este ascuns sub pamant si radacini de copaci seculari. De ce nu se mai sapa la Sarmizegetusa, de ce totul este lasat in paragina, ce mistere ascunde subsolul acestei capitale sunt tot atatea intrebari care ne fac sa plangem cu un ochi si sa ne bucuram cu celalalt inlacrimat, stiind ca aici au trait si s-au rugat ei, stramosii nostri ignorati. Pe la inceputul anilor ‘90, subsolul din zona Gradistei a fost scanat de un satelit rusesc. Ce s-a descoperit acolo ramane o mare taina caci, oficial, nu au fost date publicitatii toate rezultatele. Neoficial, s-a spus ca rusii ar fi descoperit situri antice si preistorice necunoscute inca in zona. Se cunoaste totusi ca s-a intocmit un dosar al acestor descoperiri, la Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului si la Ministerul Culturii de atunci, care au decis efectuarea unor cercetari. Concluzia era una socanta: fortificatiile din zona Gradiste nu erau doar cetati dispuse pe culmile muntilor din jur, ci un imens ansamblu de 200 km patrati, foarte compact, care cuprindea o asezare militara, una civila montana, cu mai multe nuclee. Practic, muntii fusesera taiati si terasati, apoi amenajati in incredibilul ansamblu. Mai mult, pe o suprafata de doi kilometri patrati, la o adancime de 8 metri, s-ar afla o asezare subterana. Prin anul 2001, Vasile Dragomir, general de divizie in retragere, care facuse parte din echipa de cercetatori, declara pentru un ziar central ca in zona Vartoape fusesera detectate, pe o suprafata de 4 km patrati, 75 de gropi conice, de dimensiuni diferite, precum si incinte paralelipipedice, modificate de mana omului, care comunicau intre ele, dar si cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri spre muntii din apropiere, unele, prabusite partial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia, unde au fost de asemenea detectate incinte subterane. “Vreau sa subliniez ca in urma masuratorilor noastre a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai importante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mai mare decat cele de la Sarmizegetusa”, declara atunci generalul. Conform studiului amintit, orasul subteran si suprateran de la Vartoape ar fi centrul complexului, mult mai mare decat cel de la Sarmizegetusa. Ca este asa, ramane sa o confirme viitoarele cercetari, dar noi ne-am convins de existenta tunelurilor, in acest inceput de mai cand, ajunsi la Capalna, la un pahar de vorba, un localnic ne-a povestit cum cu ceva vreme in urma s-a prabusit un perete de munte descoperind o parte de tunel, de putea omul sa mearga in picioare prin el, intarita cu barne putrezite din lemn. Unde ducea, ce se afla la capatul lui, nu se stie. 

Tacere, falsuri si miei fripti pe altare de andezit
.
Despre lumea antica s-au scris opere marete, dar, printr-un facut, tocmai capitolele referitoare la daci au disparut. Altii i-au imortalizat pe monumente, le-au ridicat statui la Roma, unele gazduite astazi de Vatican, in timp ce arheologii nostri le-au profanat sanctuarele frigand miei pe altarele lor de andezit, le-au praduit comorile ramase nefurate de altii sau si-au ingropat gunoaiele chiolhanurilor de peste noapte sub lespezile milenare. “Dacii au fost niste barbari, inculti, care nici macar nu stiau sa scrie”, spun unii specialisti ai nostri cu diplome academice, iar cele cateva placi de plumb, replici dupa unele din aur, cu inscrisuri ciudate care ne vorbesc despre ei, “pierdute” in subsolul Institutului de Arheologie, nu sunt altceva decat niste falsuri ordinare realizate de istorici pe care nu dai doi bani ca Hasdeu si Densuseanu. Si ce importanta mai are ca pe una dintre aceste placi este redata chiar imaginea cetatii lui Burebista de la Sarmizegetusa? Sunt falsuri si asa trebuie sa ramana, chiar daca nimeni nu a studiat serios pana acum aceste artefacte. Si ce mai conteaza ca ei, sarantocii daci, cercetau stelele, aveau calendare si vorbeau cu zeul lor in incinte sacre de dimensiuni impresionante, in sanctuare taiate din andezit, piatra pe care astazi o croiesti numai cu diamantul? Mai intereseaza pe cineva ca stramosii astia ai nostri ridicau cetati din blocuri de calcar carate de la zeci de kilometri, fasonate si imbinate perfect, dupa tehnici misterioase la fel ca si ei? Lasa-i pe altii sa-si ridice in slavi stramosii druizi sau celti, care le culeg din lut pietrele pe care au pasit, caci noi avem lucruri mai importante de facut. Cautam, de pilda, un brand de tara care sa ne promoveze in lume: “O eterna si fascinanta Romanie” de care alesii isi amintesc doar in campanii electorale. Un mit “Dracula”, care sa inspaimante Europa, “Fabulospirit” sau de ce nu “Romania, the Land of Chois”, imprumutat de pe la altii. Pe cine ar interesa cetatile dacilor, mamaliga lor de mei sau borsul de urzici, se intreaba autoritatile? Amaratii, desi aveau muntii plini de aur, nu-l prea prelucrau, zic arheologii nostri, care nu au reusit sa descopere mai nimic de luat in seama din acest metal prin cetatile lor. Au facut-o taranii si altii, mai demult, o fac si astazi fara sa ne pese macar. De la daci nu a ramas mare lucru, desi muzeele din Viena sau Budapesta, colectii particulare din intreaga lume bahaie de podoabe din aur si argint, de mii de cosoni, toate furate din pamantul dacilor. Si ce daca s-au recuperat niste bratari din aur gasite de niste braconieri? Credeti ca sunt adevarate? Nici vorba. Sunt false! Sunt facute din cosoni! E clar! Probele autenticitatii lor sunt masluite, o spun tot ei, specialistii nostri. Si toate acestea, ca sa credem noi ca suntem urmasii unor smecheri, prosti, neimportanti si sarlatani, scursuri fara documente de identitate istorica, despre care nu merita sa se mai stie ceva.

Despre zei, credinte si nemurire in incinta sacra

.

M-am plimbat prin sanctuar cu atentie si grija sa nu calc pe vreun zeu sau sa nu frang, din greseala, vreun deget al marelui Zamolxis. El este acolo, va asigur, dar nu mai are templu in care sa stea. L-au distrus romanii sau chiar dacii fortati de invadatori, iar ce a mai ramas din el s-a aruncat la vale de catre arheologi. Pe scaunele batranilor preoti stau astazi paranormali si bioenergeticieni, care vin sa se incarce din energia templului. Din cand in cand, mai vin si oameni normali, dar bolnavi, avizi sa se vindece de dorul stramosilor. Tot drumul spre cetatea regala am simtit ca suntem insotiti de Marele Lup Alb, ce traia odinioara in preajma marelui preot, care l-a condus si pe Sfantul Andrei la templul stramosilor nostri, cum spune legenda. Si chiar cred ca a fost asa, pentru ca, la un moment dat, coborand de la Blidaru, am zarit un trunchi de copac in forma de lup in care se metamorfozase insusi Marele Lup Alb. La Sarmizegetusa Regia am trait pentru cateva clipe sentimentul ca dacii s-au ridicat din istorie si s-au intors in sanctuarele din munti. Spun aceasta pentru ca aici s-a discutat despre religia lor “cu cartea pe masa” adusa de “Dacica”, editura care a lansat, in premiera nationala, un volum despre daci chiar la ei acasa. Este vorba despre lucrarea “Religia geto-dacilor”, o carte despre zei, credinte, nemurire, sacrificiu, preoti si initieri, pe baza scrierilor vechi ale antichitatii, semnata de I.I Russu. Si tot aici dr. Aurora Petan, directorul editurii amintite, si alti vorbitori au discutat despre harta Daciei, “Legendele dacilor liberi”, “Muntii dacilor”, “Scrieri vechi pierdute atingatoare de Dacia”, “Medicina in Dacia”, “Andrei apostolul lupilor”, “Tezaurul dacic de la Sinaia”, tot atatea titluri despre daci lansate de aceasta editura. Si tot la Sarmizegetusa, chemati de spiritul stramosilor, ajunsesera regizorul Andrei Chiriac si scenaristul Mihai Manescu, doi tineri care lucreaza in acest moment la serialul de televiziune “Secretul coifului de aur”, film inspirat de scrierile de pe placile de plumb de la Sinaia.

Nepoti, ajunsi in vizita la bunicul Decebal

Dupa trei zile petrecute intre zidurile si altarele stramosilor daci de la Sarmizegetusa, Capalna, Blidaru si Costesti, am plecat spre orasul nostru de zgura cu ochii sufletului plangand de mila si de bucurie. De mila pentru istoria neamului, ignorata, batjocorita sau distrusa la comanda, ca sa se uite totul. De bucurie, pentru ca mai exista romani, mai exista tineri, mai exista batrani cu inimi suficient de mari ca sa incapa in ele si aceasta particica de istorie, pe care nu vor, nu pot si nu trebuie sa o uite. Ca este asa, ne-au dovedit-o in zilele libere romanii care au renuntat la mititeii rasuciti pe gratare pe marginile apelor si la berea rece din parau, pentru a se intalni cu stramosii la ei acasa, in cetatile lor. Eu cred ca cineva va razbuna istoria pierduta, de vreme ce Dacian Tudor, un baietel de numai 2 ani, a avut forta sa urce neajutat de parinti la Blidaru, iar Raducu, fratele lui de 6 luni, a venit purtat in brate de mamica si taticu la bunicul Decebal sa-l asculte povestind despre lupi si zei, batalii si tradari. In ceea ce ma priveste, eu nu cred ca dacii au fost vreodata infranti.

Dumitru Manolache pt. gardianul
 

——————————————————————————————————————————————————————————————————————————

Avem toate motivele să credem că strămoşii noştri stau la originea societăţii omeneşti. În 1961 au fost găsite în România câteva tăbliţe de lut cu o scriere care s-a dovedit a fi prima din lume. În anul 1999, un studiu făcut la Sarmizegetusa Regia a pus în evidenţă faptul că cetăţile dacice cunoscute acum la Orăştie sunt doar o mică parte a unui oraş uriaş, de 200 km pătraţi, ascuns sub pământ – cel mai mare din Antichitate. Iar în anul 2002, la Anina au fost dezgropate oasele strămoşului tuturor europenilor, botezat de speologi “Ion”. Toate aceste descoperiri sunt grupate în centrul şi sud-vestul României, tot în zona unde au fost găsiţi celebrii dinozauri pitici, unicate mondiale.

sarmisegetusa


După ce au găsit o mandibulă în peştera Anina, acum 7 ani, speologii Institutului “Emil Racoviţă” au pus problema datării fosilei. Acest lucru se face cu ajutorul izotopului Carbon 14 şi este o procedură care costă 500 de dolari. Savanţii români nu aveau însă aceşti bani, aşa că profesorii Erik Trinkaus de la Universitatea din Saint Louis, Statele Unite, şi Joao Zilhao de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, au acceptat să dateze ştiinţific mandibula. Ei au concluzionat că relicva are o vechime de 40.000 de ani şi este cea mai veche rămăşită a omului modern din Europa.
Pe de altă parte, pe baza acestui fragment, cei doi antropologi care au reconstituit chipul bărbatului, au descoperit că acesta are trăsături nemaiîntâlnite la vreo altă relicvă de acest fel. Ei susţin că acest craniu este dovada că omul modern (homo sapiens sapiens) s-a împerecheat cu omul de Neanderthal (homo sapiens neanderthalensis), care a trăit de acum 150.000 de ani până acum 35.000 de ani. Ca atare, străbunul nostru a revoluţionat tot ce se ştia despre teoriile antropologice cu privire la originea omului modern şi la legăturile sale cu omul de Neanderthal. Până la această descoperire, antropologii credeau că omul de Neanderthal a dispărut odată cu apariţia cu omul modern.

 

sarmisegetusa

 

Ion are însă caracteristicile ambelor tipuri de umanoid; asta înseamnă că ele au convieţuit şi chiar s-au împreunat. Până la descoperirea din Munţii Aninei, cele mai vechi rămăşiţe ale omului modern erau din Africa şi datau undeva în jurul a treizeci de mii de ani. Imediat după stabilirea vârstei fosilei şi publicarea ştirii, oamenii de ştiinţă autohtoni l-au botezat pe primul european modern cu numele Ion.

Cercetătorii au crezut la început că Ion a locuit chiar în peştera în care a fost găsit. După investigaţii ulterioare, s-a ajuns la concluzia că peştera nu a fost locuită. Nu s-au găsit unelte, prin urmare Ion a trăit şi a murit în altă parte, dar, în cele câteva zeci de mii de ani, mandibula sa a ajuns în adâncimea peşterii. Tot în acea peşteră a mai fost găsit craniul unui om ce a trăit acum 26.000 de ani, care a fost botezat Vasile.

sarmisegetusa

 

Tot la noi s-a găsit craniul vechi de 35.000 de ani al unei femei

După ce, în februarie 2002, în peştera Anina s-a găsit fragmentul de mandibulă care ar fi aparţinut primului european modern, cunoscut sub numele Ion, în 2003, alte descoperiri făcute în acelaşi loc au certificat faptul că în ţara noastră au trăit cei mai vechi europeni. În urma cercetărilor din 2003, specialiştii au găsit o bucată de craniu veche de 35.000 de ani, care ar fi aparţinut unei femei care a fost “botezată” Maria. (Simona Josan)

Prima scriere din lume, găsită în judeţul Alba

În localitatea Tărtăria, din judeţul Alba, a fost descoperit, în anul 1961, un important complex de cult, cu materiale ce atestă o continuitate de locuire de câteva mii de ani. Printre altele, s-au găsit şi trei senzaţionale tăbliţe de lut ars, realizate pe la 4500 î.Hr., conform datărilor cu izotopul Carbon 14.

sarmisegetusa

 

Două dintre tăbliţe sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic, cu peste un mileniu anterioare celor sumeriene. Iniţial, oamenii de ştiinţă ai considerat că tăbliţele găsite sunt un fals. Însă, datarea cu izotop Carbon 14 a dovedit că aceste obiecte au o vechime de cel puţin 6.500 de ani.

Mai mult, şi în Bulgaria s-a găsit un vas vechi de “doar” 5.500 de ani pe care este desenat acelaşi tip de scriere. Concluzia este că în cazul Tărtăria, vorbim despre prima scriere din lume, care s-a răspândit de aici în Asia şi Europa. Din păcate, semnele au rămas nedescifrate până în ziua de azi.

   

Sarmizegetusa stă pe un oraş subteran de mărimea Bucureştiului.

sarmisegetusa

În 1993, România demara o amplă campanie de punere în valoare a cetăţilor dacice de la Grădiştea, fără ştirea opiniei publice.

Un grup de oameni de ştiinţă români a efectuat la faţa locului, până în 1999, un studiu complex cu ajutorul unor aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor îngropate.

Aşa s-a pus în evidenţă faptul că sub Sarmizegetusa şi sub celelalte cetăţi dacice pe care le cunoaştem acum există un uriaş ansamblu arhitectonic militaro-civil, compact, cu mai multe nuclee, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi, bogat în aur şi cu multe elemente anterioare civilizaţiei dacilor.

sarmisegetusa

 

Planurile acestui oraş antic, cam de mărimea Bucureştiului, au fost strânse într-un dosar, care a fost trimis Ministerului Culturii, însă instituţia statului nu a mai anunţat nimic în acest caz.

 

Sursa: www.cybershamans.blogspot.com

 

planeta x nibiru

Planeta X sau Nibiru?

Planeta X sau Nibiru?

planet-x-nibiru

Planeta X sau Nibiru?

 

Şefii de stat din lume ştiu încă din 2003 de existenţa planetei X, secret dezvăluit de George Bush! Isteria “Nibiru din 2012″ a fost o manipulare grosolană! Planeta X va produce dezastre Pământului în anii următori!

.
În mai 2003, şefii de stat din întreaga lume au fost invitaţi de către preşedintele George Bush pentru a discuta, chipurile, despre războiul din Iraq. Mulţi şefi de stat au ieşit însă cu chipurile răvăşite de la acea întâlnire. Ceea ce înseamnă că acolo s-a discutat altceva… un aspect devastator pentru întreaga omenire. Există indicii că acolo preşedintele american le-a spus o informaţie strict secretă, care trebuia să rămână doar pentru elite: şi anume că în interiorul sistemului nostru solar se află o planetă necunoscută, masivă, descoperită cu 10 ani înainte, şi care va provoca daune Pământului, dar pericolul cel mai mare ar fi acela ca publicul să ştie acest lucru, creându-se o panică de nedescris. Prin urmare, toţi din conducerea lumii (fără excepţie) trebuie să-şi ţină gura închisă.

Articol: Planeta X sau Nibiru?

.
Tot atunci, în 2003, s-a pregătit cea mai mare manipulare din istoria omenirii: s-a creat o poveste cu anul 2012, calendarul mayaş şi planeta Nibiru. Această poveste a fost extrem de promovată de mass-media şi televiziuni, dar nu în mod serios, ci ca un fel de “ciudăţenie” sau “can-can”. Din păcate, site-urile de conspiraţii (printre care şi eu, trebuie să recunosc… cel puţin la început) au căzut în capcană şi a început să vorbească serios că în anul 2012 se va apropia de noi planeta Nibiru, care va produce dezastre uluitoare pe Pământ. Bineînţeles că în decembrie 2012 nu s-a produs nimic, şi atunci multă lume şi-a dat seama că totul este doar o farsă, o manipulare.

.
Însă, planeta X, planeta necunoscută, chiar există, iar acum, oricine ar vorbi de ea ca despre un lucru adevărat va fi luat în derâdere. Despre ea a vorbit chiar cotidianul “Washington Post” în 1983, probabil că dintr-o greşeală, căci ştirea n-ar fi trebuit să ajungă niciodată în mass-media. Reproduc încă o dată ştirea de atunci, despre care am scris în ianuarie 2010:

.
Un corp ceresc mare, la fel de mare ca şi planeta-gigant Jupiter şi destul de aproape de Pământ, ce ar face parte din sistemul nostru solar, a fost descoperit în direcţia constelaţiei Orion, de către un telescop astronomic în infraroşu montat pe un satelit aparţinând SUA (IRAS).

.
Obiectul este unul misterios, astronomii neştiind dacă este vorba de o planetă, de o cometă gigantă, de o “protostea” care n-a reuşit să devină o stea, de o galaxie aflată în formare sau de de o galaxie învăluită în praf, astfel încât lumina nu poate să treacă dincolo de ea.

.
“Tot ce vă pot spune este că nu ştiu ce reprezintă”, a declarat Dr. Gerry Neugenbauer, astronomul-şef al Laboratorului California’s Jet Propulsion şi directorul Institutului Californian de Tehnologie.

Articol: Planeta X sau Nibiru?

.
Cea mai fascinantă explicaţie al obiectului ceresc misterios o reprezintă faptul că el ar reprezenta o planetă gigantică de gaz, la fel de mare ca şi Jupiter, aflată la o distanţă de 538 de unităţi astronomice (1 unitate astronomică = distanţa dintre Pământ şi Soare) faţă de Pământ. Această înseamnă că acest corp ceresc este cel mai apropiat obiect de Pământ, dincolo de planeta Pluto. “Dacă într-adevăr este atât de aproape, atunci el face parte din sistemul nostru solar”, a declarat Dr. James Houck, de la Centrul Universitar Cornell pentru Radiofizică şi Cercetare Spaţială, membru al echipei IRAS. “Dacă este atât de aproape, nu ştiu cum astronomii au putea-o s-o clasifice”, a mai declarat el.

.
Corpul misterios a fost observat de două ori. Prima observaţie a fost făcută atunci când satelitul a putut să observe cele mai reci corpuri din cer. Cea de a doua observaţie a fost realizată la 6 luni după prima, şi s-a observat că acest corp ceresc misterios nu s-a mutat din locul său din constelaţia Orion. “Aceasta sugerează faptul că nu poate fi o cometă, pentru că ar fi prea mare, iar ea s-ar fi mişcat”, a mai spus Houck.
Indiferent ce-ar fi, Houck spune că acest corp misterios are sub 40 de grade sub limita de “zero absolut”, adică 459 de grade Fahrenheit. Atunci când a fost observat prima dată, s-a speculat faptul că el s-ar putea îndrepta spre Pământ.

.
Acum, întrebarea care se pune e următoarea: de ce nu vorbesc astronomii despre această planetă dacă ea există? De ce nu vorbesc observatoarele astronomice din întreaga lume despre ea? Evident, se încearcă o muşamalizare. În primul rând, multe din observatoarele astronomice performante ale lumii sunt finanţate de guverne şi probabil că se dau ordine directe şefilor de la observatoare să nu vorbească nimic publicului despre planeta X. În al doilea rând, există informaţii cărora planeta X poate fi vizualizată cel mai bine din Antarctica, datorită poziţiei sale orbitale şi nu din alte părţi ale globului.

 planeta-x-nibiru

Planeta X sau Nibiru?

Nu în ultimul rând, astronomii care au îndrăznit să vorbească despre existenţa planetei X şi să ofere date concrete au fost scoşi din scenă de Oculta Mondială aici i-am putea numi pe Richard Crowe, John Huchra, Brian G. Marsden, Dr.Rodney Davis Marks, Eugene Shoemaker, Robert Harrington… sunt doar câţiva dintre astronomii care au murit suspect de-a lungul timpului. Robert Harrington este adevăratul descoperitor al planetei X, fiind astronomul-şef al Observatorului Marinei Americane. Folosind un telescop de 8 inch în Black Birch, Noua Zeelandă, unul din puţinele locuri de pe Pământ de unde poate fi observată planeta X, Harrington a calculat că aceasta se apropie de jos, la un unghi ecliptic de 40 de grade, la 16 miliarde distanţă de Pământ, cam de 3 ori distanţa dintre Pământ şi Pluto. Dr. Harrington a dovedit astfel că planeta X se află la în interiorul sistemului solar.

.
În ultima perioadă, o serie de erupţii vulcanice sau tentative de erupţii au avut loc în întreaga lume (vezi vulcanii Cerro Negro şi Chiles din Columbia – ştirea o găsiţi pe site-ul colombiareports.co sau Turrialba din Costa Rica – vezi ştirea de pe bbc.com). De asemenea, schimbarea poziţiei polilor magnetici ai Pământului se datorează tot existenţei planetei X în sistemul nostru solar:

.
“O nouă inversare a polilor magnetici ai Pământului ar putea să se producă într-un viitor nu foarte îndepărtat, arată o analiză a datelor privind câmpul magnetic terestru, de Agenția Spațială Europene (ESA). Aceeaşi concluzie reiese inclusiv din examinarea unor straturi de sedimente aflate la poalele Munților Apenini, în Italia, relatează publicaţia Live Science”. (sursa: incomemagazine.ro).

.
Am informaţii că preşedintele Obama ar fi dorit să recunoască public existenţa planetei X încă din 7 iunie 2013, la întâlnirea sa cu preşedintele chinez, Xi Jinping, dar au existat presiuni imense din partea sa să nu o facă. Însă acest moment nu mai poate fi amânat…

 

Articol: Planeta X sau Nibiru?

.
sursa: internet

artefacte inexplicabile

Opt artefacte inexplicabile

Opt artefacte inexplicabile

 

Din cind in cind arheologii fac descoperiri uluitoare, care dezvaluie faptul ca una sau alta dintre civilizatiile stravechi foloseau uzual instrumente sau tehnologii „inventate” in secolul XX. Iata cateva artefacte care, conform cronologiei unanim acceptate, nu ar fi avut cum sa existe.

 

1. COMPUTERUL ANTIKYTHERA, un procesor de 2.085 de ani

 

 

 
In anul 1900, resturile unui bizar instrument mecanic au fost recuperate de pe epava unei corabii antice, esuata la cativa kilometri de insula Creta. Artefactul consta intr-un complicat sistem de roti de bronz (trei s-au pastrat pana astazi) si cadrane de sticla fixate intr-un cadru de lemn. Analiza cu raze X a relevat faptul ca instrumentul fusese creat in anul 80 i.Hr., iar reconstituirea sa i-a dezvaluit functionalitatea – aceea de veritabil „computer” astronomic, care putea indica, in functie de ora si de zi, pozitia exacta a Soarelui, a Lunii si a tuturor planetelor din sistemul solar. Desi se stie ca grecii erau buni astronomi, nici o informatie de ordin istoric pastrata de la ei nu semnaleaza existenta unei masinarii atat de sofisticate.

 

2. AVIONUL EGIPTEAN, un Concorde la anul 200 i.Hr.

 

artefacte

In anul 1898, intr-un mormant din Saqqara , Egipt, un explorator descoperea o ciudata macheta din lemn a unui obiect cu aripi. Cum la acea vreme avionul nu fusese inventat, cercetatorii au considerat artefactul drept reprezentarea unei pasari si l-au facut „uitat” intr-un muzeu din Cairo . In 1972, arheologul Kalil Messiha a dat intamplator peste macheta si a ramas socat de formele sale aerodinamice si de curbura aripilor, identica celei a unui avion Concorde. In plus, Messiha a facut legatura intre aceasta macheta si mai multe schite ciudate descoperite tot la Saqqara, ajungand la concluzia ca egiptenii planuiau, inca din secolul al II-lea i.Hr., construirea unui obiect zburator.

 

3. CRANIUL MITCHELL-HEDGES, sculptura maiasa cu laser

 
 

artefacte

 

 

Acest craniu de cristal a fost modelat de maiasi in urma cu aproximativ 1.000 de ani. Analize complexe, efectuate de catre cercetatorii de la laboratoarele Hewlett Packard din California, arata ca artefactul a fost cioplit cu mare migala in sensul invers al axei naturale a cristalului – operatie imposibil de realizat fara ajutorul razelor laser. In plus, craniul are proprietati optice uluitoare, lumina focalizandu- se dinspre ceafa catre orbite. Unui sculptor din ziua de azi i-ar fi imposibil sa creeze acest efect in lipsa realizarii prealabile a unui model 3D al sculpturii, pe care sa-l urmeze, apoi, la micrometru, in manopera.

 

4. CIOCANUL LONDONEZ, unealta de dinaintea istoriei

artefacte


Acest ciocan din fier cu coada de lemn a fost descoperit de o echipa de arheologii americani si britanici in 1936, pe un santier arheologic de la marginea Londrei (Kimball County, Nebraska, SUA). Unealta era incastrata intr-o roca veche de 400 de milioane de ani, iar testele efectuate asupra sa au relevat faptul ca a fost faurita in urma cu 500 de milioane de ani. De mentionat ca fierul ciocanului este mult mai pur decat oricare alt fier produs prin tehnologiile moderne.

 

5. HARTA LUI PIRI RE’IS, Pamantul turcului

 

artefacte

 

Piri Re’is a fost un marinar turc care, in 1513, a desenat o harta a Africii, a Americilor si a Antarcticii. In 1929, cand a fost regasita, harta turcului a facut mare valva: oficial, Antarctica fusese descoperita abia in 1818. Ceea ce este si mai bizar la aceasta harta este faptul ca Piri Re’is – dupa cum dovedesc reconstituiri de ultima ora – a cartografiat fidel Antarctica asa cum arata aceasta inainte de a fi acoperita de zapada. Mai precis, in urma cu 6.000 de ani.
6. DESENELE DE LA NAZCA, un balon cu indieni, acum 2.000 de ani
 

artefacte

 
 

artefacte

Desenele au fost descoperite in anul 1930, cand aviatia SUA a inaugurat doua linii comerciale care survolau pampa peruana. Se pare ca acestea au fost realizate in perioada de inflorire a civilizatiei Nazca (300 i.Hr. – 600 d.Hr). Acoperind o suprafata de 450 de kilometri patrati, desenele de la Nazca infatiseaza diverse plante si animale. Cele mai mari reprezentari ajung la 200 de metri lungime. Printre acestea, apar si unele figuri ciudate, numite de cercetatori geoglife. In vreme ce comunitatea stiintifica este rezervata in privinta utilizarii geoglifelor, unii entuziasti afirma ca ele ar fi harti astronomice sau puncte de reper pentru OZN-uri (teorie speculata si in filmul „Semne” din 2002). Indiferent la ce au folosit, desenele de la Nazca n-ar fi putut fi realizate decat printr-o coordonare venita de foarte sus, cel mai probabil din balon (care, la vremea respectiva, evident, nu era „inventat”).


7. ORASUL NAN MADOL, misterioasa asezarea de pe reciful de corali

 

artefacte

 

Datarea cu carbon-14 arata ca orasul Nan Madol a fost construit intre anii 200 i.Hr.- 800 d.Hr., pe un recif de corali din Micronezia, din aproximativ 250 milioane de tone de blocuri bazaltice. Asezarea se intindea pe o suprafata de aproximativ 18 kilometri patrati si era formata din peste 100 de insulite artificiale unite prin viaducte. Nimeni nu poate explica felul cum au fost transportate acolo blocurile de bazalt si nici cum a fost construit orasul. Pentru ridicarea lui Nan Madol, azi ar fi nevoie de zeci de macarale gigantice.

 

8. ZIDURILE SACSAYHUAMAN, precizie incasa de secol XX

 

artefacte

3 ziduri concentrice, lungi de 360 de metri si inalte de sase, au fost construite, in secolul al XVI-lea, in jurul fortaretei incase Sacsayhuaman din Cuzco , Peru . Ele au fost ridicate din imensi bolovani de calcar, cantarind aproximativ 300 de tone fiecare. Incasii nu au folosit mortar pentru a fixa bolovanii, dar acestia sunt atat de bine asezati unul peste altul, incat nu se poate strecura intre ei nici macar o lama de cutit. Cum au reusit incasii sa construiasca un asemenea ansamblu cu tehnologiile secolului al XVI-lea ramane un mister.

Un lucru care ar putea explica toate aceste enigme, plus multe altele (ex. piramidele, civilizatia Maya, etc) este faptul ca cele mai vechi fosile hominide au fost descoperite in anul 2002, in Ciad. Specia, datand de acum aproximativ 6-7 milioane de ani, a fost botezata Sahelantrhopus Tchadensis.
Conform studiilor, hominidul reprezinta un stramos comun al oamenilor si al cimpanzeilor, si prezinta caracteristici asemanatoare primatelor din ziua de astazi.


Daca noi in ~5000 de ani am plecat din pesteri si de la arme primitive si am ajuns la bomba nucleara si zbor in cosmos, cine poate stii ce a reusit stramosul nostru in 6-7 milioane de ani.

 

Sursa: Editura ForYou

magazin online karanna spiritualitate reiki sisteme energetice meditatii cursuri la distanta online karanna craiova

Magazin Karanna ©

Magazin Karanna ©

magazin online plati cu cardul

Magazin Online – Plati securizate cu Cardul

Platile se pot face cu cardul prin PLATFORMA ELECTRONICA SECURIZATA MobilPay, cel mai mare procesator de plati din Romania.

plati online card sms Mobilpay Orange Vodafone Cosmote Romtelecom MasterCard Visa Visa Electron Maestro

Plati Online prin Card & Sms – Mobilpay – Orange – Vodafone – Cosmote – Romtelecom – MasterCard – Visa – Visa Electron – Maestro

 

You need to install and activate the WooCommerce Shop Plugin to display WooCommerce Products