Articole

INITIERILE EZOTERICE – Mesaj de la Djwhal Khul

INITIERILE EZOTERICE

 

.

Un mesaj de la Djwhal Khul, mesaj transmis prin Alice A. Bailey

„Exista multe modalitati pentru a defini si a întelege sufletul. Pentru început, am putea spune ca sufletul este intermediarul între personalitatea încarnata pe Pamânt si monada sau spiritul din ceruri. Pentru toate încarnarile cuiva pâna la cea de-a patra initiere, sufletul este ghidul si profesorul personalitatii. La cea de-a patra initiere, corpul sufletesc, sau corpul cauzal, este ars în mod mistic, iar sufletul se întoarce în monada, încheindu-si scopul si functia pe care le-a avut de-a lungul multelor încarnari petrecute de-a lungul epocilor. Monada, sau spiritul, devine acum ghid si profesor pentru suflet. Materia este vehiculul pentru exprimarea sufletului în acest plan, întocmai asa cum, într-un plan mai înalt, sufletul serveste ca vehicul de expresie pentru spirit.
Sufletul nu este nici spirit, nici materie, ci este relatia dintre cele doua. Este legatura care mijloceste între Dumnezeu si forma.

ascensiune
Sufletul este un alt nume pentru aspectul Christic.

Sufletul este, de asemenea, calitatea pe care o manifesta orice forma. Este acea calitate subtila care distinge un element de altul. La regnul vegetal, el este cel care determina daca se va manifesta o floare sau un morcov. Sufletul îndeplineste aceeasi functie si la regnul animal. Tot ceea ce a fost creat are un suflet. Sufletul constient de sine al omului se afla în legatura cu sufletele tuturor fiintelor. El face parte integranta din sufletul universal. Noul val din psihologie va reusi în viitor sa demonstreze, în fine, existenta sufletului. Este tragic faptul ca în domeniul psihologiei, 98% dintre formele de psihologie care se învata actualmente nu recunosc în preceptele lor existenta sufletului sau a spiritului.”

Intradevar SUFLETUL contine scanteia de dumnezeire din noi, legatura permanenta cu Divinitatea Creatoare si este astfel o manifestare, la nivelul lui specific, a principiului Hristic.

SUFLETUl este poarta de manifestare a intuitiei noastre,
cea prin care aflam cum trebuie sa pasim pe calea vietii noastre,
in manifestarea planului vietii noastre cu care am venit pe Pamant , in aceasta intrupare.

SUFLETUL nostru ca intreg este compus din multe, multe alte subdiviziuni; fiecare chakra, organ , celula, atom,…au SUFLET.
Nu-i asa ca e mare bucurie, incantare copilareasca, sa ne vedem multiplicati SUFLETESTE , in noi insine, de atatea ori ?

ascensiune

Ori de cate ori nu ne apreciem suficient, corespunzator realitatii noastre divine, producem , inconstient dar sesizabil,
distorsiuni sau pierderi din SUFLETUL NOSTRU. Ne simtim vlaguiti energetic, vaduviti de bucuriile zilnice si ca urmare, daca ramanem in aceasta stare, complet defavorabila noua, primim din ce mai putin lumina si energie divina., si cadem mai mult in capcanele negativitatii care se hraneste din neplacerile noastre.

Prin BUCURIA SUFLETULUI, comuniunea cu binecuvantarile divine ale fiecarei clipe, calme, frumoase, majestuos de simple si profunde, acumulam energie de manifestare, energia vietii.
Deci atentie si PROTEJATI SUFLETUL.
Aveti nevoie de el pentru a trai fericiti, a primi conexiunea permanenta cu Divinitatea si a va reintregii astfel in Divinitatea Creatoare.

Cereti energiilor SUFLETULUI sa se intoarca la voi, purificate de tot ceea ce nu va apartine si MENTINETI-va SUFLETUL INTREG, pentru a reusi evolutia spirituala si reconectarea cu Divinitatea. Este un drum lung si glorios pana la Tatal Creator….

In sistemul nostru planetar sunt posibile 9 initieri, sapte din ele pot fi luate pe Pamant.
Dupa cele noua initieri putem incepe sa lucram pentru intierile din cele sapte planuri cosmice.

Prima initiere : controlul asupra corpului fizic si a tentatiilor fizice.

A doua initiere : controlul si stapanirea emotiilor- sacrificiul si moartea dorintei; daruirea are ca rezultat atractia , disipata apoi in devotiune.
Iisus Hristos a primit a doua initiere la Botezul in apa Iordanului.

initieri ascensiune

A treia initiere : controlul mental, fuziunea sufletului cu Sinele Superior, energiile dimensiunii a 5 a sau mai inalte de atat; discipolul incepe sa primeasca energii direct de la monada , Tatal Ceresc.
Iisus Hristos a primit a treia initiere la Schimbarea la Fata.

A patra initiere : Renuntarea la interes personal si viata personala in favoarea intereselor mai inalte, in serviciul Planului Divin.
Corpul cauzal, sufletesc este ars in lumina si SUFLETUL fuzioneaza cu Monada Creatoare.
Renuntand la tot ce e lumesc ( familie, bani, statut social, reputatie si viata personala) se atinge eliberarea din roata incarnarilor. Viitoarele reincarnari sunt pe deplin voluntare, serviciu voluntar, pentru ca initiatul a devenit membru definitiv si permanent al Ierarhiei Spirituale. Energiile grupului sau de 12 suflete ii devin accesibile pentru serviciu in slujba binelui si evolutiei planetare.
Iisus Hristos a primit a patra initiere la Crucificare.

A cincea initiere (prima initiere cosmica) : vine curand dupa a patra, este fuziunea completa a constiintei cu Monada , Spiritul.
Dupa initierea a cincea se poate pastra corpul fizic cu care s-a atins acest nivel sau se poate construi unul nou.

Iisus Hristos a primit a cincea initiere la Reinviere (revelatie)

A sasea initiere : ASCENSIUNEA ca Maestru Inaltat ; fuziunea luminii Monadei cu corpul fizic care se transforma in lumina, fiind inlocuit de Corpul de lumina. Recent este posibil de ascensionat in corp fizic, locuind pe deplin Corpul de lumina (corp alcatuit din lumina pe care acea persoana a manifestat-o in insiruirea sa de incarnari, eliberand minim 51% din totalitatea karmei personale). La acest nivel persoana isi indeplineste complet dharma sa, misiunea cu care a venit pe Pamant, constientizand ca este Dumnezeu si toti cei pe care ii intalneste sunt Dumnezeu umbland pe Pamant.Ascensiunea produce un efect pozitiv foarte puternic al familiei de 144 de suflete.

Dialog cu Paramahamsa Yogananda

Dialog cu Paramahamsa Yogananda

 

Întrebările de mai jos i-au fost adresate lui Paramahamsa Yogananda de către Bhagwat S. Upadhyaya, profesor la Universitatea Rajputan, reputat autor şi istoric al culturii Indiei.

• Ca persoană devotată in totalitate religiei, nu crezi că aceasta a fost, din cele mai vechi timpuri, una din cauzele principale ale conflictelor, războaielor şi vărsărilor de sânge care au avut loc in lume?

Existenţa aurului fals nu descreşte valoarea aurului pur. Similar, religiile şi crezurile artificiale nu diminuează valoarea religiilor adevărate. Adevăraţii răufăcători sunt aceia care abuzează de puterea religiei şi care se prefac că urmează practicile spirituale pentru a primi recunoaştere, ori pentru cine ştie ce interese personale; ei perpetuează răul în lume. nu religia. Persoanele care trăiesc exemplar în spiritul religiei şi urmează dharma reprezintă o sursă de elevare a umanităţii. Religia adevărată constă în acele principii universale cu ajutorul cărora fiinţa umană îşi cunoaşte unitatea întru Dumnezeu. în trup. minte şi suflet. În final, religia, spiritualitatea este unicul element care-l poate salva pe om şi-l poate elibera de toate relele care se desfăşoară pe această planetă.

images (1)

• Ar trebui ca religia să îmbrace forma unei entităţi, a unei structuri organizate, aşa cum s-a petrecut în cazul budismului sau creştinismului, ori este mai bine să rămână o credinţă individuală intuitivă?

Religia organizată este stupul: realizarea este mierea. Ambele sunt necesare. Insă. din nefericire, atunci când o religie devine organizată, ea începe să se concentreze numai asupra ritualurilor şi aspectelor ceremoniale, transformându-se astfel într-un stup gol. din care mierea va fi dispărut cu desăvârşire. La extrema cealaltă, unii Yoghini din Himalaya degustă neîncetat din nectarul Realizării-Supreme. fără să creeze structuri sau organizaţii spirituale în cadrul cărora să împărtăşească şi celorlalţi nectarul divin. O asemenea atitudine este egoistă. Când o religie este organizată de marii savanţi ai lumii, ea va face un real bine umanităţii. Dacă este promovată de persoane egoiste, mânate de bigotism şi interese materiale, aceasta va provoca numai râu.

• Ce se întâmplă în cazul acelora a căror credinţă este intuitivă – mai au ei nevoie de un guru?

Dumnezeu nu vorbeşte deschis căutătorilor novici, deoarece intuiţia nu le este suficient de mult dezvoltată şi, din acest motiv, bineînţeles, nici vocea lor lăuntrică nu este infailibilă. Dumnezeu îi călăuzeşte pe toţi începătorii prin instrucţiunile Maeştrilor care trăiesc în comuniune directă cu El. Dacă un învăţător spiritual nu se află în deplină armonie cu Divinul, se ajunge la ceea ce numim „chiorul, rege în ţara orbilor”.

• Nu ajung toate religiile să îmbrace veşmintele dogmelor după ce devin organizate şi definite de simboluri şi convenţii?

Aşa cum miezul unei nuci este înconjurat de coajă, la fel şi religia adevărată este ascunsă sub vălul disonantelor şi distorsionantelor formalităţi dogmatice. Dar aşa cum. cu ajutorul unui cleşte, putem sparge coaja nucii şi descoperi în interior miezul ei hrănitor, la fel şi căutătorul spiritual, folosindu-se de meditaţia intuitivă şi menţinându-şi în conştiinţă idealurile spirituale, poate descoperi adevărul în spatele barierelor dogmatice. Un corb poate ciocăni întreaga viaţă în coaja unei nuci. fără să ajungă vreodată să-i guste miezul. Similar, căutătorii superficiali vor muşca necontenit din coaja dogmatică a religiei şi nu vor ajunge niciodată la adevăr.

PY_5x7
• Ai afirmat că există o unitate fundamentală între toate religiile. Dacă este aşa, atunci de ce atât de multe conflicte şi divergenţe între adepţii diferitelor crezuri?

După cum ne spun şi scripturile antice, asemenea conflicte au existat dintotdeauna. Discipolii măreţului Shiva îl consideră pe acesta ca fiind suprem; vaişnaviţii consideră că Vishnu şi întrupările sale, ca Rama şi Krishna sunt manifestările supreme. Majoritatea adepţilor din diversele ramuri ale religiei nu au deplina realizare a mesajului şi învăţăturii Maeştrilor lor, ale căror vieţi exemplare au condus la apariţia respectivelor căi spirituale. Eu am spus adeseori că, dacă Iisus, Krishna, Buddha şi alţi emisari ai lui Dumnezeu s-ar întâlni şi ar sta laolaltă, ei nu se vor certa, ci vor sorbi împreună din cupa comuniunii cu Divinul.

Viziunile diferite ale credincioşilor şi adepţilor religioşi sunt similare părerilor celor şase fraţi orbi care spălau un elefant. Primul frate, spălând părţile laterale ale pachidermului, a afirmat că elefantul este asemănător unui zid uriaş. Auzind aceasta, al doilea frate, cocoţat pe spinarea animalului, 1-a dezaprobat şi a susţinut că elefantul este un trunchi de bambus foarte flexibil. Fratele al treilea, râzând în sinea sa şi gândind că fraţii săi sunt nişte proşti, le-a strigat că elefantul este, asemănător frunzelor de bananier; el spăla urechile animalului. Al patrulea frate, la auzul acestor afirmaţii absurde, a început să le explice că pachidermul seamănă mai degrabă cu un acoperiş spongios susţinut de patru stâlpi. Atunci, cel de-al cincilea frate a izbucnit în hohote de râs şi i-a contrazis, spunându-le că elefantul este constituit doar din două oase ascuţite. în cele din urmă, mezinul, care era şi cel mai mic de înălţime şi care, spălând coada animalului, nu putea ajunge la baza acesteia, le-a declarat ferm convins că elefantul este o frânghie care descinde din regiunile celeste ale zeilor. În momentul în care controversa lor se aprinsese, a apărut tatăl băieţilor şi le-a explicat: „Cu toţii aveţi dreptate, dar totuşi toţi greşiţi. Fiecare, în felul său are dreptate, deoarece a descris ceea ce a cunoscut, însă şi greşeşte, pentru că a experimentat şi cunoscut doar o mică parte din întreg. Elefantul este un întreg organic, o sumă a tuturor acestor părţi.”

Conştiinţa umană evoluează pe parcursul întrupărilor şi, treptat, devine capabilă să soarbă din ce în ce mai mult din oceanul de nectar al adevărului. Dar fiecare persoană poate absorbi acest nectar proporţional cu gradul ei de evoluţie şi receptivitate. Cauza tuturor argumentelor şi divergenţelor o reprezintă chiar aceste diferenţe de percepţie, care îi fac pe oameni să vadă doar mici părţi din întreg, din realitate, din adevăr. Un schimb constructiv de idei şi viziuni poate avea loc numai prin deschidere, acceptare şi respect reciproc; însă discuţiile animate de bigotism şi fanatism, inevitabil, se transformă în certuri şi conflicte distructive, chiar catastrofale.

Dialog cu Paramahamsa Yogananda

• Există vreo similitudine între creştinism şi hinduism?

Bhagavad Gita şi Biblia, în special Noul Testament, sunt, cel puţin în viziunea mea, cele mai mari scripturi, deoarece ambele conduc către ţelul suprem al ştiinţei yoga: Dumnezeu. Krishna ne învaţă în Bhagavad Gita: „O fiinţă realizată îi priveşte pe toţi în acelaşi Spirit.” Iar în Biblie. Iisus spune: „Nu ştiţi că trăiţi în templul Tatălui şi că Dumnezeu sălăşluieşte în voi?” Revelaţia avută de Sfântul Ioan este o alegorie a principiilor yoga citate în Gita. Gurul meu m-a trimis în Occident în special pentru a le arăta oamenilor similitudinile dintre Gita şi Biblie.

• Consideri că americanii sunt oameni cu frică de Dumnezeu? Pot avea ei cu adevărat credinţă în Dumnezeu, în Infinitul necunoscut, având în vedere accentul pe care-l pun pe viaţa şi traiul material?

La origine, acestea au fost căi spirituale autentice. Chiar şi în prezent, dacă sunt practicate în mod corect şi înţelese în forma lor pură, pot produce rezultate benefice; dar aşa cum sunt puse în practică astăzi, ele provoacă numai rău. deoarece utilizează metode fantastice care nu sunt potrivite pentru omul obişnuit. Sunt tantrici care cunosc semnificaţia spirituală a mantrelor şi sunetelor vibratorii, cu ajutorul cărora îşi elevează conştiinţa şi obţin viziuni ale zeităţilor (personificările puterilor divine ale lui Dumnezeu) şi. în final, ating comuniunea cu Divinul. Despre ei nu pot avea decât cuvinte de laudă. Dar acei tantrici care utilizează alcoolul, sexualitatea şi alte practici greşite nu fac deloc bine.

• Tantricii susţin că nu reprimarea, ci saţietatea şi saturarea simţurilor conduc la beatitudine. Eşti de acord cu această idee?

Yogananda- in high resolution 503

Tantricii adevăraţi nu spun aşa ceva. Anumiţi adepţi tantrici încearcă să-şi dezvolte autocontrolul prin utilizarea practicilor sexuale şi prin consumul de alcool şi carne, căutând în acelaşi timp să rămână neataşaţi mental de acele acţiuni. Persoanele ataşate de plăcerile acestei lumi. victime ale obiceiurilor lor greşite, pot beneficia într-o oarecare măsură de pe urma unor astfel de practici de moderaţie şi control mental. Dar yoghinii. în general, condamnă această cale, fiindcă pentru majoritatea căutătorilor ea nu este decât o scuză, un paravan în spatele căruia se pot complace în continuare în satisfacerea plăcerilor senzuale.

Calea supremă, aşa cum este expusa în Bhagavad Gila. înseamnă renunţare lăuntrică şi meditaţie ştiinţifică pentru comuniunea cu Dumnezeu ca Beatitudine. Aceasta le permite chiar şi căutătorilor mai puţin zeloşi să-şi poată controla slăbiciunile şi le oferă licăriri ale Beatitudinii divine interioare, pe care, prin comparaţie, o vor găsi mult mai înălţătoare şi mulţumitoare decât plăcerile efemere experimentate prin simţuri.

Vechiul Soare; Arhanghelii – Extras Conferinta Rudolf Steiner

Stările planetare succesive • Vechiul Saturn;
evoluţia Spiritelor personalităţii • Vechiul Soare; Arhanghelii

Conferinta – Düsseldorf, 13 aprilie 1909

Rudolf Steiner

 

Fiecare stare planetară are o misiune specială. Care este cea a Pământului? Ea constă în a da posibilitate celui pe care îl numim acum om să-şi realizeze existenţa ca fiinţă omenească. Totul este organizat pe Pământ în aşa fel, încât omul să poată deveni un Eu, ceea ce nu era posibil în stările anterioare de existenţă la care a participat. Căci omul nu a devenit o fiinţă omenească în sensul actual al cuvântului decât pe Pământ. Fiecare dintre stările planetare precedente a avut o misiune analoagă. Pe alte plante, alte fiinţe au devenit „oameni”, fiinţe care se află acum la un nivel de evoluţie superior omului.

Poate vă amintiţi că în lucrarea Creştinismul ca realizare mistică se spune că un înţelept egiptean i-a dezvăluit grecului Solon un adevăr uimitor, adică faptul că odinioară Zeii au fost fiinţe omeneşti. Cunoaşterea acestui lucru făcea parte dintre adevărurile pe care le învăţau în vechime cei care se iniţiau în Mistere: zeii care se află acum în înălţimi spirituale, se spunea, n-au fost întotdeauna zei. Ei au evoluat. Odinioară ei au fost „oameni”, adică au trecut prin stadiul omenesc.

inger33

Din aceasta decurge în mod evident un adevăr din care cei care se iniţiau în Mistere trăgeau o concluzie îndrăzneaţă: că la rândul lor oamenii vor deveni odată zei. Datorită acestei concluzii adevărul însuşi era considerat ca primejdios, căci trebuie adăugat aici că omul nu poate deveni zeu decât dacă a atins maturitatea necesară. Dacă îşi închipuie, la un moment dat, că l-a găsit pe Dumnezeu în sine însuşi înainte de a atinge maturitatea dorită, nu va deveni Dumnezeu, ci va înnebuni. Deci în faţa omului se deschid două căi: să înainteze cu răbdare spre ceea ce Dionisie Areopagitul numeşte „deificare” sau să-şi închipuie înainte de vreme că aceasta s-a înfăptuit deja. Prima cale duce cu adevărat la îndumnezeire, cealaltă la nebunie.

Expresiile folosite în Antichitate duc adesea la neînţelegeri, pentru că în vremea noastră nu mai ştim să facem distincţie între diferitele trepte pe care se află entităţile divine. Atunci când vorbea despre zei, iniţiatul egiptean nu avea în vedere numai un grup de fiinţe divine, Divinitatea, ci o întreagă serie ierarhică de entităţi divine. Dionisie Areopagitul, ca şi înţelepţii Orientului, ştia să facă distincţia cuvenită între aceste entităţi. Nu contează că unul vorbeşte despre Îngeri iar ceilalţi despre Dhyan-Chohàni, căci cei care recunosc cu adevărat unitatea înţelepciunii universale ştiu că aceste nume diferite exprimă acelaşi lucru.

egipt (6)

Fiinţele nevăzute care se găsesc chiar deasupra omului, care au atins un grad de evoluţie mai înalt decât al său, sunt numite în esoterismul creştin Îngeri, Angeloi sau Mesageri, căci ei sunt trimişii lumilor spirituale. Cei care sunt cu o treaptă mai sus, adică cu două trepte mai sus de om, sunt numiţi Arhangheli, Archangeloi sau Spirite ale focului. Urmează fiinţele care, atunci când au evoluat în mod normal, se află cu o treaptă deasupra Arhanghelilor – acestea sunt Spiritele personalităţii, Forţele primordiale, Archaii sau Arheii. Aceste trei grupe de fiinţe care se află imediat deasupra omului au trecut toate prin „stadiul omenesc”. Toate au fost „oameni”. Dacă privim lucrurile la scara timpului cosmic, acest stadiu omenesc nu este prea îndepărtat în trecutul celor care acum sunt Îngeri, căci ei erau „oameni” pe vechea Lună. Arhanghelii au trecut prin acest stadiu pe vechiul Soare, iar Principatele sau Spiritele personalităţii pe vechiul Saturn. Aceste entităţi s-au ridicat gradat deasupra omenirii; ele sc află mai presus de ea în seria Ierarhiilor. Privind din punct de vedere spiritual ansamblul regnurilor din Univers, vom avea deci regnurile: mineral, vegetal, animal, uman, care sunt vizibile pe Pământ, apoi, în lumea nevăzută, regnul Îngerilor, cel al Arhanghelilor sau Spirite ale focului şi cel al Principatelor sau Spirite ale personalităţii. Iar în vreme ce în ceea ce priveşte viaţa lor interioară, natura lor, aceste spirite treceau astfel din starea de oameni în cea divină – sau mai degrabă în cea de mesageri ai Zeilor, căci aceasta sunt –, în timp ce aceste fiinţe se înălţau în existenţa lor spirituală, planetele pe care şi pentru care trăiau se transformau la rândul lor. Vechiul Saturn, pe care Arheii au fost „oameni”, avea cu totul alt aspect decât pământul nostru.

5 ELEMENTE FENG SHUI

Am vorbit în conferinţa anterioară că pe Pământ distingem patru elemente: pământ, apă, aer şi foc sau căldură. Pe Saturn nu exista nici urmă din primele trei. Exista atunci numai focul sau căldura. Pentru cel care gândeste materialist, căldura nu poate exista decât legată de obiecte exterioare; pot exista corpuri solide calde, apă caldă, dar nu poate exista căldură în sine. Asa crede materialistul, dar aceasta este o eroare. Dacă cu simţurile noastre de astăzi am fi putut vedea vechiul Saturn, cum ar fi arătat el? Să presupunem, ca o ipoteză, că pe timpul vechiului Saturn s-ar fi putut zbura în spaţiul cosmic; nu s-ar fi văzut nimic în locul unde se găsea acel astru, dar am fi avut impresia că intrăm într-un cuptor de brutărie; nu s-ar fi simtit nici cel mai slab suflu de aer şi nici urmă de apă; n-ai fi putut să stai în picioare nici să pui mâna pe ceva, căci nu exista nimic solid; întregul glob nu era decât căldură. O planetă de căldură, aşa era pământul nostru în prima stare prin care a trecut. Vă daţi seama că Heraclit avea mare dreptate când spunea că totul s-a născut din foc. Da, totul vine din foc. Deoarece Pământul nu este decât vechiul Saturn metamorfozat, putem spune că şi pe Pământ totul a provenit din foc. Este un adevăr pe care Heraclit l-a aflat în cadrul vechilor Mistere şi la acest adevăr se referă relatarea că el a dedicat cartea în care a consemnat acestea zeiţei din Efes*. Aducănd cartea ca ofrandă pe altarul zeiţei, el adeverea faptul că datora aceste cunoştinţe Misterelor din Efes, unde întotdeauna a fost expusă cea mai pură doctrină a focului primordial al lui Saturn.

Se înţelege de la sine că fiinţele pe care le numim Principate sau Spirite ale personalităţii şi-au realizat „stadiul omenesc” în condiţii total diferite de cele de astăzi. Omul de astăzi are posibilitatea să încorporeze în organismul său, în oasele sale, în sistemul circulator, solidul, lichidul şi gazosul. „Omul” de pe Saturn – Spirit al personalităţii – trebuia să-şi alcătuiască corpul din căldură. De fapt nu avea decât un corp de căldură.

planete

V-am spus în conferinţa precedentă că există, ca să zicem aşa, două faţete ale căldurii: una este cea perceptibilă în calitate de căldură interioară; ne este cald sau frig fără a avea vreun contact cu un corp străin, dar putem, de asemenea, să simţim o căldură exterioară atunci când atingem un corp cald. În evoluţia lui Saturn se remarcă un fapt deosebit: căldura, care la început era exclusiv internă, a devenit spre final exterioară, perceptibilă. Dacă aţi fi putut intra în spaţiul lui Saturn aşa cum era el la origine, n-aţi fi simţit nici o senzaţie de căldură la nivelul pielii, ci în interior, şi v-aţi fi zis: Ce bine este aici! Dacă aţi fi putut cunoaşte acest stadiu de început al evolutiei lui Saturn, v-ar fi izbit ceva asemănător cu ceea ce numim acum căldură sufletească. Ne putem imagina această experienţă gândindu-ne la senzaţiile diferite pe care le avem atunci când privim o suprafaţă roşie şi o suprafaţă albastră. Culoarea roşie dă o impresie de căldură, pe când privind albastrul ai o impresie de răcoare. Închipuiţi-vă ce poate simţi sufletul omenesc la vederea unui roşu frumos, sentiment care desigur nu a putut exista în acea vreme; este această senzatie de căldură plăcută pe care aţi fi avut-o. Dar la sfârşitul evoluţiei lui Saturn nu aţi fi avut numai această impresie de mulţumire interioară, ci pe lângă aceasta şi senzatia unei călduri ce vine din afară. Căldura interioară s-a transformat treptat în căldură exterioară. Acesta este drumul străbătut de Saturn: de la căldura interioară, psihică, la căldura exterioară, perceptibilă, aşa cum o cunoaştem acum.

ingeri

Aşa cum copilul se transformă treptat în adult trecând prin tot felul de experienţe, Spiritele personalităţii s-au dezvoltat pe vechiul Saturn. Au simţit la început căldura, care le-a dat o impresie de mulţumire; apoi, puţin câte puţin, au început să perceapă această căldură şi ca pe ceva exterior, ca ceva care s-a înfăptuit, s-a întrupat, am putea spune. Ce s-a întâmplat atunci? La început căldura interioară a globului lui Saturn a dat posibilitate Spiritelor personalităţii să se întrupeze. Apoi, în decursul acestui proces, s-a format căldura exterioară. Dacă s-ar fi putut călători pe Saturn într-un stadiu mai avansat al evoluţiei sale, s-ar fi distins locuri calde şi altele mai reci.

saturn2

Suprafaţa lui Saturn era formată în întregime din „ouă de căldură”. Văzute din afară – dacă cineva ar fi putut să le vadă – arătau ca nişte mure sau boabe de zmeură. Ce erau acele „ouă”? Erau corpurile Spiritelor personalităţii iar prin căldura lor interioară aceste Spirite produceau căldura exterioară a ouălor de pe Saturn. Pornind de la această situaţie, putem spune pe bună dreptate că aceste spirite au „clocit” căldura, că aşa s-au ivit într-adevăr primele corpuri de foc. Acestea au fost „clocite” pornind din spaţiul universal. În căldura din jur, ouăle de căldură s-au coagulat sub acţiunea focului care venea din interior. Astfel că pe vechiul Saturn Spirtele personalităţii, Arheii se încarnaseră în aceste trupuri de foc. Însuşi astrul era alcătuit în întregime din elementul foc.

univers creatie cosmos

Or, în acea perioadă a evoluţiei lui Saturn Spirtele personalităţii aveau de asemenea posibilitatea să aducă căldura interioară în stare de căldură exterioară printr-un proces intern mişcător. De fapt, aceste Spirite produceau neîncetat ouă de căldură, pe care apoi le destrămau. Vă puteţi reprezenta mai precis acest lucru presupunând că faceţi o călătorie pe suprafaţa lui Saturn; veţi remarca că în unele epoci nu era perceptibilă nici o căldură exterioară, ci exista numai senzaţia de mulţumire, de foc interior; apoi, în alte epoci, ouăle de căldură apăreau iarăşi. Aţi percepe în acest fel ceva ce ar pute fi considerat respiraţia lui Saturn, dar o respiratie de foc. Dispărând orice căldură exterioară, totul fiind doar un sentiment de mulţumire, v-aţi spune că Saturn inspiră din nou căldura. Iar într-un alt moment, când aţi regăsi ouăle de căldură, v-aţi gândi că acum Saturn a expirat căldura sa interioară, care a devenit foc exterior. Aceasta este imaginea pe care sfinţii Rishi o evocau în faţa discipolilor lor. Ei îi readuceau în cuget în epoca vechiului Saturn şi îi făceau să simtă că o întreagă planetă realizează un proces care se aseamănă cu ritmul actual al respiratiei noastre. Deşteptau în ei imaginea unui foc care exală în afară şi se fragmentează în nenumărate corpuri de căldură, apoi, fiind inspirat din nou, devine esenţa, Eul Spiritelor personalităţii. Viaţa aceasta a planetei era comparabilă astfel cu o respiraţie, dar care pe Saturn era o respiraţie de foc, căci aerul nu exista încă.

planete334

Să ne închipuim acum următorul lucru: că pe vechiul Saturn toate aceste Spirite ale personalităţii ar fi expirat şi apoi ar fi inspirat căldura fără încetare. Şi-ar fi realizat astfel pe Saturn evoluţia lor normală, ceea ce ar fi avut drept urmare, după câtva timp, că totul ar fi fost absorbit din nou, ar fi fost readus la starea de căldură interioară. Satum ar fi dispărut în calitate de planetă de foc, ar fi fost absorbit din nou de lumea spirituală. Ar fi putut să se întâmple aşa. Atunci n-ar mai fi existat niciodată stadiile următoare, cel al vechiului Soare, al vechii Luni şi al Pământului, pentru că tot ceea ce ar fi putut fi expirat ar fi fost transformat din nou în căldură interioară şi s-ar fi întors în lumea spirituală.

Ne vom exprima acum într-un mod mai concret, pentru ca lucrurile să fie mai uşor de înţeles; unele Spirite ale personalităţii au preferat, ca să zicem aşa, să nu ia înapoi prin inspiraţie decât o parte din căldura expirată, să mai lase ceva din ea, astfel încât ouăle de pe Saturn nu s-au destrămat toate; unele au subzistat. Astfel că pe Saturn s-a format treptat o dualitate: pe de o parte căldură interioară, pe de alta căldură exterioară, în corpurile care erau ouăle de pe Saturn. Nu a fost tras înapoi totul. Putem spune că Spiritele personalităţii au lăsat să fie de sine stătătoare o parte din căldura expirată; au lăsat-o pe dinafară. De ce au făcut asta? Au trebuit să procedeze aşa, pentru că altfel n-ar mai fi devenit niciodată „oameni” pe Saturn.

De fapt ce înseamnă „să devină oameni”? Înseamnă să devină conştienţi de Eul lor, ceea ce nu este cu putinţă dacă nu poţi distinge ceva exterior faţă de tine. Doar astfel esti un Eu. Mănunchiul acesta de flori este acolo – eu sunt aici. În calitate de Eu, mă deosebesc de obiectul acela. Spiritele personalităţii n-ar fi făcut nimic altceva decât să se răspândească în spaţiu în veşnicie, dacă nu ar fi lăsat în afara lor ceva ce urma să le opună rezistenţă: elementul căldură devenit obiectiv. Dacă Spiritele personalităţii au ajuns să fie conştiente de Eul lor, aceasta se datorează faptului că au redus o parte a naturii lor la o existenţă calorică pur exterioară. Şi-au zis: să exteriorizăm ceva din noi înşine; să lăsăm acest lucru să se răspândească şi să subziste în afară, pentru ca noi să ne distingem de el şi să deşteptăm astfel în noi conştiinţa Eului. În felul acesta au creat un regn alăturea de al lor, o reflectare exterioară a naturii lor interioare.

isis (10)

Dar aceasta a avut ca urmare faptul că atunci când s-a terminat evoluţia lui Saturn Spiritele personalităţii n-au mai putut să facă să dispară această planetă, cum s-ar fi întâmplat dacă ele ar fi inspirat toată căldura; ne mai având posibilitatea să ia înapoi ceea ce ele însele expiraseră, au fost nevoite să lase în voia lui câmpul de acţiune care le dăduse posibilitatea să dobândească o conştiinţă personală. Numai prin ele însele nu aveau putere să facă ca Saturn să intre în starea de Pralaya. A fost deci nevoie să intervină spirite mai elevate pentru a determina acea destrămare, pentru a face să se realizeze o stare de tranziţie, de somn, de Pralaya. Deci, odată terminată evoluţia lui Saturn, s-au întâmplat următoarele: Spiritele personalităţii dobândiseră conştiinţa Eului; absorbiseră din nou o parte a căldurii înconjurătoare; ajunseseră la o anumită concentrare a Eului lor, iar pe de altă parte dăduseră naştere unui regn inferior. Ceea ce părăseau ele acum a fost destrămat de către Tronuri şi Saturn a intrat într-un fel de noapte planetară.

ingeri argangheli

Răsare o nouă zi şi din nou toate se vor trezi într-un anumit fel, după legi pe care vom învăţa încetul cu încetul să le cunoaştem. Dacă toată substanţa calorică de pe vechiul Saturn ar fi fost luată înapoi prin inspiraţie, dacă toată viaţa de pe Saturn ar fi revenit în lumea spirituală, această deşteptare n-ar mai fi avut loc. Tronurile au putut să destrame pentru un timp ceea ce extrăseseră din ele însele Spiritele personalităţii sub forma ouălor de căldură, dar numai pentru un timp. În vederea unei noi evoluţii, a trebuit ca aceste ouă să apară din nou, la un nivel inferior al existenţei. A apărut deci următorea zi planetară; este prima metamorfoză a lui Saturn, starea solară. Dar ce a renăscut atunci? Spiritele personalităţii revin de pe vechiul Saturn după ce planeta a petrecut un timp în stare de somn. Ele au acum conştiinţa Eului lor şi nu mai au nevoie să treacă prin aceleaşi experienţe. Dar ouăle de căldură care au fost expirate de ele pe Saturn reapar puţin câte puţin şi se diferenţiază de masa generală, ceea ce are drept urmare faptul că Spiritele personalităţii ajung să fie legate, ca să zicem aşa, de ceea ce se trage din ele. Dacă ar fi luat totul cu ele în lumea spirituală, nu ar fi fost legate de Soare, obligate să coboare din nou, pe când aşa au trebuit să se îngrijească de acea parte a fostei lor naturi pe care o părăsiseră. Aceasta le-a atras cu ea spre o nouă existenţă planetară.

ingeri cosmos

Era Karma lui Saturn, Karma universului, Karma Cosmosului. Prin faptul că nu au reabsorbit totul pe vechiul Saturn, Spiritele personalităţii şi-au pregătit o Karma care le-a obligat să revină acolo unde şi-au putut regăsi propriile făpturi, ca pe o moştenire a vechiului Saturn. Aşa s-a întâmplat ceea ce a fost prezentat şi în conferinţa anterioară: căldura s-a împărţit pe de o parte în lumină, pe de alta în fum. În acest Saturn reînviat, în noua planetă, din ouăle de căldură a ieşit un element gazos – aerul sau fumul, nu contează ce nume îi dăm – şi în acelaşi timp a apărut lumina şi astfel am putea spune că s-a revenit la o stare superioară a căldurii. În interiorul vechiului Saturn metamorfozat se află pe de o parte fumul, gazul, aerul, pe de altă parte lumina. Dacă călătorind prin spatiu aţi fi ajuns la locul unde se găsea vechiul Soare aţi fi perceput încă de departe lumina, pentru că fumul se condensa dedesubt. Aţi fi văzut, dacă nu lumina, cel putin un glob luminos, tot aşa cum vechiul Saturn fusese un glob de căldură. La suprafaţa acestui glob luminos şi chiar în interiorul lui aţi fi perceput nu numai căldură, ci şi vânturi, aer, curenţi de gaze deplasându-se în toate părţile. Astfel globul de căldură s-a prefăcut într-un glob de lumină. A luat naştere un Soare. Este numit pe bună dreptate Soare, pentru că sorii de astăzi trec şi acum prin acest proces; în interior sunt alcătuiti din curenţi de gaze, iar pe de altă parte la exterior gazul devine lumină; ei răspândesc lumina în spaţiul universal. Lumina nu apare decât în acel stadiu al metamorfozei în care se găsea Pământul în acea perioadă.

saturn

Spiritele personalităţii deveniseră „oameni” în căldura vechiului Saturn; alte spirite puteau face acelaşi lucru în lumina pe care o împrăştia acum Soarele. Acestea sunt entităţile Ierarhiei spirituale care, pentru noi, este cea a Arhanghelilor. De fapt, dacă cineva înzestrat cu clarviziune s-ar fi apropiat atunci de Soare, n-ar fi văzut numai razele de lumină; în această lumină ar fi distins activitatea Arhanghelilor. Dar aceştia au trebuit să-şi mai ia o sarcină pe deasupra: Spiritele personalităţii nu găsiseră decât foc pe vechiul Saturn. Arhanghelii, care n-au putut să devină „oameni” decât pe vechiul Soare, au găsit acolo în plus fumul, gazul. Ce trebuiau să facă ca să rămână în strânsă legătura cu Soarele, pentru ca acesta să devină locuinţa lor? Au fost datori să-şi modeleze natura interioară din lumină; şi-au făcut un suflet de lumină, la care s-a adăugat un corp exterior făcut din substanţă gazoasă. Aşa cum astăzi noi avem trup şi suflet, aceşti Arhangheli – în calitate de oameni pe Soare – aveau o natură interioară în stare să emită lumină şi un corp exterior, fizic, alcătuit din gaz, din aer. Pe când corpul omenesc actual este alcătuit din solid, lichid, aer şi foc, cel al Arhanghelilor este făcut din aer la exterior şi din lumină în interior. Dar, desigur, exista şi elementul foc; chiar el era acela care se transforma în lumină şi în fum. Natura acestor Arhangheli consta deci din lumină, fum şi foc. Prin lumină ei duceau o viaţă exterioară; exalau în spaţiul universal o forţă luminoasă. Prin foc ei cunoşteau o viaţă interioară şi simţeau o mulţumire datorită căldurii. Trăind într-un trup gazos, ei luau parte la însăşi existenţa planetei. Dar aveau posibilitatea să distingă propriul lor trup gazos de substanţa solară în general; astfel se izbeau de ceva situat în exteriorul lor, ceea ce trezea în ei un fel de conştiinţă de sine.

cosmos meditatie univers

Dar această conştiinţă nu putea să se dezvolte în continuare decât dacă aceşti Arhangheli doreau să rămână în trupurile lor gazoase, de fum, sau cel puţin să le facă să dureze în sânul substanţei solare. Căci pe Soarele acesta vechi Arhanghelii puteau, alternativ, să absoarbă toată substanţa gazoasă din mediul lor înconjurător, pentru ca apoi să o restituie substanţei solare. Era un adevărat proces de respiraţie. În substanţa gazoasă se formau curenţi care ar fi putut fi percepuţi ca un fel de respiraţie. Fazele de calm absolut corespundeau momentelor în care Arhanghelii inspirau toată substanţa gazoasă. Apoi ei o expirau, se formau curenţi şi simultan apărea lumina. Aceasta era alternanţa stărilor solare: Arhanghelii aspirau întreaga substanţă gazoasă, şi atunci era un calm absolut, dar şi întuneric, noapte solară. Ei expirau acea substanţă şi Soarele se umplea de curenţi gazoşi, dar în acelaşi timp împrăştia raze în afară şi era ziuă solară. Întregul corp al Soarelui respira: expiraţia = ziuă solară, iluminarea lumii exterioare; inspiraţia = noapte solară, întunecarea în întregul univers înconjurător.

ingeri cosmos

Vedeţi deci ce diferenţă este între vechiul Soare şi Soarele actual. Acesta străluceşte fără întrerupere şi întunericul nu apare decât atunci când un corp opac se interpune, acoperind lumina sa. Dar vechiul Soare nu era aşa: el avea în sine puterea să fie rând pe rând luminos şi întunecat, să strălucească pentru ca apoi să se stingă; în fond acesla era modul său de respiraţie.

Să ne imaginăm acum ce s-a întâmplat în exterior, în mod vizibil. Să avem în vedere situaţia de expirare. Lumina se răspândeşte şi, în schimb, Soarele se umple de fum. Curenţii de gaze, fumul, formează figuri regulate. La fiecare expiraţie, un anumit număr dintre aceste formatiuni se inserează în substanţa solară. Ceea ce mai înainte avea simpla formă de ouă s-a transformat în tot felul de figuri regulate. Se ivesc formaţiuni extraordinare, alcătuite din aer şi fum, înzestrate cu viaţă şi cu o ordine interioară. Dacă pot să mă exprim aşa, aş zice că „din ouă au apărut puii”. S-a întâmplat ceva ce poate fi într-adevăr comparat cu acest fenomen de densificare. Aşa cum iese puiul din ou, oul de căldură s-a desfăşurat şi din el au ieşit forme gazoase regulate. Aceste forme sunt corpurile cele mai dense ale Arhanghelilor. Aceştia populează Soarele cu corpuri aeriene, de fum. În felul acesta ei sunt „oameni” pe Soare.

poarta stelara soarele central

Întâlnim aici noţiunea spirituală de „stea fixă”, de Soare cosmic, care este Soare prin propria sa forţă, ca să zieem aşa, care face prin sine însuşi să alterneze ziua cu noaptea. Ca şi o respiraţie, el face să apară alternativ claritatea şi obscuritatea, căci Soarele este atunci o stea fixă. Tot ceea ce străluceşte de la sine în spaţiul Universului nostru împrăştie nu numai lumină, ci şi viaţa mesagerilor spirituali: Arhanghelii.

Ce au produs deci Archaii, Arheii sau Spiritele personalităţii prin propria lor evoluţie? Au dat posibilitate Soarelui să apară. Datorită faptului că au lăsat pe Saturn ouă de căldură, Saturn a putut să devină Soare. Altfel în evoluţie nu ar fi existat decât Saturn şi pe Saturn Arheii. Pe Soare, Arhanghelii au avut posibilitatea să treacă prin stadiul uman. Ei au fost „vestitorii” care au putut spune Universului: Principatele, Spiritele personalităţii, ne-au precedat; noi, trimişii lor, mărturisim în lumina strălucitoare existenţa anterioară a unui Saturn de foc, căldură interioară pură. Suntem mesagerii, trimişii Arheilor. Angeloi înseamnă mesager, trimis. Archai înseamnă primordiali, Principi (Începători). Arhanghelii nu erau deci decât trimişii care făceau cunoscute lumii acţiunile realizate de Principate sau Arhei în trecut. Ei sunt „Îngerii începuturilor”, Arhanghelii care au fost odată oameni, pe vechiul Soare.

Simptomele Inaltarii: Corpul si Mintea

Simptomele Inaltarii: Corpul si Mintea

 

Urmatorul articol face parte dintr-o serie de materiale consacrate simptomelor Inaltarii, iar informatiile prezentate nu trebuie considerate recomandari medicale.
Vor aparea senzatii ca si cand v-ar trece un curent electric prin membre, in sus si in jos. Unii oameni vor transpira mai mult si pot avea migrene. Veti observa o afluenta de energie, atunci cand aveti vreun gand. Este bine sa fiti precauti cu aceste energii si cu gandurile voastre, fiindca ele pot deveni foarte intense in timpul tranzitiei, din cauza transformarilor ce se petrec la nivel celular.

OBICEIURILE LEGATE DE BAUT APA

Pe parcursul transformarii, cantitatea de apa pe care o beti va fi si ea extrem de importanta pentru voi. Apa pe care o bem le permite particulelor subatomice sa circule prin intregul corp, a carui lumina este diminuata ca densitate, pe masura ce patrunde in masa corpului. Cu cat beti mai multa apa, cu atat mai usor ii este energiei luminoase (pranei) sa patrunda in corpul vostru si sa se miste prin corpul fizic, intinerind organele acestuia. In timpul transformarii celulare, ar fi intelept sa beti multa apa (cel putin 3,7 litri pe zi). Apa bauta in cantitate mare ii permite luminii sa se miste mai rapid prin corp. Lumina este o forta electrica din densitatea noastra, iar mai multa apa bauta ii faciliteaza miscarea. Din perspectiva voastra, va curatati corpul cu mai mult lichid. Surplusul de apa ii permite luminii (pranei) sa se miste prin corpul vostru, aducand forta vietii in si prin el. Pentru ca procesul de transformare sa fie cat se poate de lin, trebuie sa beti cat mai multa apa. Daca nu veti face acest lucru, corpul vostru va retine lichidul, pentru a se asigura ca circulatia prin sistemul vostru este mentinuta. De ce este important acest lucru? Deoarece, in timpul procesului de transformare, inlaturati in mod constant intregul lant de proteine. Sisteme intregi sunt indepartate si reconstruite, cu ajutorul unor substante structurate diferit, pe care le primiti prin intermediul apei, aerului si hranei, care sunt si ele re-formate, la randul lor. Cu alte cuvinte, vor fi eliminate mari cantitati de proteine, prin lichidele corpului, cum ar fi urina. Literalmente, voi va spalati vechiul corp, reconstruindu-l prin felul in care traiti, respirati si va miscati.

181184_504812672869173_2079924957_n
Este benefic sa adoptati o dieta care contine mai multa apa – nu doar in starea ei pura, dar si din fructe si legume. Astfel, se creeaza mai multa lumina in corpul vostru, care isi poate reorganiza cu mai multa usurinta, structura sa electrica. De fapt, este cat se poate de simplu, este mai mult o debarasare de densitatea si complexitatea lumii moderne si trecerea la o stare de puritate, prin care veti putea beneficia de gratia acestei transformari.

FLUXUL DE ENERGIE IN INTERIORUL CORPULUI

In timpul transformarii celulare din corpul vostru, fluxul de energie isi va intensifica miscarea – proces ce este resimtit mai ales in sistemul parasimpatic al corpului (de exemplu, in membrele inferioare, in jonctiunile situate de-a lungul sirei spinarii si mai ales in ganglionii lombari), dar si in umeri. Senzatiile de trecere a unui curent electric se vor deplasa in sus si in jos, prin membrele corpului.

ESTE IMPORTANT SA FACETI MISCARE

De asemenea, este foarte important sa faceti mai multe exercitii fizice (plimbari, jogging, alergari, drumetii, inot etc.), care va vor fi de mare ajutor, in timpul acestor schimbari. Si dansul este un exercitiu foarte puternic, pentru ca multe cai energetice pot fi scurtate si integrate in intregul corp, prin miscarea pe care o implica dansul.
OCHII

Albul ochilor isi poate schimba treptat-treptat culoarea, se poate inrosi sau poate capata o nuanta mai inchisa. In unele cazuri, acest lucru poate crea o usoara tenta maronie sau verzuie, dar, in cele mai multe cazuri, culoarea va fi rozalie. Aceasta schimbare este legata de viteza crescuta a sangelui la suprafata ochilor, efectul devenind vizibil. Campul vizual al ochilor se va modifica, iar voi veti incepe sa vedeti in mod diferit, dimensiunile, pe masura ce vederea voastra fizica se adapteaza in interactiune cu deschiderea celui de-al treilea ochi.

UNGHIILE
Pot aparea pete albe la baza unghiilor, iar aceasta parte a unghiilor poate deveni striata.

PARUL

Pot aparea schimbari in zonele cu pilozitate ale corpului si in grosimea firelor de par, care, in cativa ani, vor deveni mai subtiri. Aceasta schimbare va putea fi observata cu usurinta.

channeling

CAPUL

Odata ce incepeti procesul de transformare, va debarasati de unele componente ale structurilor din corp, iar anumite parti din tesuturi se desprind. In capul, in craniile celor care se transforma si chiar ale celor care se pregatesc pentru acest proces, sunt multe structuri care sunt deversate in lichidul cerebrospinal. Acest material se deplaseaza prin coloana vertebrala, prin nervi si in afara, prin tesuturi, astfel incat, daca reciclati acest material de care v-ati lepadat, este posibil sa nu va simtiti prea bine. Puteti resimti unele senzatii perturbatoare la nivelul capului, ochilor, sirei spinarii si nervilor, cum ar fi ameteala, durerile de cap, o presiune in cap (de obicei, din partea dorsala a capului, catre partea frontala, dar si dintr-o parte a capului in cealalta).

Primul loc in care apar transformari este in ADN-ul creierului. Ceea ce inseamna ca anumite functii ale creierului pot deveni mai greoaie. Perspicacitatea poate fi afectata; pot aparea dureri de cap si chiar unele probleme legate de auz; puterea de concentrare poate fi si ea afectata. Capul vostru incepe literalmente sa contina materia ce se elimina, care poate genera aceste scurtcircuite. Daca aveti senzatia ca va pierdeti limpezimea mintii, ca se petrec anumite lucruri in cap, inclusiv durerile de cap, care va fac sa simtiti ca aveti scurcircuite in creier, toate acestea apar din cauza evacuarii acestei materii.

Dispozitia oscilanta este si ea simptomatica pentru incercarea corpului de a integra mai multa lumina. Pot aparea momente in care va simtiti minunat si aveti o energie debordanta – stare ce poate fi brusc urmata de o prabusire emotionala si depresie, pe masura ce traiti experienta desprinderii de vechea lume.

AUZUL

Capacitatea auditiva va creste, astfel incat veti putea auzi sunete pe care in prezent nu le puteti percepe, sunete ale Creatiei lui Dumnezeu, in interiorul si in jurul vostru. Aceasta schimbare va va ajuta sa aveti credinta in Dumnezeu, cand veti auzi noile sunete in urechi. Tiuiturile sau tonurile pe care le auziti pot fi mesaje sonore de la entitati spirituale din alte dimensiuni. Informatii provenite din aceste surse, vi se fac cunoscute la timpul potrivit, in conformitate cu nivelul vostru individual de evolutie spirituala

INIMA

Din cand in cand, puteti avea palpitatii, atunci cand inima voastra se sincronizeaza cu ritmul batailor inimii Mamei Pamant. Se pot petrece schimbari si in tesutul muschiului inimii, iar striatiile din acest tesut vor incepe sa sufere mai multe schimbari. Tesutul va parea ca se dilata spre exterior, pe masura ce muschiul inimii devine mai dens. Aceasta transformare ii va permite inimii sa functioneze mai mult timp si sa creeze o durata de viata normala, de 150 de ani. In urmatorii 10 – 12 ani, ritmul normal al pulsului va creste cu aproximativ trei sau patru batai,.

Este posibil sa observati o comprimare mai mare in jurul inimii, deoarece multi oameni reactioneaza la energia iubirii si a luminii, care se amplifica foarte mult. Se pot manifesta atacuri de cord sau diferite boli cardiace, in cazul unui flux restrans de energie in jurul centrului inimii. Acestea pot fi evitate printr-o constientizare mai profunda a acestei energii si o mai mare deschidere fata de emotii, care trebuie eliberate, fara a mai fi retinute in corp, prin descoperirea unor modalitati de a le trai in mod armonios. Emotiile trebuie simtite, nu negate, iar apoi ele pot crea un flux mai abundent al fortei vietii si nu un blocaj al acesteia.

536901_10151272632029023_26573574_n

SENZATII DE CALDURA SI RACEALA

Aceste senzatii vor fi simtite de multi oameni, pe masura ce are loc transformarea celulara in corp. Este ca si cand motoarele voastre sunt reconstruite, iar indicatorul de caldura este inlocuit.

Toate aceste transformari au loc in toate fiintele – indiferent daca ele sunt sau nu sunt constiente de ele. Iar cei care aleg sa nu ramana pe planeta, chiar daca nu constientizeaza alegerea pe care au facut-o, au decis sa nu treaca prin acest nivel de accelerare si prin aceste schimbari in corpul lor. Cei care au ales sa fie aici, in aceste vremuri, in timpul acestei accelerari rapide a schimbarilor din interiorul corpului lor fizic, al mintii lor si al sistemului lor emotional, vor trece prin aceste schimbari – unii in mod inconstient, iar altii in mod constient. Dar toti vor fi, in mod cert, influentati de aceste energii. La un anumit nivel, cu totii vor trai experienta transformarii corpului, care se deplaseaza in mod natural la un nivel mai inalt de receptivitate si aliniere cu Sursa noastra.

SCHIMBARI LEGATE DE MEMORIE

Tot mai multi oameni sunt acum capabili sa isi armonizeze constiinta, astfel incat sa simta forte nevazute sau sa receptioneze lungimi de unda din univers, pe care sa le foloseasca pentru a se transforma intr-un nou mod de a fi. Aceste noi impulsuri de energie, care vin acum, influenteaza celulele ce alcatuiesc corpurile mentale, emotionale si spirituale. Oamenii manifesta, la fiecare nivel, in intreaga lor fiinta, influenta acestui flux de lumina. Vor veni vremuri in care veti fi inspirati cu flash-uri de memorie, cand va veti aminti situatii din trecut, vieti trecute si veti avea si alte revelatii. Cunoasterea eterna si cosmica incepe sa vi se infiltreze in corp si sa ilumineze mintea umana, intr-un mod care va activa celulele din interiorul corpului. Pe parcursul transformarii celulare, capacitatea mentala a oamenilor va creste considerabil.

namaste (2)
Va puteti trezi ca uitati ce voiati sa spuneti, dupa ce incepeti sa vorbiti despre un anumit subiect. Pe masura ce intrati intr-o stare de gratie, in timpul transformarii celulare, va fi din ce in ce mai greu sa va raportati la trecutul vostru, prin intermediul sistemului de memorie. Cand erati tributari limitarilor, raportarea la trecut era utila, fiindca realitatea acceptata de voi se baza pe credintele si experientele voastre trecute. Aceasta raportare la trecut se naruie, iar oamenii nu vor mai trebui sa-si mentina memoria vie.

DURERILE LA CICLU

Femeile pot observa o diminuare a fluxului de sange, dar si a durerilor menstruale. Unele femei insarcinate vor avea sarcini si nasteri mai usoare, cu un travaliu mai scurt si mai putin dureros.

Sursa: Editura For You

Teosofie – despre formarea Universului, D-zeu, Arhangheli, Elementali si Kabbala

Teosofie

Eugen Matzota

-fragment-

 
CAPITOLUL I
DESPRE TEOSOFIE
„Doctrina Secretă era religia universal răspândită în lumea veche si preistorică.“
(Doctrina secretă)
Teosofia, după cum arată şi numele (gr. Theos – Divinitate, Zeu, Dumnezeu şi gr. sophia – înţelepciune), înseamnă cunoaşterea înţelepciunii divine, putând fi definită ca un ansamblu de adevăruri ce stau la baza religiilor. Ea este la fel de veche ca şi lumea. De aceea, mai poartă şi numele de „Înţelepciune antică“. Ea redă omenirii învăţătura pierdută a antichităţii, ŞTIINŢA SUFLETULUI, luminând scrierile sfinte ale tuturor religiilor, relevând sensul lor esoteric, justi ficându-le în faţa raţiunii, dar şi a intuiţiei. Teosofia este adevărul aflat la baza tuturor religiilor. Este Gnosa creştinilor, Sufismul mahomedanilor ori Brahma-Vidya
a indienilor.
Teosofia are două principii de bază: imanenţa lui Dumnezeu ţi, ca un corolar la acest adevăr suprem, fraternitatea şi solidaritatea umană. Dumnezeu este peste tot, în toate. Spiritul care este întâlnit în orice, de la arhanghel la atom, este viaţa veţnică, este El, Unicul, este Dumnezeu.

Care este esenţa învăţăturilor teosofice?

Învăţăturile teosofice ar putea fi sintetizate astfel:
a) Există o singură Realitate infinită, o unică Existenţă reală.
 
b) De aici apare Dumnezeul manifestat, care se desfăşoară de la unitate
la dualitate şi, apoi, la trinitate.
 
c) Universul este manifestarea Vieţii Unice, a lui Dumnezeu.
d) Agenţii lui Dumnezeu, cei care pun în practică Voinţa Sa, sunt Inteligenţe
care derivă din Dumnezeul manifestat şi poartă diferite nume, ca: îngeri, devas, arhangheli.
 
e) Omul este, asemenea Tatălui din Ceruri, diviniatul său lăuntric este
nemuritor.
 
f) Omul se dezvoltă, după legea Karmei, evoluând de-a lungul multor
reîncarnări, în lumile inferioare (fizică, astrală şi mentală) până la
perceperea propriei divinităţi.
 
g) Există oameni perfecţi, care şi-auîncheiat evoluţia omenească. Aceştia
sunt Învăţătorii, Maeştrii.
În celebra sa carte, Doctrina secretă, contesa Elena P. Blavatsky spune despre Teosofie că „…nu este o religie, nici o filosofie nouă; căci este la fel de veche ca şi omul-gânditor.“ Aceste doctrine esoterice ce fundamentează învăţătura teosofică au, la rândul lor, rădăcini ce duc departe, înapoi în timp.
De altfel, cosmogeneza prezentată în prima parte a Doctrinei secrete foloseşte cunoştinţele unui popor necunoscut etnologiei, scrise într-o limbă misterioasă,
şi emanând dintr-o sursă repudiată de ştiinţă:

OCULTISMUL

Pentru cei formaţi în spiritul culturii europene, o cultură în continuă schimbare, aflată pe drumul găsirii propriei identităţi, Orientul, cu ale sale adevăruri
eterne, este greu de înţeles. În Le sentier du disciple, Alice A. Bailey spune: Unul dintre principalele obstacole în calea unei înţelegeri corecte a ocultismului este relativa tinereţe a popoarelor occidentale şi schimbările rapide caracteristice civilizaţiei europene şi celei americane. Într-adevăr, istoria
Europei nu cuprinde mai mult de 3000 de ani, iar a Americii, abia câteva secole. Ocultismul prosperă într-o atmosferă pregătită, într-un mediu puternic magnetizat şi în tr-o stare de calm rezultat dintr-o activitate milenară pe planul mental.
CAPITOLUL II
UNIVERS, VIAŢĂ ŞI MATERIE
„Nimic nu era: nici cerul curat,
Nici bolta întinsă a cerurilor deasupra capetelor noastre.
Ce acoperea tot? Ce adăpostea? Ce ascundea?
Era adâncul fără fund al apelor.
Moarte nu era, totuşi nimic nu era nemuritor;
Nimic nu despărţea ziua de noapte;
Singur Unul respira fără suflare, lui însuşi;
După, doar El era.
Întunecimile stăpâneau, şi totul, la început, era învăluit
Într-un adânc întuneric, ocean fără lumină.
……………………………………………………………
Cine cunoaştea taina? Cine-a spus-o aici?
De unde, de unde veni această multiplă creaţie?
Însăşi Zeii veniră mai târziu la viaţă,
Cine ştie de unde vine această nemăsurată facere?
Cine ştie asta, de unde veni această mare facere,
Dacă voinţa sa crea sau se stăpâni?
Cel mai înalt văzător care e-n înaltul cerurilor
O ştie, fără îndoială, sau poate nu ştie nici El…
………………………………………………………………
Tu erai. Şi când flacăra subpământeană
Ieşi din temniţa sa şi distruse alcătuirea lumii.
Tu vei mai fi, cum erai altădată;
Tu nu vei cunoaşte nici-o schimbare când timpul nu va mai fi.
O gândire fără de sfârşit, divină ETERNITATE.
Rig Veda

Univers

Universul este o manifestare a Vieţii Universale, creatoarea tuturor lucrurilor şi fiinţelor, a lumilor şi invizibile, toate acestea cu ajutorul materiei.
Evoluţia Universului are loc lent, progresiv, urmând legi eterne, imuabile, conforme cu voinţa Creatorului. Esenţa unică, infinită şi necunoscută există dintotdeauna şi devine pe rând pasivă şi activă, în succesiuni regulate şi armonioase. Relevant în acest sens este un fragment din volumul al
treilea al lucrării Isis Dezvăluită:

„La începutul unei perioade active, spune Doctrina secretă, are loc o expansiune a acestei esenţe divine, în virtutea legii eterne şi imuabile, universul fenomenal fiind re zultatul unui lung lanţ de forţe cosmice puse astfel progresiv în mişcare. La fel, întorcându-se la condiţia pasivă, esenţa divină se
contractă şi opera anterioară a creaţiei este gradat şi progresiv desfăcută, Universul vi zibil se dezintegrează, materialele sale se dispersează, şi, singur,
„întune ricul“ acoperă încă o dată faţa abisului.

Pentru a folosi o metaforă a cărţilor secrete, care face ideea mai clară, o expiraţie a „esenţei necunoscute“ face lumea iar o inspiraţie o face să dispară.
Acest proces a acţionat dintot deauna şi Universul nostru actual nu este decât unul dintre termenii unei serii infinite care nu a avut început şi care nu va avea sfârşit“.

Crearea şi distrugerea ciclică a Universului sunt asimilate cu succesiunea de zile şi nopţi ale lui Brahman, divinitatea supremă:

„Cei care ştiu că ziua lui Brahman ţine până la o mie de yuga, şi că noaptea lui se sfârşeşte după o mie de yuga, aceia sunt oamenii care ştiu (ce-i) ziua
şi noaptea“. (Bhagavad-Gita, VIII, 17).

Universul este caracterizat printr-o continuă schimbare, totul fiind supus, în orice moment, unor modificări mai mult sau mai puţin sesizabile.
În chiar cea mai mică diviziune a timpului, nu există nimic care să nu se modifice. Noţiunea de „timp“ trebuie privită ca definind o iluzie produsă de succesiunea stărilor noastre de conştienţă, pe parcursul călătoriei ce o efectuăm de-a lungul Duratei Eterne. În Doctrina Secretă putem citi: „…ideile
noastre despre durată şi timp sunt toate derivate din senzaţiile noastre, după legile asocierii ideilor.

Legate inextricabil de relativitatea cunoaşterii umane, aceste idei nu pot, totuşi, să existe decât în experienţa Ego-ului individual, şi ele pier când marşul
evolutiv disipă Maya existenţei fenomenale“.

Viaţă şi materie

Cea mai mare parte a materiei este imperceptibilă simţurilor noastre. Fiind prea subtilă, nu poate fi percepută de organele noastre de simţ. Şi este foarte bine aşa. Altfel, ne-am scufunda pur şi simplu într-un ocean de senzaţii, atacaţi din toate părţile de informaţii inutile.

Atât viaţa cât şi materia sunt indestructibile, fără început şi fără sfârşit, în natură neexistând viaţă fără materie şi materie fără viaţă. Viaţa penetrează
materia, dându-i calităţi şi proprietăţi specifice.

Prin acest act, o posibilitate a materiei devine realitate, delimitându-se clar caracterul activ al vieţii şi, respectiv, cel pasiv, al materiei. Materia este, de la sine, inertă şi lipsită de formă. Viaţa este cea care o animă, susţine şi conservă.
În acest Univers numit şi Maya, o mare ILUZIE, totul este schimbător, dar şi conştient, fiind dotat cu conştiinţa speci fică planului său propriu de concepte. Faptul că noi nu suntem capabili de a sesiza acest lucru nu înseamnă că el nu este adevărat.

Nu există materie moartă, tot aşa precum nici lege oarbă nu există…

Cele două mari legi care guvernează Universul sunt cea a EVOLUŢIEI, a progresului, şi cea a REÎNCARNĂRII, a existenţelor succesive, numită
şi KARMA.

Diferitele aspecte ale vieţii formează o trinitate:

Înţelepciunea fără de sfârşit, Iubirea faţă de toate creaturile şi Voinţa atotputernică. Prin termenul de Viaţă Universală înţelegem Dumnezeu. Cele trei aspecte ale sale sunt, în ordine: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh (voinţa, memoria, inteligenţa) în termeni creştini. În nomenclatura teosofică întâlnim Primul, Al Doilea, respectiv Al Treilea Logos. Indienii vorbesc despre Shiva, Vishnu şi Brahma. Kabbala foloseşte nomenclatura ei proprie, şi anume: Kether,
Binah şi Chochmach. Aceste aspecte se regăsesc în spiritul omului, care este făcut după chipul şi asemănarea Domnului.

Cele trei aspecte ale materiei

Materia are şi ea trei aspecte sau GUNA. Infinita diversitate a Universului este bazată pe diferitele combinaţii ale acestor trei Guna sau Tendinţe. Rând pe rând, ele se activează, se suportă şi se contraponderează. Numele lor este într-o ordine pe care putem s-o definim ca fiind oarecum crescătoare: INERŢIA (TAMAS), MIŞCAREA (RADJAS), ECHILIBRUL (SATTVA). Altfel spus: „Toate faptele se îndeplinesc de către Tendinţele Naturii“… (Bhagavad-
Gita, III, 27).

Orice fiinţă este categorisită după preponderenţa uneia sau alteia dintre aceste guna. Când una dintre ele este predominantă, celelalte i se subordonează, devenind suportul ei. De exemplu, apa este, prin natura ei, opusă focului, dar acţiunea conjugată a lor determină fierberea, proces atât de util în prepararea alimentelor. Aceste calităţi sunt transmise tuturor lucrurilor şi fiinţelor, deci şi
omului. Ştiinţa mate rialistă studiază atributele materiei, fără a ţine seama, însă, de faptul că abordează efecte a căror cauză este viaţa.

Lumile Universului

Universul este stucturat ca un întreg în care cele şapte lumi ale sale se întrepătrund. Dintre aceste şapte lumi, doar cinci ne sunt cunoscute, celelalte
fiind prea subtile. Pornind de la cea mai densă, distingem, în ordine:

– lumea fizică,
– lumea astrală,
– lumea mentală,
– lumea buddhică
– lumea atmică.

ATMAN se poate defini ca fiind o părticică din Sufletul Universal, prezent în orice fiinţă, reprezentând „Sinele“ sau Conştiinţa Pură ce depăşeşte suferinţa existenţială. În Brihadranyaka Upanishad se spune: „Atman depăşeşte foamea şi setea, suferinţa, tulburarea minţii, bătrâneţea şi moartea.“

Lumea noastră solară

Ansamblul de energii care au creat lumea noastră solară poartă numele de LOGOS, numit în termenii Evangheliei „Cuvântul“. El are drept corp fizic Soarele. Logosul este Sunetul Primordial, Cuvântul Etern, vibraţia emanată de Univers. El vine din adâncul Existenţei Unice, este Dumnezeul manifestat. Acest Logos manifestat este o parte din Legiuitorul Suprem al Universului, care se limitează prin această manifestare şi creează Universul cuprins în El. Apoi Logosul se desfăşoară în cele trei aspecte ale sale, ca trei Mari Logoi ai evoluţiei
cosmice. Treimea este Dumnezeul manifestat în Univers.

Viaţa este purtată departe de către razele Soarelui, sub formă de vibraţii. Sinteza lor se numeşte SUFLU VITAL sau PRANA SOLARĂ. Această energie
ce provine de la Soarele fizic acţionează activ asupra tuturor formelor din lumea fizică, inclusiv asupra tuturor formelor din lumea fizică, inclusiv
asupra formei fizice a umanităţii.

Ceea ce ştiinţa numeşte FORŢE COSMICE, iar religia În geri sau Zei sunt, de fapt, AGENŢI AI LEGILOR NATURII, ca re exprimă voinţa LOGOSului.

„Legiunile de îngeri ai creştinilor, Elohimii şi „Mesagerii“ evreilor (…) sunt Vehiculele Manifestării Gândirii şi Voinţei Divine sau Universale.

Ei sunt For ţele inteligente care impun „legile“ Naturii şi le realizează în aceasta din urmă, supunându-se în acelaşi timp legilor ce le sunt impuse de Puteri şi mai mari“… se spune în Doctrina secretă.

Există Ierarhii care poartă numele culorilor curcubeului, Ierarhii care au în frunte cele şapte MARI SPIRITE PLA NETARE, cei ŞAPTE STĂPÂNI SUBLIMI ori DHYAN-CHOLAN. Ei corespund Elohimilor ebraici şi sunt Miniştrii Logosului Solar.

Urmează, după Spiritele Planetare, Ierarhia de Arhangheli căreia îi aparţine Arhanghelul Mihail.

Marile Fiinţe, ce apar ca nişte sfere luminoase, extrem de strălucitoare, se mai numesc, din această cauză, FIINŢE STRĂLUCITOARE ALE SPIRITULUI.
Ele sunt arhitecţii şi conservatorii lumii, a cărei evoluţie o şi dirijează.
Sistemul nostru solar, ca de altfel oricare altul, a fost creat şi este susţinut şi controlat de către o Fiinţă care este Logosul solar sau, cum este numit
de indieni, Ishvara. El este Dumnezeirea solară, adică ceea ce noi numim Dumnezeu, imanent în orice atom. Totul este în El, iar El este în toate. Din El am venit şi în El ne vom întoarce. Despre viaţa Sa printre Semenii Săi, noi nu ştim nimic, şi nici n-am putea afla vreodată. Nouă ne este accesibilă doar manifestarea Sa, care este întreită, deşi Logosul este doar unul.

Aspectul Său care creează lumile, este Brahma pentru indieni şi Sfântul Duh pentru creştini.

Aspectul sau manifestarea care menţine aceste lumi, ocrotindu-le în acelaşi timp, este Vishnu, respectiv Fiul. Manifestarea Logosului care distruge lumile când le-a sosit timpul este numit de indieni Shiva ori Mahadeva. Creştinii îi spun Tatăl.

Adevăraţii constructori, Fii ai Aurorei manvantarice, sunt agenţii secundari, subordonaţi primilor, aceia care dau materiei cosmice consistenţa dorită.Ei mai sunt numiţi şi spirite ale naturii. După apartenenţa lor la elementele aerului, focului, apei sau pământului, definim silfidele, salamandrele, ondinele şi gnomii. Termenii de aer, apă, etc., nu trebuie luaţi ca atare, ei desemnând, de fapt, stările gazoasă, lichidă, ş.a.m.d. Este de remarcat că aceste spirite ale naturii sunt perfect vizibile pentru clarvăzători.

Spiritele planetare animă stelele, în general, şi planetele în particular. Ele conduc destinele oamenilor născuţi sub semnul acelor constelaţii. Elementalele, Forţele Naturii, sunt cauze secundare ce acţionează uneori insesizabil, fiind de asemenea, efectele cauzelor primare imanente ale oricărui fenomen.

Ce a fost la început?

La început nu era decât SPIRITUL şi SPAŢIUL.

În căutarea adevărului, cele mai multe referiri se fac la Geneză. Trece neobservat, din păcate, faptul că partea sa introductivă nu reprezintă, nici pe
departe, crearea planetei Pământ. Această parte atât de intens studiată a Bibliei vorbeşte de fapt, despre o perioadă nedefinită a evoluţiei Universului.
Scopul probabil este acela de a ermetiza textul.

„La început Dumnezeu a creat cerurile şi pământul. Pământul era fără formă şi gol; şi întuneric era peste faţa adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca peste întinderea apelor“. (Geneza, 1.1, 1.2) Originalul ebraic, diferit de textul canonic, spune astfel: „Când Elohim(ii) a(u) început să facă cerurile şi pământul, pământul era inform şi pustiu, şi întuneric era deasupra abisului, iar suflul Elohim(ilor) se mişca deasupra apelor“. Sensul cuvântului „întuneric“ este acela de „Absolut“, care nu poate înţelege Lumina trecătoare: „Şi lumina luminează întru întuneric, şi întunericul nu a cuprins-o“ scrie în Evanghelia după Ioan.

Viaţa şi materia sunt elemente opuse ale Puterii etern ascunse, numite ABSOLUT. Fecioara Maria este cea care simbolizează această stare pură,
omogenă, a materiei primordiale cosmice. Ceea ce Scripturile numesc NEANT, ne este imperceptibil datorită gradului de subtilitate. Reprezentând starea
primordială a existenţei, Principiul omniprezent, etern, nelimitat şi imuabil, asupra căruia orice fel de speculaţie este imposibilă, pentru că depăşeşte puterea concepţiei omeneşti, nu are nume, iar tot ce se poate spune, nu se referă decât la Absolutul manifestat. El însuşi nedeterminat, determină totul. FIINŢA PURA şi NEANTUL sunt unul şi acelaşi lucru, începutul fiind unitatea lor
nediferenţiată. El, cel fără nume, despre care nu se poate spune nici că există, nici că nu există, nu poate fi înţeles de un om obişnuit.

H.-P. Blavatsky scrie în Doctrina secretă:

„Legea fundamentală a acestui sistem, punctul central de unde vine totul, în jurul căruia gravitează totul, pe ca re se bazează filosofia sa întreagă, este SUBSTANŢA-PRINCIPIU, Una, Omogenă şi Divină, Cauza Unică radicală.“

KIRAEL – Mesaj despre schimbarea din 2012

KIRAEL – Mesaj despre schimbarea din 2012

 
 
Mesaj primit de Kahu Fred Sterling de la Maestrul Kirael  
Kirael: Marea Schimbare in Constiinta inseamna intrarea intr-o noua lume, intr-o noua dimensiune. Pentru a intra in aceasta noua lume sau dimensiune, voi trebuie sa practicati meditatia pentru a echilibra emisferele dreapta si stanga ale creierului, astfel incat iubirea voastra sa creasca. Lucratorii in Lumina vor fi forta conducatoare a schimbarii in noua dimensiune. Faceti orice este necesar pentru a fi pregatiti in momentrul Marii Schimbare in Constiinta. Cine nu va reusi sa se pregateasca pentru a intra in a 4-a dimensiune, va pleca de aici. Ce inseamna asta? Ei bine, nu toti cei circa 6 miliarde de oameni, existenti acum pe aceasta planeta, vor trece prin schimbare. Cei care nu vor fi pregatiti sa treaca, se vor intoarce Acasa, la Creator, sau in alte sisteme planetare. Majoritatea celor care trec prin Schimbare vor experimenta in 2012 “cele 3 zile de intuneric”, un timp in care veti fi adormiti si Pamantul va trece prin centura fotonica. Voi intrebati: ” De ce trebuie sa trec prin cele 3 zile de intuneric, si ce se va intampla cu mine in acest timp?” Trecerea prin “cele 3 zile de intuneric”, va fi cel mai usor mod de a trece in a 4-a dimensiune. In acea scurta perioada, in care veti dormi, veti primi mai multa lumina in corpul vostru. Cand va veti trezi, veti descoperi ca v-ati transformat, capatand unele abilitati in plus, de ex. veti constata ca atunci cand veti face un salt veti avea o stare de plutire, revenirea pe sol facandu-se nu imediat (asa cum cunosteati) ci in cca. 15 secunde. Constatarea va va produce o stare de puternica emotie si bucurie.Veti dori sa impartasiti bucura voastra cu cei pe care-i veti intalni. Multi dintre ei vor fi inca debusolati, derutati si chiar buimaciti. Acestia nu vor intelege despre ce doriti sa le vorbiti si nu va vor intelege entuziasmul. Multi dintre umani nu vor trece prin acel somn de trei zile ci vor ramane treji tot timpul, fiind martori ingroziti ai distrugerilor ce se vor produce in dimensiunea a 3-a: prabusiri de cladiri, surpari de terenuri etc. In fapt, ei vor fi asistat la saltul planetei si al omenirii de la dimensiunea a 3-a in dimensiunea a 4-a. Asadar, cei constienti de iminenta Schimbarii (adica cei care vor face trecerea in 4D) vor avea acel somn de trei zile, timp in care fiinta lor se va transforma. La trezire veti vedea un Pamant linistit, calm, si plin de lumina; veti vedea pomi plini de viata, si, in general, o natura mult mai primitoare, mai imbietoare. Nici unul dintre voi nu stie acum daca va trece prin Schimbare sau daca va ramane in viata grea a dimensiunii a 3-a. Cert este ca Schimbarea se va produce in timp ce oamenii vor fi inca pe planeta. Chiar si aceia dintre voi care ati fost in constiinta Lemuriana nu ati experimentat Schimbarea in modalitatea in care se va produce acum. Eu am venit pe Pamant ca un gardian al acestei Marete Schimbari in Constiinta, din cea de a 7-a dimensiune. Eu, si toti maestrii coborati pe Pamant acum, suntem aici pentru a asista la aceasta Schimbare. Deci, bucurati-va de calatorie.

 

Cum ne pregatim pentru aceasta schimbare in constiinta?
Kirael: Meditati pentru a ajuta sa va schimbati paradigma intr-o noua calatorie dimensionala si pentru a primi raspunsuri la intrebarile voastre. Schimbarea va avea loc in fiecare sector de viata de pe aceasta planeta. Daca ramaneti in spatiul, timpul si constiinta Galaxiei Caii Lactee si a planului Pamantului, nu veti fi capabili sa vedeti noua dimensiune. Daca meditati, veti castiga ceea ce aveti nevoie pentru a merge inainte si veti vedea a 4-a lumina. Simturile voastre se vor rafina si diversifica. Simtul olfactiv se va extinde, veti percepe gusturi pe care nu le-ati avut niciodata inainte ; veti simti lucruri pe care nu le-ati simti inainte si veti vedea lucruri pe care nu le-ati mai vazut. Ochii vostri vor fi atat de puternici, incat veti fi capabili sa priviti direct soarele fara ochelari de protectie. Veti vedea razele de soare, petele si exploziile din soare, cu ochiul liber.
Eu simt un indemn, un dor de a merge Acasa la Creator dar si o nevoie de a fi aici pentru a-mi face munca. Este timpul sa merg Acasa sau este timpul sa-mi incep munca?
Kirael: Acel dute vino pe care il simti provine e la fortele tale angelice. O multime de ingeri sunt aici gata sa te asiste in calatoria ta in planul Pamantului. Lumea ingerilor este o forta care te inconjoara acum. Se pare ca tu doresti sa mergi Acasa si sa faci Schimbarea pe partea cealalta de voal. Daca mergi Acasa, la Creator, probabil te vei intoarce pe planeta pentru a face parte din aceasta calatorie sau vei face parte din fortele angelice solaritale, galactice etc. Aceste forte sunt deja programate sa vina in planul Pamantului, in vederea Schimbarii. Ramanand in corpul tau fizic pe timpul Schimbarii, poate nu vei avea cea mai usoara perioada din viata, dar, daca vei trece prin programul celor 3 zile de intuneric, vei beneficia de gloria reala a acestei Schimbari. Iti va placea ceea ce vei vedea cand te vei trezi. Te vei uita la corpul tau si vei observa ca degetele ti-au devenit mai lungi, iti vei simti corpul mai viguros, mai puternic, si vei constata ca hainele ti-au ramas cam mici. In apropierea ta vei sesiza un contur energetic vag definit. Privindu-l mai atent, vei constata ca este o forma angelica animata, delicata care exprima bunatate. Deodata, acel contur va deveni un Elven de 3 metri. Vei fi socat si vei exclama: “Oh, Dumnezeule, cred ca sunt droga !”. Fiinta angelica pe care o vei vedea in fata ta, va fi calatorit prin timp pentru a fi prezenta langa tine in acele momente de profunde transformari si trecere la o dimensiune superioara. Revenind la intrebarea ta, sfatul meu ar fi sa incetezi a mai lupta cu nevoia de a parasi acest plan al constiintei, pentru a-ti incepe schimbarea. Poti face asta aici, daca devii activ in acumularea de informatii din domeniul ezoteric si slujind cu abnegatie trendul transformarii actuale. Deci, renunta la dorinta de a merge Acasa. Tu esti necesar aici, pentru a fi parte din Schimbare. Desigur, oameni vor mai muri in fiecare zi din diverse cauze: boli, accidente, etc. Nu-ti propune sa fii unul dintre ei. Schimbarea se va produce, faceti munca din portaluri, veti avea 3 zile sa fiti gata pentru aceste schimbari si veti fi ajutati de fortele nevazute si de lumea galactica. Lumina si informatiile vor fi descarcate in voi, pe durata acelei scurte perioade de intuneric si de adormire. Va veti trezi mai destepti, mai luminosi si capabili sa plutiti sau sa faceti lucruri care vi se vor parea miraculoase.

 

Roluri diferite pe durata schimbarii
Eu simt ca nu mai apartin acestei dimensiuni. Ce imi cauzeaza acest sentiment?
Kirael: Realitatea ta este mai potrivita cu energia post-schimbarii. Corpul tau fizic deja se schimba si tu poti vedea schimbarile, daca iti privesti corpul acum. Cand ai pus intrebarea, discursul tau a fost dificil de inteles, deoarece ai prea multa putere ce o primesti prin legatura ta nevazuta. Tu esti o prezenta galactica. Prin asta, eu nu vreau sa spun ca esti o fiinta de pe alta planeta. Eu spun ca vei apartine acestui Pamant, abia dupa perioada post-schimbare. Tu deja iti extinzi corpul si mintea si iti aduci concentrarea in aceasta lumina, incercand sa iti clarifici ceea ce se intampla. Tu esti un om de stiinta in viata ta pamanteasca si esti un ofiter de stiinta dintr-o alta energie galactica, din afara planului Pamantului. Ai venit aici pentru a face aceasta calatorie, folosind energiile stiintifice predispuse, dar lumea nu este inca pregatita pentru tine. In aceasta Mare Schimbare, vei fi una din cele mai concentrate energii si vei fi constient de aceasta.
Ca gardian pentru aceasta Mare Schimbare, plantezi semintele pentru a crea o experienta pozitiva pe durata procesului schimbarii?
Kirael: Ca gardian al acestei Mare Schimbari in Constiinta eu fac tot ce pot mai bine pentru a va aduce atata informatie cata este posibila, pentru a va ajuta sa va vindecati si sa eliberati frica, in pregatirea pentru aceasta schimbare. Se poate spune ca eu am sadit semintele pentru a crea o experienta pozitiva a Schimbarii. Eu nu sunt singurul gardian, asa cum bine stiti. Multi au fost pe aceasta planeta inaintea mea si multi vor fi aici dupa ce energiile mele vor pleca.
Viata dupa schimbare
Dupa Schimbare, cu ce ne vom hrani? Ne vom prepara din nou mancarea? Cum va arata corpul meu? Ce fel de haine vom avea?
Kirael: Va trebui sa va gatiti hrana, deoarece veti fi la nivelul unu al procesului 4 dimensional. Ceea ce veti gati nu va fi ceea ce gatiti in mod normal acum. Meniul va fi diferit de cel actual si compus din ceea ce nu v-ati fi gandit niciodata ca este comestibil. Hrana va fi gustoasa si o veti manca incet. Ca volum, o masa va incapea in interiorul palmei voastre. Cele 6 simturi vor fi activate profund. Noile voastre corpuri vor incepe sa fiinteze inca din prima zi de dupa “cele 3 zile de intuneric”. Totusi, imediat dupa trezire este forte posibil sa nu sesizati schimbari profunde ale corpului; ele vor deveni evidente insa in scurt timp. Bratele, picioarele si gatul vostru deveni mai lungi (trunchiul va fi ultima parte care se va lungi). Nu veti avea par, pentru o perioada de timp. Cat despre imbracamine, veti constata ca v-a ramas cam mica sau s-a modificat si ea in mod miraculos, in cele 3 zile, materialul, ca textura, provenienta, croiala si asamblare fiindu-va complet necunoscute. Veti avea dorinta ca in fiecare zi sa faceti o baie zdravana.

 

Noi perspective asupra ghizilor si aspectelor
In cea de a 4-a dimensiune, imi voi vedea si auzi echipa mea de ghidare?
Kirael: Da, va trebui sa va descurcati cu multe energii cand veti trece prin procesul schimbarii. Va veti vedea si auzi ghizii. Cand intrati in cea de a 4-a dimensiune, channeling-ul va fi mult mai eficient si mai lesne de realizat. Veti capta energii si din dimensiunile superioare 5,6 si 7, energii pe care veti sti cum sa le interpretati si sa le gestionati.
Ce se va intampla cu aspectele noastre pe durata Schimbarii?
Kirael: O persoana medie care trece prin Schimbare are deja doua aspecte, in planul Pamantului sau in alt taram sau in ambele. Sa zicem ca veti avea doua aspecte: unul este in Africa si unul in China. Cand are loc Schimbarea, aspectele voastre isi vor descarca energiile in corpul vostru fizic. Voi veti dobandi intelepciunea si cunoasterea acestor entitati, aspecte ale voastre care au trait pana atunci independent si fara sa se cunoasca intre ele. Contopirea va avea loc in cele trei zile de intuneric si de somn. Va trebui sa fiti capabili sa va acomodati cu aceasta energii. Aceste aspecte vor decarca in fiinta unica in care se vor regasi, informatii adunate prin experienta lor.
Multe calatorii diferite va vor fi disponibile dupa Schimbare, dar frica nu va mai fi una dintre acestea. In calatoria mea starea si sentimentul fricii este inexistent. Este timpul pentru ca si voi sa scoateti frica din calatoria voastra. Incepeti acum ! Acceptati toate lucrurile luminoase si eu voi fi acolo. Veti vedea.

RAMTHA – DESPRE CREATIE, APARITIA VIETII IN UNIVERS SI PE TERRA, CADEREA ZEILOR, CADEREA INGERILOR

 

.

RAMTHA

REFLECŢIILE   UNUI   MAESTRU DESPRE ISTORIA   UMANITĂŢII
 

 

In continuare, am selectat cateva paragrafe din primul volum al seriei Ramtha – Reflectiile unui Maestru.Mi se par semnificative pentru ceea ce Ramtha transmite ca si  mesaj general, sistem de gandire, ce aduce el nou ca si viziune asupra creatiei, asupra a TOT CEEA CE ESTE.
 
Ramtha este o entitate care a trait pe pamant acum 35.000 ani pe vremea Lemuriei si Atlantidei. A fost un razboinic impotriva tiranilor, a cucerit 2/3 din lume asa cum o stim noi acum – conform spuselor lui – iar in cursul vietii traite pe Pamant, datorita unei rani grave ce l-a tinut departe de campul de lupta o lunga perioada de timp, contempland natura a aflat si trait secretele Creatiei, ascensionand in cele din urma in fata armatei sale de peste 2.000.000 de oameni. In timpul marsului sau, oamenii i-au oferit proprii lor copii pentru a-i creste si educa, iar unul dintre acestia a purtat numele de Ramaya, cea care astazi este JZ Knight. Aceasta a infiintat, in urma unor experiente pe care le puteti citi in aceasta carte, Scoala de Iluminare “Ramtha” pentru a impartasi altora invataturile lui. Nu este o secta, ci chiar o scoala care “preda” o programa si care intra ce-i drept in contradictoriu cu religia crestina pe alocuri dar care aduce si cateva completari.

 

Ramtha îşi comunicã învăţăturile printr-un fenomen pe care îl  numeşte canalizare. A fost Ramtha cel care a făcut acest termen cunoscut. El foloseşte corpul lui JZ Knight (se citeste Gezi Nait), pentru a se canaliza pe sine şi a preda învăţăturile în persoană. Un canal este diferit de un medium prin aceea cã, canalul nu este intermediar între conştiinţa care vine prin el şi audienţă.
 
Existenta lui este dovedita stiintific prin numeroase teste la care au fost supusi ani de-a randul atat el, cand folosea corpul lui JZ, cat si JZ insasi. Rezultatele cat si metodologia sunt publice si pot fi vizionate pe www.ram-romania.ro sau pe site-ul www.ramtha.com . Studentii Scolii sale de Iluminare sunt responsabili de filmul documentar “What the bleep do we know?”, o productie care explica Realitatea precum si Crearea ei voluntara si involuntara, prin perspectiva fizicii cuantice.
 
   Canalul nu rămâne în transă, sau o altă stare alterată în timp ce canalizeazã, el îşi părăseşte complet corpul, ca atunci când cineva moare, şi îngăduie conştiinţei care vine să aibă control complet asupra mişcărilor şi tuturor funcţiilor corpului. În timp ce este canalizat de JZ Knight, Ramtha poate deschide ochii, merge, dansa, mânca şi bea, râde, vorbi şi preda studenţilor. JZ Knight este singurul canal pe care el 1-a ales şi pe care el îl va folosi vreodată pentru a-şi aduce mesajul.
 
    În 1996 un distins grup de savanţi în medicină, psihologie, sociologie şi experţi în religie au studiat-o pe JZ Knight înainte în timpul şi după canalizarea lui Ramtha. După ce au terminat studiul ştiinţific pentru care au folosit cele mai moderne tehnici şi echipamente posibile, au concluzionat că rezultatele sunt atât de dramatice încât exclud categoric posibilitatea prefăcătoriei, a schizofreniei sau multiplei personalităţi.
 

 

EPICA CREAŢIEI
  
     „Deci la început, când toţi eraţi nişte scântei de lumină, de conştiinţă personală aţi făcut drumul în materie sau materie corporală. Aţi căzut şapte nivele de vibraţie, întru adevăr de conştiinţă. Aşa. Deci acum sunteţi la începutul evoluţiei. Şi la înce­putul evoluţiei, misiunea voastră a fost să faceţi cunoscut necunoscutul, ca entităţi nemuritoare ce sunteti, Dumnezeu, ceea ce toţi sunteţi, şi oglinda lui reflectoare care este personalul vostru “sine” (persoana în totalitate). Această călătorie este pentru Spirit şi Suflet într-o Carte a Vieţii, care se numeşte evoluţie.”
                                                                                                                                        Ramtha
 
CREAŢIA,  ARTA  CONEMPLĂRII  ŞI  A  DEVENIRII
     Dumnezeu a devenit extins din gând în lumină, în eminenţa sunetului. Din mişcarea lui Acum în eternitate aţi apărut voi, unul câte unul. Gîndul nu are diviziuni de electrum, dar es­te cel care scade frecvenţa lui în materie – lumina fiind un fiu material al divinului Tată – continuării din sine toate diviziunile electrumu-ului. Fiecare lumină ce a apărut în frumuseţe manifestată ( a fost matreializată), a purtat în sine creaţia marelui gînd în existenţă sa, în fiinţa sa, în lumina sa unică, în sunetul luminii.
    Lumina a privit gîndul şi a devenit gînd. Şi Dumnezeul fiiniţei voastre, născut în lumină a creat pentru sine ceea ce se cheamă Domnul fiinţei voastre, numit memorie, gândul con­templativ, care a fost dat fiului de către Tată, ca fiul să aibă şi el ceea ce Tatăl are, Domnul Dumnezeu al fiinţei voastre. Şi iată, fiecare entitate şi-a început desfăşurarea prin mişcarea gândului, divinul Tată, forţa vitală. Şi în timp ce viaţa unduia calea Existenţei în eternitate, lumina Sa s-a separat şi a stat ca o masivă coloana în ceruri. Şi când lumina a apărut, iată că a mai apărut una şi încă una. Din fiecare fragment de lumină a mai apărut una şi încă una. Şi toate au stat ca nişte sentinele ce păzesc perimetrele eternităţii, a ceea ce se numeşte gând au privit marele gând şi au iubit marele gând, căci el era creatorul lor. Iar gândul a privit lumina şi iată în lumină el devine şi esenţa lui va fi cu ea (lumina) pentru veşnicie. Acesta este……
    „La început a fost Cuvântul – nu-i adevărat – şi Cuvântul a fost cu Dumnezeu” – şi cu omul. La Început a fost gândul şi gândul a fost întotdeauna cu omul pentru că omul este gândul. După ce sentinelele de lumină s-au aliniat pe magistrala eternităţii şi mişcarea sunetului a devenit tunet în centrul lui Acum al lor, iată, fiecare coloană de lumină, posedând puterea sfântului gând condensat în puterea fiinţei sale. a devenit fiecare   Sursă/gând.  Dumnezeu/gând.
    „Lumină şi culoare”. Nu există culoare. Culoarea a fost creată de marea lumină, care nu este nici albă, nici pură, nici invizibilă. Ea este, atât.
    Şi iată, fiecare sentinelă de lumină, a început să creeze ea însăşi, prin acelaşi proces în care ea s-a născut, şi s-a extins. Cînd coloana a devenit extinderea sa proprie, a creat alta şi alta, continu. Sentinelele de lumină au continuat gândul numit „Acum în vibraţie, cîntec şi înţeles. Şi lumina a strălucit veşnic, dar nu s-a mişcat, căci unde să se ducă, dacă nicio­dată nu se sfârşeşte (este nelimitată) în postura ei briliantă.   Toate luminile erau în Void, fiecare strălucind acolo unde fusese creată. Dar iată că prima sentinelă s-a extins şi a deve­nit un mic univers, apoi alta sentinelă a adăugat prin creaţia ei la Void, toate au adăugat la Void, caci fiecare, devenind ea însăşi (duplicându-se), au început să se extindă.


 

 
APARIŢIA  SISTEMELOR  SOLARE
 
    Apoi au apărut universurile şi galaxiile, fiecare în sfera ei. Şi pe măsură ce creaţia evolua, sorii erau aşezaţi pe orbitele lor din centrul universurilor, iar ceea ce dădea lumină, nu emitea căldură, era doar lumina. Lumina ce stă în centrul universului vostru a fost creată pentru a da naştere la viaţă şi Dumnezeilor individuali la începuturile lor. Câte un soare a fost aşezat în centrul fiecărui univers, căci soarele, cum î1 numiţi voi, Ra cum îl numesc eu, emite particule de lumină, aminteşte de începutul a toate – gîndul. Emană viaţă din fiinţa lui. Şi iată, din marele soare au apărut copii lui, unul câte unul. Uite că s-a născut primul copil şi a crescut în masă, s-a făcut minunată, dar într-o zi a explodat. Aceasta s-a întîmplat în partea de nord a acestei regiuni (universul nostru), iar în acel loc a rămas o mare rană.
     Prima planetă a aprut în primul ei leagăn (orbita) şi s-a numit Malina, minunata creaţie a soarelui mamă. Şi copilul a început să se dividă pe sine şi a crescut mare, tot mai mare. Pe o orbită mai mare, în afara orbitei-leagăn, a apărut ceea ce voi numiţi Mercur. Malina era ca un copil -masă, structură materială   a unui copil nu este niciodată configurată pânâ ce sufletul nu se aşează în interior şi Spiritul vine şi el.     Sentinelele, Dumnezeii, şi-au aşezat fiinţele lor minunate pe planul Malinei, iar acolo, au devenit element co-creator alături de Tatăl, care le dăduse lor existenta.
     Şi aşa a început viaţa aici. Şi pe măsură ce toţi (sentinelele) deveneau mai mari şi mai mari, fiecare devenea individual (deosebit) în fiinţa lui, după felul de gândire. Şi fiecare Dumnezeu devenea profunzimea creaţiei sale, aceste forme de lumină deveneau obiect direct al creativităţii lor. Toţi erau minunaţi, căci nu există gândire urâtă sau rea. Ei erau întruparea luminii şi treptat au devenit similari cu ceea ce sunteţi voi acum, numai ca mai mari, în decursul unui moment, sau un mileniu, cum spuneţi voi. Atunci Malina nu avea mări sau oceane, nu era nevoie de ele. Avea doar ceea ce ar fi partea gazoasă a pâmâîntului. Din fiecare Dumnezeu, a fost creat un altul în scopul expansiunii. Şi fiecare Dumnezeu, a luat ceea ce se cheamă elemente de spaţiu si a început să creeze.
    Mălina nu avea oceane, dar avea uriaşi munţi şi văi. Mulţi Dumnezei care vroiau să fie mai aproape de soare, au creat munţii, iar cei care vroiau mai multă pace au creat văile, şi fiecare s-a dus la creaţia lui si a continuat să creeze.
    Nu exista moment în care Dumnezeu să nu creeze. Câta vreme Sursa, tunetul, expansiunea gândului este veşnică, atunci mintea lui Dumnezeu este în continuă mişcare columnele-sentinele continuau să creeze, căci gândul nu poate fi oprit în loc. Dacă se uitau şi vedeau, aceea devenea.


 

 
CREATIVITATEA  PUSĂ  LA  ÎNTRECERE  ŞI  ATACATĂ
    Ceea ce voi numiţi piatră, fusese creată lucitoare, ca să se potrivească cu strălucirea creatoriior, este ceea ce voi numiţi marmură. Ei au luat substanţa gândului şi a planetei, microsubstanţe le-au amestecat ca să se asemene cu fiinţele lor şi au decorat Malina. Totul era alb. Munţii nu erau întunecaţi sau luminoşi erau albi pentru că reflectau pe Dumnezeul care îi crease .Toate lucrurile de pe Malina, munţii şi văile reflectau frumuseţea Dumnezeului coloană. La un moment dat, unul a gândit că ar putea crea ceva deosebit şi a creat marmura roz, dintr-o vibraţie nouă. Pe măsură ce ei realizau gândul ca expansiune a lor, creaţia devenea tot mai absolută. Ceea ce voi numiţi Partenon, templul, a fost făcut după modelul creaţiilor de pe Malina. Coloanele templului reprezintă sentinelele de lumină, Dumnezeii. Pe Malina fuseseră create temple cu acoperişuri de marmură rezemate pe măreţi pilari(sau piloni) de marmură, toţi albi ca zăpada. Şi văzând relaţia directă dintre ei şi creaţia lor solidificată în masă, au învăţat să creeze mai bine.
    Totul era creat din lumină şi culorile erau din lumină, nu ca cele din planul vostru. Erau frumuseţi de lumină.
    Unul a creat iarba – când călcau pe ea, schimba tonuri de lumină. Altul a creat copacul. Iar cel care crease iarba, s-a uitat la copac şi a văzut ca ceea ce crease celălalt era mai mă­reţ şi atunci el a creat un copac mai înalt, dar celalalt a creat un copac şi mai înalt, apoi primul a creat doi copaci. Iar celălalt, cînd a văzut cei doi copaci, a creat o mulţime de copaci şi mai înalţi. Atunci celelălt a creat o prăpastie în care au căzut copacii.
    Pe munte, minunatele entităţi, care îsi puseseră fiinţele sentinele în minunate creaţii, au devenit atât de ocupate de creaţiile lor, încât nu au mai dorit să viziteze soarele. Ei au creat atât de multe structuri, încât nu mai rămăsese loc liber.
    Dumnezeul care crease marmura roz era atât de încîntat de creaţia lui, încât a dorit să construiască un templu cu minunata piatră, dar nu mai era loc şi el nu vroia să se ducă în vale, acolo unde se prăbuşeau copacii. Vroia să creeze pe munte, dar nu mai era loc pentru energia lui. A devenit furios şi iată, un fulger de lumină s-a născut din furia lui.
    Furia a devenit un gând colectiv şi s-a născut emoţia.
    Un templu care i se părea plictisitor şi a devenit ţinta gândului său. Şi spre ciuda celorlalti, a prăbuşit templul. Ceilalţi se uitau cu uimire – şi uimirea a fost creată. În timp ce ei erau uimiţi, un fulger i-a lovit, spre şi mai mare uimirea lor, iar ei au devenit şocaţi.  Cu cât mai uimiţi stăteau, cu atît mai multe fulgere îi loveau. Curînd s-au adunat împreună şi au dispărut, iar cel care dărmase templul, a pus în loc templul său..Ceilalţi î1 priveau şi deveneau nemulţumiţi, căci credeau că Sursa, Tatăl ,nu îi învăţase şi pe ei asta.   S-au adunat şi s-au dus la cel care crease fulgerul şi l-au întrebat: „Ce nouă creaţie a fost aceea cu care ne-ai lovit ?” Iar el le-a răspuns că ei nu-i lăsaseră loc pentru creaţia lui măreaţa şi el nu înţelesese de ce. Atunci ei au spus:”Ai distrus templul nostru şi l-ai ridicat pe al tău. Nu ştii că nu poţi face asta? Şi totuşi ai făcut-o.” Dar cel care crease templul roz, a fost foarte mulţumit, căci acum ştia că poate obţine ce vrea folosind fulgerul.
     Aceasta i-a făcut pe ceilalţi să le fie frică căci nu au învăţat nimic din asta. S-au dus la creaţiile lor şi au început să le păzească, gravitând în jurul lor. Dar iată că un templu nu mai era de ajuns, el vroia să aibă mai multe. Şi unul câte unul, el a distrus templele, pe care celalţi nu ştiau cum să le păzească, până s-a ajuns la ultimul, care era cel mai mic. Şi acesta a fost doborât, dar Dumnezeul care îl construise deveni furios şi iată că emise un fulger care lovi atacatorul. Acesta lovi înapoi, curând toţi începură sa emită fulgere şi să se lovească unii pe altii. 
     Ast­fel tot ce era pe Mălina începu să fie distrus.
Competitivitatea şi puterea Dumnezeilor era mare. Vedeţi, să fii martor la o atitudine, înseamnă să o contemplezi, iar apoi devii acea atitudine.Toţi au devenit furioşi. Şi curând creaţiile furiei au devenit măreţe. Toţi erau cuprinşi în bătălie în afară de câţiva care erau în altă parte ocupati cu alte creaţii în univers.  Ei au privit bătălia şi distrugerea Malinei.
    Şi pe cât de repede se făcuseră creaţiile, pe atât de repede fuseseră distruse. Acesta a fost marele război al Dumnezeilor.
Credeţi că sună puţin hilar ? Poate, dar vedeţi, atunci ei nu mureau. Vor învaţă mai târziu despre moarte, dar atunci încă nu era cunoscută. Ei au creat fertilitatea loviturii fatale – copilul secolelor şi mileniilor care vor veni – Dumnezeu împotriva altui Dumnezeu şi chiar moartea. Ei nu au murit, s-au războit doar, şi războiul a durat, după cum socotiţi voi timpul, doua milioane de ani.


 

                                                   
TRISTEŢEA DISTRUGERII
     Şi distrugerea Malinei a devenit o certitudine. Între zeii care priveau, era o entitate minunată, care se numea Zeiţa Turturea.(Dove). Ea a început să suspine pentru distrugerea a ceea ce ea iubea şi a creat o lacrimă.
    Zeita Turturea suspina, în drăgălăşenia ei pentru casa distrusă, pentru distrugerea copilului luminii. Aşa a creat tristeţea. Şi când o lacrimă cădea din ochii ei de lumină, pe loc se cristaliza. Oriunde pângea, cădeau cristale. Dumnezeii nu ştiau ce înseamnă plînsul, nu ştiau ce înseamnă jalea. Să vă spun eu ce este. Fulgerele de lumină izvorâte din furie, pot nivela totul, dar un suspin, ce poate nivela? (darîma).
     Zeiţa a suspinat un cântec către Tatăl, iar cîntecul ei a fost un cîntec de tristeţe şi lu­mină. A rugat Sursa să oprească distrugerea, căci durerea era acum adâncâ. Şi ea jelea pentru viitoarele dureri, căci durerea fusese de acum creată. Cîntecul ei a dus mai departe vestea ca locurile ei erau distruse, toate creaţiile erau distruse şi această distrugere era mai mare decât ea în propria-i lumină, putea suporta.
    Ati auzit vreodată o femeie plângâd cu glas tare ? Vibrează distrugere, străpunge sufle­tul bărbatului, devine o uriaşă fantomă. Ce poate fi creat atât de trist încât puterea tristeţii să atingă sufletul unui gând?  Zeiţa Turturea a fost o femeie care plângea din cauza distrugerii, iar cîntecul ei a căzut pe fulgerele bătăliei.
    Ea a oprit distrugerea  pentru că atunci când ei au auzit cântecul şi plânsul ei, teribilul plâns, au oprit bătălia şi s-au întors sa privească marea coloana de lumina care plângea . Cîntecul ei a ajuns în vale şi valea a început să se cutremure, a pătruns în măruntaiele munţilor şi munţii s-au zdruncinat şi s-au prăbuşit. Minunatul alb devenise o mare a distrugerii.
     Şi în timp ce Dumnezeii  războinici o priveau însăşi fundaţia gândului lor se prăbuşea. Cântecul ei înainta şi pătrunse chiar în miezul Malinei, producînd explozia planetei,  într-un tunet uriaş.
     Şi iată, întâiul copil al soarelui nu mai era. Lumina marelui soare central s-a întins în nefericirea lui ca să culeagă rămăşiţele şi a plîns pentru copilul lui. Buna mamă care şi-a iubit copilul, a cules corpul lui frânt şi 1-a adus din nou la sufletul ei îndurerat.
     Zeiţa Turturea şi ceilalţi care erau cu ea, s-au ridicat într-un gând şi au plecat spre cel mai îndepărtat loc din univers, unde au creat din nou din lumina lor, dar această creaţie a fost recrearea unui gând şi nu a avut valoare, deci nu a creat viată.
    Dar, iată din mama soare, un nou copil apare, şi de îndată ce apare este atras spre cel mai îndepărtat loc din univers acolo unde era zeiţa Turturea şi este planeta pe care voi o numiţi Pluto. Acolo zeiţa Turturea şi cei care erau cu ea, şi-au început creaţiile în pace. Ei sunt acum pe planeta care este opusă cu Pămîntul de cealaltă parte a soarelui şi pe care voi o veţi descoperi înainte de sfârşitul acestui secol.
    Deci, primul copil al mamei soare, a fost planeta tristeţii, nici un Dumnezeu nu a putut s-o aibă, pentru că a explodat – era mai măreaţa  decit soarele şi s-a numit Mălina.


 

                                             
TERRA,  NAŞTEREA UNEI  SPERANŢE
    Şi mama soare a născut unul după altul copiii ei. Dumnezeii-coloane îi priveau şi nu le plăcea nici unul, nici unul nu era perfect, pînă ,iată, ca cel mai mic copil îşi făcu apariţia. Mama soare îşi ridică capul şi privi la noul ei născut, atunci lumina ei deveni mai mică. Noul copil era înconjurat de un strat apos de vapori. Dumnezeii l-au privit şi au văzut în el asemănarea cu ceea ce a fost Mălina. Soarele a pus copilul pe orbita lui, căci acest micuţ era perfect. Dumnezeii au privit din nou la copil şi au văzut că suprafaţa lui era moale, pliabilă şi schimbătoare, iar stratul care îl inconjura lua toata lumina de la mama soare şi o distribuia egal pe toata suprafaţa sa şi treptat, au început să creeze ceea ce creaseră şi pe Malina. Şi iată că prima iarbă apăru, apoi alte plante. Aici era ceea ce se cheamă lumină oxigenată, care avea toate particulele necesare vieţii în plan tridimensional.
    Deci iată că primul Dumnezeu a creat iarba, era verde, dar nu de lumină strălucitoare, ci verde închis, o culoare cum Zeul nu mai văzuse. Zeul era jubilant.  Copilul acesta era minunat în felul în care producea creaţia lor. Un alt Zeu a venit şi a produs o plantă, care avea aceeaşi culoare cu iarba. Un altul a venit şi a creat aceeaşi plantă, dar cu frunza despicată. Şi ei au creat plantele din nou şi din nou. Apoi a mai venit un Zeu care a creat ceea ce se cheamă un animal.
    Era minunat, doar că nu se mişca. Atunci Zeul a devenit o parte din acest animal, i-a suflat din viaţa lui, din spiritul şi sufletul lui şi iată că animalul a venit la viaţă. Organele animalului nu erau făcute să digere lumină sau gândul, ele aveau nevoie de substanţă, deci el a mîncat toate plantele. În curînd a rămas doar el. Plantele au fost create din nou şi el le-a mâncat din nou, ei au creat mai multe plante, dar animalul le-a mînact pe toate, iar cel care crease animalul creat noi animale.
    Aceasta devenise o problemă mare pentru creatorii de plante, căci nu dovedeau să creeze pe măsura foamei animalelor. Deci trebuiau sa facă ceva. Zeul care crease animalul, a devenit animalul, că să-1 facă mobil, deci şi ei puteau face ceva de genul acesta, pentru ca creaţia lor să dăinuie. Atunci Zeul a devenit plantă şi a aşezat în plantă un gând de permanenţă. Acest gând a devenit sămânţă. Animalul a venit şi a mîncat planta, dar sâmânţa ei a trecut prin tubul lui digestiv şi a ieşit afara în ceea ce se cheamă excremente. Acolo săminţa a început să crească din nou. Zeul jubila. Şi ceilalţi creatori de plante au făcut la fel şi iată că animalele mâncau plantele şi ele creşteau din nou.
    Şi fiecare zeu, a creat seminţe mai deosebite şi mai frumoase sau mai delicate, de­osebite unele de altele şi cât mai perfecte, aşa încât creaţiile lor să nu mai fie distruse vreodată.
    Minunata mamă soare dădea acestei lumi lumina ce înconjura planeta în totalitate, Pâmântul nu cunoştea întuneric. Era lumină continuă distribuită egal pe toată suprafaţa de stratul de nori. Şi temperatura era constanta şi egală. Zeii creau lucruri din ce în ce mai frumoase şi mai trainice şi nu îşi mai distrugeau unul altuia creaţiile, ci se străduiau să le facă pe ale lor cât mai unice.


 

                                       
EVOLUŢIA  REGNULUI  ANIMAL  ŞI  VEGETAL
     Animale au fost create şi curând erau mai multe animale decât plante. Animalele începuseră să flamînzească. Atunci un Zeu, a creat un animal care să manînce animale. Deci Zeul a intrat într-un animal şi a stat acolo pînă ce animalului i s-a făcut foame şi s-a repezit şi a inghiţit un alt animal. Amintiţi-vă că animalele nu aveau seminţe prin care să se reproducă, deci treptat au început sâ dispară.
    Zeii care le creaseră priveau dispariţia lor cu uimire. Animalul care se hrănea cu animale, devenea mai mare şi mai mare pe mă­sura ce mânca, dar la un moment dat a rămas fărâ mîncare şi plantele nu-i plăceau. Aşa, plantele au început să înflorească şi să se înmulţească, iar animalul murea de foame. Zeul care crease primele animale, a creat din nou altele, dar au fost mâncate din nou.
    Deci Zeul trebuia să facă ceva. A creat din nou animalul său, dar de data aceasta i-a creat un organ, care era controlat de alte două, glandele, care să stimuleze sămânţa, doar că nu era o cale pentru sămînţă să producă un nou animal, aşa cum se întâmpla cu cea a plantelor. Zeul a creat atunci un ou, în care era o sămânţa fertilă. Animalul depunea oul în pământul fertil şi un nou aminal apărea. Şi iată ca o nouă şi unică ideie s-a născut, deocamdată în formă primitivă. Zeul a fost foarte încântat de această noua creaţie.
    Dar din ouă ieşeau animale identice. El privi la minunata şi bogata floră şi din nou la animalele lui identice. Iar animalul mare a venit din nou şi înghiţea cu lăcomie animalele lui, iar creatorul lui era încântat. Zeul care a creat primul animal (ierbivor) a studiat mons­trul şi a început o nouă creaţie. A privit gura monstrului şi a creat una mai mare a privit trupul şi nu i s-a părut prea înţelept construit, aşa că a creat un corp foarte mare picioare solide, care să aibă putere asupra celuilalt animal şi o coadă mare pentru echilibru. Aşa a apărut cel mai monstruos şi cel mai dezgustător animal.
   Zeul a intrat în el, i-a dat suflarea lui, sufletul şi Spiritul, şi calitatea de a devora. Animalul a început să devoreze, apoi se se  bată cu celălat carnivor şi aşa s-a născut războiul între creaţii. Era o bătălie pentru supravieţuire. Zeul a văzut curând dispariţia animalelor sale şi ineficienţa înmulţirii lor prin ouă care puteau fi mîncate de altele. Atunci a creat un altul, care avea formă individualizată şi era mai mic, în care el a pus sămânţa. În cel mai mare a a pus sămînţa şi glandele, şi cele două animale vor fi perteneri prin copulare, animalele au creat un ou care a fost îngropat de animalul mai mic, iar cînd a apărut copilul, el era minunat şi era diferit avea mai mulţi dinţi, era mai mare, mai grozav decât amindoi părinţii.
     Alţi Zei au făcut creaţiile lor după acelaşi patern şi fiecare vroia unicitate, era o întrcere de creaţii. Tunetele şi fulgerele de pe Malina nu au fost uitate, deci zeii nu au mai îndrăznit să se bată ca acolo, dar au făcut asta prin creaţiile lor. Au creat animale tot mai mari şi mai monstruoase. Au creat un război sângeros.


 

 
CĂDEREA  ZEILOR
                
 „Pentru ca să faceţi ultima câdere, a trebuit să cădeţi într-un corp care vibrează
  la aceeaşi frecventă cu trandafirul. În acest fel puteaţi gusta fructul înţelegeţi?
  Puteaţi vedea albastrul azuriu, puteaţi simţi şi îmbrăţişa o alta fiinţa.
  Deci asta aţi făcut.”
                                                                                                       Ramtha

 

DUMNEZEI  NĂSCUŢI CU CHIP UMAN
 
     Evoluţia lentă a speciilor în efortul lor de a se adapta la variatele condiţii de mediu ob­servată de ştiinţă, pare să nu prea lase loc pentru Dumnezeul creator prezentat în cartea Genezei. Şi totuşi teoriile ştiinţifice nu ştiu care a fost punctul de start în acest proces şi care este inteligenţa organizată care continuă să ghideze .
    Dumnezeul Genezei crează şi prin puterea sabiei sale, se întâmplă : “Deci, după aceea Dumnezeu a spus : „Să fie lumina. Şi s-a făcut lumina .” Un alt element important este ac­ţiunea de a vedea şi a numi, ori de a contempla şi defini produsul final al creaţiei. Dumne­zeu a v[zut ce bine a fost şi Dumnezeu a numit lumina zi şi întunericul 1-a numit noap­te.” }n sfârşit, o izbitoare caracteristică a poveştii, care are paralele cu alte diferite tradiţii, este diviziunea actului creaţiei in 7 părţi sau unităţi.
 
 

     „Pînă ce nu veţi înţelege că conştiinţa şi energia creaza realitatea veţi avea mereu pro­poziţii cu dar de ce nu pot, este prea greu, nereuşită, lipsă.Veţi avea întotdeauna toate acestea. Şi vă miraţi de ce conştiinţa şi energia creaza obiecţiile voastre.

    Conştiinţa nu are legi, orice ar fi, este lege. Şi asta este legea, a face cunoscut necunos­cutul. Are liberă alegere. Energia este slujitoarea gândurilor. Este ceea ce colapsează lu­mea subatomică în particole de realitate şi crează câmpuri electromagnetice care să atra­gă ceea ce este deja cunoscut în benzile voastre. Fiecare persoană din viaţa noastră re­flectă un aspect a ceea ce suntem, şi avem acel aspect pentru împlinirea emoţiilor noastre „.
 
    Ramtha explică că universul fizic de materie densă aparţine celei mai lente expresii din cele şapte nivele de conştiinţă şi energie. El numeşte procesul de creaţie „călătorie în involuţie” şi „călătorie în evoluţie”. Involuţia este călătoria care a produs cele şapte pla­nuri de existenţa, iar evoluţia este călătoria de reamintire şi întoarcere înapoi, aducând perlele de înţelepciune la uniatea Punctului Zero şi Void.


 

 
DUMNEZEII AU DEVENIT IMAGINEA CREAŢIEI LOR
     Cel care a creat primul animal a simţit ca trebuie să se facă ordine în acest haos şi şi-a dorit să creeze ceva măreţ prin care el însuşi să fie în mijlocul creaţiilor sale ca să le poată înţelege, să le facă mai bune.
    Când Zeul s-a contemplat pe sine, aşa cum Tatăl făcuse cu mult timp în urmă, şi a imaginat un trup pentru el. Era imaginea perfectă a ceea ce i-ar fi permis sâ fie în mijlocul creaţiilor sale. Şi făcând asta, el a devenit imagimea.
    Nimic nu poate fi în interiorul stratului apos (pătura de nori) dacă nu se compune din aceleaşi elemente ca şi ceea ce este protejat de acest strat, Pâmântul. Acesta este scopul înţelegerii dimensionale. Ca Zeu, el nu putea înţelege, căci nu era elementul lui, doar creato­rul, şi nu putea fi în mijlocul creaţiei sale. Zeul a devenit deci  imaginea lui, prin care putea înţelege creaţia şi frumuseţea ei.
    Omul, o, omul, delicat a fost Zeul care a creat omul, căci delicată a fost dragostea lui pentru om. Entităţile care doreau cel mai mult să facă acesta au fost Ishum şi Yahweh (se citeşte Iahvei şi nu este Iehova)
    Apele încă nu coborâseră pe Pâmânt. Erau în ceea ce se cheamă stratum, pentru că ceea ce se cheamă împlinirea creaţiei abia acum se definitiva. Ishum, a imaginat un trup în care a pus frumuseţea şi paloarea florilor şi animalelor deja create. Deci trupul omului era în faţa lui, iar Zeul a devenit trupul şi i-a dat suflarea lui. Şi aşa, Dumnezeul a devenit om. Într-un moment, omul a devenit o diviziune a lui Dumnezeu, creaţia lui perfectă.
     Yahweh a creat şi el unul şi toţi ceilalţi au creat, căci au dorit să evolueze ei înşişi în creaţiile lui Ishum şi Yahweh. Dar nu numai ei, ci şi alţii din alte părţi ale sferei – copilul cel mai tînar al mamei soare – au început creaţiile acolo.  Aşa a fost creat omul,  minunată creatură.
    La început au arătat destul de grosolan, multe mai trebuiau să fie ajustate în om ca şi în mediu. Căldura era blânda peste tot, deci omul nu avea păr pe corp, doar pe cap, fiindcă trebuia protejat capul, cea mai importantă parte a trupului de eventualele zgâîrieturi sau lovituri.
    Pe măsură ce omul dvenea mai mobil şi umbla mai mult în jur, Zeul putea să experi­menteze mai multe dintre creaţiile sale. Dar omul era steril (toţi aveau aceeaşi înfăţişare şi nu se puteau reproduce) şi la un moment dat s-a întâmplat să fie mâncat de un animal, care l-a considerat o delicatesă. La aceasta situaţie nu se gândiseră. Omul fusese făcut suplu şi sprinten, ca prin fugă să se poată apăra, şi asta a ajutat în oarecare măsură, dar nu îndea­juns. După nu mult timp, toţi oamenii au fost mâncaţi,  iar zeii continuau să producă acelaşi fel de om. Trebuie să ştiţi că la început toţi arătau la fel. Toţi Zeii folosiseră aceeaşi imagine, aşa cum şi despre animale, la început. Deci oamenii continuau sâ fie mîncaţi şi Zeii continuau să producă oameni care arătau exact la fel. Curând animalele au devenit populaţia dominantă.


 

 
EVOLUŢIA  SPECIEI  UMANE
    A venit un moment în care cel care crease primul animal, s-a gândit că ar putea crea un om care să aibă mai mult din el însuşi. Aşa a aprut un om care arăta aproape ca cel din Neandertal şi care seamănă mult cu voi. A făcut omul cu capacitate de gândire mai mare, acel om era înteligent şi înţelept, pentru că era însuşi Dumnezeu, nu era doar o parte din el. Era Dumnezeu în totalitate.
    Acelaşi Dumnezeu care a creat primul animal, a creat şi primul om în care să fie el însuşi Dumnezeu divin. Cu inteligenţa lui putea găsi locuri să se ascundă de animale, putea cons­trui adăposturi şi-a ales un ţinut în care erau animale gigante, ca să trăiască, şi curând a înţe­les că poate să-şi construiască adăpost săpând în pămînt, unde nimeni nu-1 putea găsi.
     Acest om trăia printre ceilalţi oameni care fuseseră creaţi întâi şi care erau mâncaţi şi recreaţi, dar el supravieţuia, pentm că el era Dumnezeu. Era un supravieţuitor. Devenise omul perfect. După un timp şi multe experienţe, a devenit înţelept şi s-a gândit cum să îmbu­nătăţească acest trup. Într-o zi, şi-a părăsit trupul, s-a dus în stratum şi a contemplat. Primele lui animale se reproduceau singure şi deveneau spectaculare în unicitatea lor dar erau mâncate de celelalte. Avea multă compasiune pentru ele, căci el devenise om.
    Îi dăduse omului o inteligenţă deosebită şi o capacitate de gândire care îi permitea supravieţuirea. Şi alţii făcu­seră la fel şi găseau plăcere în a fi superiori animalelor. Au învăţat să călătorească în jurul sferei. Dar într-o zi unul dintre ei, şi-a lăsat corpul mâncat de animale. Ceilalţi văzând asta au devenit fricoşi, au înţeles că puteau să se prăpădescă şi ei. După ce gândi la toate acestea, Dumnezeul reveni la corpul lui.
    Îl găsi minunat şi continuă să-1 studieze. Îşi iubea corpul mai mult decât orice altceva, căci prin el era mai mult decât orice altceva. ” Te-am făcut mic şi simplu, dar prin tine eu exist, avem măreţie asupra a toate acestea.” Şi Dumnezeul care crease omul, iubi omul. Dintr-odată dori să fie mai mult,  dar de câteori făcea un alt om din propria imagine, era la fel cu ceilalţi.(clonare)
     Atunci Zeul făcu un alt om din imaginea lui, dar îi făcu un cuib într-un loc apărat şi as­cuns şi puse un ou acolo. Celălalt om urma să pună sămânţa lui acolo.
    Idealul nu a fost luat din substanţa omului. Niciodată  nu a fost luat din om. A fost luat din Dumnezeu, care i-a dat imagine şi gând perfect, a formulat o nouă imagine în care s-a reflectat perfecţiunea lui proprie, ( apropo de Eva creată din coasta lui Adam). A privit bărbatul creat, la frumuseţea erecţiei sale, a coapselor sale (organe genitale). Şi coapsele sale. Dumnezeu a pus în ele un gând de veşnică creaţie, sămînţa acestui minunat om va crea. Şi din gândul pus acolo, sămânţa a devenit vie şi mişcătoare.

 

 
 

DELUVIUL  CARE  A  PRODUS  OCEANELE  ŞI  NOI  CERURI

    A apărut gândul că, de acum, crearea acestui plan era complet meastrită şi cucerită. Toţi erau pe acest plan, în creaţiile lor. A venit timpul când din stratul apos, prin condensare au venit pe pâmânt ape mari. Apele au spălat multe dintre animalele care se devorau unele pe altele, şi au rămas doar câteva. Când apa din ceea ce odată a fost stratum a venit, copilul soarelui a devenit un mare ocean. Cînd apele s-au rupt, totul a fost spălat în cale. Trebuia ca viaţa să vină pe pâmânt în anumite zone unde condiţiile creerii femeii şi bărbatului să fie prielnice, acesta a fost scopul venirii apelor din stratum pe pământ.
     Unii. dintre oameni s-au temut de animale, s-au dus în ocean,  unde şi-au creat o viaţă a lor şi au găsit siguranţa dorită. Ei mai sunt şi acum acolo şi se numesc delfini şi balene. Ei sunt Spiritele/fraţi ai voştri.   Când vine câe un val de amintire şi dorinţă de a fi cu ceea ce ei iubesc, fraţii lor, ei vin pe plajă ca să moară în locul lor de origine. Ei au iubit întotdeauna omul, pentru că omul este speranţa lor. Motivul pentru care ei vă iubesc este că ceea ce este în voi este şi în ei şi se cheamă Dumnezeu. Ei încearcă cu disperare să comunice cu voi. Timpul lor vine acum.
     Când au venit apele, viaţa a luat avânt, seminţele creşteau abundent. Câmpiile cu viaţa erau conectate prin canale.  Regiunile calde contrastau cu temperatura de la poli.


 

     Acum, aceasta entitate pe care voi o numiţi „Picior mare” (BIG FOOT) – la început, când a fost creat totul, a fost ceea ce se cheamă o creaţie de grup a unui om, demonstrativ (exemplar), care mai tîrziu s-a numit Homo sapiens. Seamănă puţin cu Chewbacca din Războiul Stelelor. Un Homo sapiens este un om vertical şi inteligent, asta se potriveşte cu ce vi s-a spus vouă. Pe măsură ce omenirea era creată, oamenii au început să arate diferit unii de alţii. Unii erau foarte păroşi şi semănau mai mult cu animalele, dar cu privire foarte inteligentă şi care co­municau între ei, pentru că aveau gândire, altii fară păr, unii mai mari, etc. Era un grup de entităţi care experimenta cu animalele, adică deveneau animelele lor.
    Ei deveneniseră animale care trăiau pe uscat, dar la vedera unui animal carnivor se duceau în mare, deci puteau respira şi pe uscat şi în apă. Când şi-au perfecţionat specia au avut gândul că ar fi mai bine să-şi formeze regatul în mare, unde ar fi supravieţuit mai bine şi ar fi putut evolua mai bine, este vorba despre delfini si balene.
     Acelaşi grup de entităţi, sau o parte din ei experimentau cu creaturile în două picioare. Ei au formulat un ideal şi au devenit acest ideal. Erau ceea ce se cheamă entităţi nocturne care se ferau de animale la adăpostul întunericului. Pe măsură ce au fost forţaţi să se afunde în păduri, au găsit acolo sanctuarul în care puteau să-şi continuie existenţa. Aceste entităţi sunt pure  în Spirit, adică foarte buni în fiinţa lor, dar frica i-a prins ca într-o capcană în înfaţişarea aceasta şi în locurile în care trăiesc.
    Au fost hăituiţi ca animalele de nenumăraţi ani. De ce sunt acoperiţi de păr ? Dacă iau unul dintre voi şi îl duc să trăiască în acele condiţii, fără haine, corpul lui se ve acoperi repede cu păr protector, va creşte şi va deveni puţin ruşinos poate, îhm? Acest „Picior Mare” este omul originalul care a supravieţuit şi a rămas închis în acea înfăţişare a corpului, pentru că ei au fost prinşi de teamă pentru tot­deauna. Sunt unele entităţi din alte planuri care au încercat cu disperare să-i ajute.
     Ştiţi ce sunt indienii (pieile roşii). Ei bine, ei nu sunt primii oameni care au trăit aici. Picior Mare este iar indienii sunt ceea ce se cheamă rămăşiţele unui măreţ popor şi a unui masiv continent numit Atlantida. Ei sunt originalii oameni roşii. Ei  sunt baza multor legende des­pre aceste creaturi şi ei susţin că vin din lună, dar motivul pentru care ei susţin asta este că văd un obiect strălucitor în conecţie cu ei.
   Cât despre Picior Mare, entitatea, de mult timp se încearcă ajutarea lor dar ei nu înţeleg, pentru că ei au devenit ca animalele, ca nişte anima­le în două picioare şi cu cunoaştere. Ei sunt în număr mare şi au învăţat să se ascundă în dealuri, păduri şi mlaştini, cu înţelepciune, căci aşa puteau exista. Animalele sunt războinice pentru că în memoria lor, ele au învăţat să existe, să supravieţuiască fiind în acest fel. Acest Picior Mare este un supravieţuitor, adică singurul lucru pe care îl ştie, este să trăiască şi este foarte înfricoşat de umanitate. Se aseamănă cu delfinii şi balenele. Ele vin în număr mare pe ţărm, şi dacă omul încearcă se le ducă înapoi în ocean, nu se vor duce, pentru că ele vor să moara în braţele omului, fratele lor şi separarea lor, ruptura le-a produs o mare tristeţe. Sufletul lor este acelaşi suflet ca al omenirii. Picior Mare este acelaşi fel de creatură El iubeşte omenirea, dar ea este periculoasă pentru ei şi ei ştiu asta. Ei sunt entităţile care au o vechime de 11 milioane de ani şi au corpul acoperit cu păr .


 

 
CĂDEREA  ÎNGERILOR – PRIMA EXPERIENŢĂ CA BĂRBAT  ŞI  FEMEIE
    Şi iată, în ceea ce se cheamă Atrium-ul Constanţilor, au venit, ca vântul, mari Dumnezei. Aici ei se aşteptau să evolueze în jos prin creaţiile lor. Au venit ca nişte vânturi mari. Şi-au suflat fervoarea peste adânc şi au creat ape albe. Şi-au suflat respiraţia lor de viaţă peste plante şi animale şi toate formele create de ei şi măreţul copac privi în sus şi începu să se îndoaie şi să se aplece  înaintea frumuseţii sale pe care el însusi o crease.
    Vântul s-a despicat devenind vânt de nord şi vânt de sud şi de est şi de vest, ca să se multiplice şi să ducă şoapta energiilor pe întreg  planul, unde Zeii progresaseră, devenind Spirit uman. Toţi veniră, mai pu­ţin un grup. Acel grup rămăsese în Atriul Constanţilor, dar şi ei vor urma evoluţia. Toţi veniseră în acest plan şi începuseră să manifeste coborârea lor înşăişi, ei deveniseră mai strălucitori decât soarele la amiază, erau briliante, lumini pe acest pământ. În istoria voastră sunt religii care divinau oameni strălucitori. Despre ei este vorba. Ei şi-au scris propria istorie. Pe măsură ce coborau vibraţiile gândului în lumină, deveneau mai puţin strălucitori în masă, că apoi să devină masă(materie), grei pe acest plan.
    Apoi au început să se acordeze cu mediul înconjurător, mediu însemnând planul temporal de radiaţie venită de la soarele cen­tral, a cărei intensitate este în funcţie de apropierea planului de stratum. Unde planul era mai aproape, era căldură mai mare (ecuator).
     Cei care erau mai aproape deveneau mai închişi la culoare, dar nu în lumina lor ci în carnea lor. Diferenţa de culoare din zilele voastre nu înseamnă ca vreo culoare ar fi supe­rioară. S-a făcut pentru protecţia speciilor.  Aşa au devenit ei acordaţi la mediu.
    Nordul din sfera voastră, a impus o culoare mai deschisă de piele, iar mineralele din sol, ca şi conţinutul lor de radiaţii, variaţiile de lumină, au determinat şi ele culoarea.
    Dumnezeu Tatăl – veşnicia, extinderea în eternitate, înţelepciunea care a formulat gândul ce a permis ca întreaga aceasta creaţie să se extindă în sine şi să se continue – a simţit exaltare, completare a Spirirului şi a fiinţei sale, căci el însuşi era toate acestea. Toţi dumne­zeii veniseră pe pământ ca un vânt mare şi apele se rostogoliseră sub ei, iar plantele se aple­cară. Animalele care mai rămăseseră, priveau în sus, căci şi ele simţiseră vântul.
     În toate lo­curile alese de ei, Dumnezeii au venit şi s-au lăsat jos, în completarea directă a gândului lor perfect, în diviziunea celor doi şi au devenit creaţia lor.
    Ceea ce se cheama rase, erau cinci la număr (dupâ culoare: albă, rosie, galbenă, neagră şi verde, cea verde trăieşte în interiorul Pământului). Şi au făcut o înţelegere pe planul vostru, prima înţelegere în marea frăţie a omului, să fie copiii, prin copulare, a iubiţilor Dumnezei, fraţii lor. Dintre toţi cei care veniseră, ei erau măreţele entităţi albe, marile coloane albe, cu adevărat Dumnezei, Frăţia. Şi au apărut în forma lor perfectă, ideală, maeştri ai acestui plan şi s-au acordat perfect cu mediul, cu condiţiile. Pe ceea ce se chema Atlantida, un mare vânt a venit şi oamenii aceia au devenit oamenii roşii, pentru că solul Atlantidei era roşu. Din Lemuria, ţara-mamă, au apărut standardul galbenilor, culoarea datorându-se conţinutului mare de fosfor în pământ, la acea vreme.
   Acolo era locul unde trăiau animalele gigante dinozaurii. La ceea ce se cheamă ecuator, ceea ce era numit Atu regiunea de canale care conec­ta cele doua sfere, era punctul unde soarele-mamă a făcut pielea lor foarte întunecată prin ceea ce se cheamă bombardament de particule de lumină prin stratum pe pământ. Ele se reflectau de la pământ înapoi în stratum, degajând căldură.
    Corpul celor de aici, s-a acomodat la căldură şi pielea lor a devenit întunecată, părul aspru şi gros, ca să protejeze pielea fină de pe cap. Ochii lor au devenit închişi la culoare, ca să privească strălucirea luminii. Nordul din timpurile Lemuriei şi Atlantidei, minunatul popor din nord, avea părul ca lumina soarelui, ochi albaştri şi piele albă.
    Când acestea s-au întâmplat, s-au întâmplat într-un moment dat în înţelegerea voastră, în­seamnând o eternitate. Procesul acesta perfect de evoluţie a Dumnezeilor prin condiţia de creativitate comună, a durat destul de mult. Totul a fost născut. Cele cinci rase apăruseră şi nici una nu era mai prejos. Nici una, iar cine spune ca da, este nebun.
     Când a fost creat, omul era splendid, şi la îmceput, nu a uitat că este Dumnezeu. El divina pe Dumnezeul fiinţei sale, adică se divina pe sine. Omul a avut întotdeauna în natura lui competiţia, competitivitatea dură, momente de furie şi impulsul de a distruge. Acestea sunt în natura lui de la începuturi.
O NINSOARE CU DUMNEZEI Şl EVOLUŢIA GENETICĂ
    Câţi dintre voi au avut ocazia splendidă de a fi într-un anume loc când marea linişte albă începe să cadă din cer? Câţi v-ati uitat în sus ca s-o vadeţi căzînd ? Ei bine, aceasta este o simplă analogie cu căderea entităţilor în involuţie prin planuri (Exista 7 planuri de existenţă, care corespund cu 7 nivele de conştiinţă şi energie. Aceste planuri au fost create prin procesul de involuţie sau autoreflectare a conştiinţei. Universul fizic corespunde primu­lui plan sau planul hertzian, cea mai joasă frecvenţă a energiei. Al doilea plan corespun­de conştiinţei sociale şi frecvenţei infraroşii, al treilea trezirii conştiente sau frecvenţei luminii vizibile, al patrulea conştiinţei de trecere sau ultraviolet/albastru, al cincilea superconştiinţei sau razelor X, al şaselea este hiperconştiinta şi razelor gamma, iar al şaptelea este intraconştiinţa cu frecvenţa Infinitului Necunoscut.)
    Deci ideea este că aţi venit tot drumul pînă aici jos. Acum sunteţi în ceea ce se cheamă evoluţie umană pe acest plan.
     Credeţi că este posibil ca atunci când voi eraţi în ultraviolet, bucurându-vă de minunatul vostru corp de acolo, alţii să fi fost deja în cădere prin stratul de lumină şi infraroşu, până la acest nivel ? Este posibil ? Absolut.
     Deci până ce voi aţi venit aici, pe planul care se cheamă Tera, acei Dumnezei care venise­ră înainte erau ocupaţi creând realitate – ştiţi,  conştiinţa şi energia crează natura realităţii. Şi ei au fost pionierii acestui loc înainte ca voi să veniţi. Deci hai să examinăm ceea ce au fă­cut ei. Cele mai multe culturi acceptă ideea că umanitatea a fost aici de câteva milioane de ani, iar societatea în cea mai evoluată formă, de două sau cel mult cinci mii de ani.
    Dar dacă v-aş spune că au fost civilizaţii mai înfloritoare, care au depăşit cu mult oricare din tehnicile voastre de astăzi, din care ultima care a fost, a avut control nu numai asupra spaţiului şi tim­pului dar şi a spaţiului interdimensional, că au avut extraordinara abilitate de a reflecta spaţiul, că puteau să se deplaseze interstelar,  ei asta au fost cam  455000 de ani în urmă?
     Ştiu că asta contrazice pesavanţii voştri, dar ce ştiu ei ? Umanitatea este mult mai veche decât crede ştiinţa. Şi vă spun că civilizaţia de acum 455000 de ani, nu a fost nici pe departe ca cea de acum
3 milioane de ani. Deci fulgii au căzut ? Da, au căzut. Au căzut ei într-o anume ordine ? Cine poate spune care fulgi au decis să cadă întâi şi care au plutit aşteptând pănă în ultimul moment.?
    Acum, cînd aţi venit voi aici ? Grupul vostru a venit aici după ce a fost creată flora şi fauna, după ce sămânţa fusese creată. Grupul precedent crease deja diverse varietăţi de iarbă şi copaci, fructe care nu mai sunt de mult pe acest plan.  Cum au creat ei ?  Ei au făcut exact ceea ce fuseseră învăţaţi să facă mult timp în urma. Ei au luat şi aliniat concentrarea lor într-un vis analogic (mintea analogică este o stare de concentrare asemănătoare cu transa de unde gândul poate fi manifestat în realitate).  Cum afectăm un mediu care este deja ?
    Simplu, aducînd cu noi cunoştiinţa involuţiei noastre. Bazat pe cunoaşterea noastră, cu me­moria sufletului, putem concentra în acest trup un nou vis: o variaţiune a palmierului, de exemplu pentru că avem nevoie de ea. Să zicem ca avem nevoie de un palmier care să supravieţuias­că în apă. Tot ce trebuie să facem, este să desenăm o astfel de plantă în creierul nostru şi s-o ducem la Punctul Zero în aspectul ei analogic. Deci tot ce aveţi de făcut este să doriţi ca acest palmier să existe, şi să doriţi cu o aşa intensitate, înct voi, ca şi conştiinţă şi energie, Sursa, Observatorul să deveniţi dătătorii de lege în oceanul energetic. Palmierul nu este nimic mai mult decât gând condensat,  energie coagulată în masă, cu caracteristicile distincti­ve date de Dumnezeul care 1-a creat.
     Stiinţa are o cale de a demonstra câte ceva din asta, prin a sugera ca Observatorul din noi este ceea ce cauzează câmpurile de particule să reacţioneze. Mai mult ştiinţa spune că dacă poate fi crezută, ca energia este în formă de unde care nu numai că se ondulează dar în momentul în care este observată. poate colapsa în formă solidă (fizica quantica). lar and Observatorul nu o mai priveşte, devine din nou energie ondulatorie. Cine este Observatorul? Voi sunteţi. Care este realitatea ? Un câmp de energie potenţială, gând coagulat, poate fi dizolvat şi reformat în acordanţă cu gândul, gândul concentrat. Deci ceea ce entitatea trebuie să facă, este să viseze o versiune extinsă a palmierului. Tot ce trebuie să facă, este să vadă fructul lui suculent plutind – asta este tot – şi să păstreze acest gând cu intenţie.
     Pentru că entitatea este un călător într-un timp lent, o să dureze ceva timp ca energia să se schimbe, dar fără discuţie că se va schimba. De ce? Pentru ca Dumnezeu a avut dorinţa ca ea să se schimbe. Şi cine este Dumnezeu? El nu este altcineva decât Observatorul. Acela care poate cauza energia care se ondulează, să colapsese în orice forma Observatorul o vrea, energia este susceptibilă voinţeti noastre.  Este adevărat.
     Este deci posibil ca primii Dumnezei care au venit aici, să fi trecut printr-un întreg sta­diu de evoluţie, înainte ca voi sa deveniţi fulgi şi să cădeţi aici. Şi până ce voi aţi ajuns aici, să fie deja păduri seculare, animale, cascade, râuri, seminţe şi toate frumuseţile. Erau deja canioane şi munţi şi fructe suculente de mâncat.
    Iar voi aţi venit aici jos, departe, căzând ca nişte fulgi de zăpadă în uterul unui primitiv humanoid, care tocmai se întâmpla sâ copuleze în acea noapte. Şi acesta este câmpul vostru energetic. Cîmpul energetic este în­tinderea, adâncimea şi lărgimea energiei ondulatorii. Deci în al patrulea plan avem suprafa­ţă mai mică ( o undă mai scurtă) decât în al treilea, şi în al treilea plan avem o undă mai scurtă decât în al doilea, etc. pentru ca în planul material să fie mai lungă şi toata această energie este susceptibilă nouă, pentru că aşa am creat-o.
 
    Intelectul este istorie memorizată, nu are nimic de a face cu experienţa. Ilumina­rea este experienţă pentru că este evoluţionară, nu este stagnantă. Deci o persoană neilu­minată care este intelectuală, foloseşte tot 10 % din creier. Atunci ce se întâmplă cu restul ? Aşteaptă ca ceva să se întîmple. Ce anume?  Ca Dumnezeu să se trezească, fii el şi să ştie ce este. Creierul este pergătit, este apt ca să activeze toate cele 7 corpuri în unul singur.
    Măestria întru Crist (a deveni Crist) este dezvoltarea creierului uman spre a-1 aduce pe Dumnezeu manifest în formă materială, nu ascuns, de a avea puterea de a comanda timpul şi spaţiul, putere de care ne-am bucurat în planul al 7-lea, unde în momentul în care am avut un gând, s-a şi manifestat – aici în cel mai lent plan. Odată ancoraţi în facultatea fiinţei depline, putem trezi propria noastră putere. Iar creierul este construit ca să faciliteze această putere. Cum ? Creierul este mai mult decât comandantul sistemului digestiv şi cardiovascular, este mai mult decât magazie pentru memorie, mai mult decât gazda unei personalităţi micuţe si încăpăţânate. El poate găzdui un Dumnezeu. Iar partea pe care voi nu o folosiţi este partea care va începe să lucreze cînd vă veţi trezi şi veţi şti cine sunteţi.
     Cum se va face asta ? Ei bine, amintiţi-vă că v-am spus că aţi putea să vă vizitaţi rudele din planul al 6-lea,  chiar dacă aţi trăi în planul al 5-lea. V-am spus atunci că pentru a putea face asta trebuie să lăsaţi deoparte corpul pe care îl aveţi şi să luaţi altul. Acei fulgi de ză­padă care au venit aici înaintea voastră, au fost înţelepţii voştri fraţi şi surori întru Dumne­zeu. Ei sunt la fel ca voi, doar ca au fost aici mai mult timp decît voi. Iar când au plecat, v-au lăsat vouă moştenirea lor genetică, adică abilitatea pe care ei deja o atinseseră. Care a fost acea abilitate ?
   Că ei au creat un creier care putea facilita o minte de nivelul (planul) al 7-lea, aptă de a manifesta al
7-lea nivel pe un plan mai lent, înţelegeţi ? Cu alte cuvinte, în loc să treacă zece mii de ani pentru ca nuca de cocos sa capete o coajă groasă, un master, Dumnezeu în corp omenesc, o poate crea într-o concentrare, un singur gând (alinierea minţii analogice). Creierul are această capacitate. Şi acesta a fost darul Dumnezeilor dinaintea voastră pentru voi : capacitatea de a manifesta.


 

    Ce înseamnă asta de fapt ? înseamnă ca aveţi potenţialul nemuririi prin menţinerea unei conştiinţe de al şaptelea nivel. Nu ştiţi că Crist înseamnă Dumnezeu/femeie şi Dumnezeu/bărbat realizat ? Deci dacă trezeşti pe Dumnezeu în tine, atunci Dumnezeul din tine poate da naştere la o aşa enormă putere încât creierul facilitează întreaga minte a lui Dumnezeu şi ceea ce ar fi durat milioane de ani de evoluţie genetică, poate fi făcut într-o singură viaţă. Şi atunci avem nivelul al 7-lea trăind şi operând în creierul nostru material. Ca entitate de nivelul al 7-lea eşti mai aproape de Punctul Zero decât ca persoana umană având de a face cu factorul timp, care este atât de lent aici.
    Mai mult, când Dumnezeu se trezeşte în tine, corpul, ca şi dar de la fraţii voştri, are capacitatea nu numai de a opri îmbătrânirea, dar are un generator în sistemul nervos, care face ca fiecare celulă din corp să vi­breze atât de repede, încât corpul vostru care este născut în frecvenţa hertziană, poate acum să vibreze şi să rezoneze în ultraviolet-albastru. Şi niciodată nu va mai trebui să vă naşteţi din nou, ca să aveţi acesta experienţă  înţelegeţi ?
 

PROFETIILE SHAMBALEI

PROFETIILE SHAMBALEI

 

În această perioadă în care oamenii se îndepărtează tot mai mult de spiritualitate, România are foarte mare nevoie de un puternic aflux de energie spirituală, divină. Dacă suficient de multe fiinţe umane vor urmări ca în această perioadă să invoce lumea Shambalei şi să trăiască stări de comuniune cu Shambala, destinul ţării noastre poate fi în mod miraculos mult modificat în bine.  Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de ajutorul şi susţinerea lumii Shambalei şi a Regelui Lumii din Shambala.
Pentru că, deşi există profeţii celebre (precum cele ale lui Sundar Singh şi Serafim de Sarov) care afirmă că România va deveni în viitor focarul spiritual principal al planetei noastre, aceleaşi profeţii afirmă şi faptul că “aici, pe teritoriul României, va fi dusă (în plan subtil) bătălia cea mai aprigă”, bătălia finală dintre forţele binelui şi ale răului. Şi trebuie să înţelegem faptul că este vorba, de fapt, de acelaşi “război final” care este descris elocvent de tradiţionalele profeţii tibetane şi mongole ale Shambalei. În acest război final (pentru că nu este vorba de o singură luptă), Regele Shambalei, care este totodată şi Regele spiritual al planetei noastre, se va afla în fruntea armatei forţelor binelui. Regăsim această imagine eroică a Regelui Shambalei, călare în fruntea armatei sale, în picturile religioase tibetane şi mongole. Încă de la jumătatea secolului XX, Nicholas Roerich afirma că “generalii” armatei Shambalei au început să se nască în planul fizic pentru a participa la confruntarea finală cu forţele demoniace şi satanice.
Putem înţelege din perspectiva profeţiilor Shambalei, corelate cu cele legate de viitorul spiritual măreţ al României, că într-un anume mod tainic fiecare dintre noi putem lua parte la această luptă cu forţele răului şi ale întunericului, sau altfel spus putem fi adevăraţi luptători ai luminii divine.
Profeţiile Shambalei în tradiţia tibetană şi mongolă
Este scris că manifestarea lui Maitreya va avea loc după războaie. Dar războiul final va fi acela pentru adevărata spiritualitate. Oricine se va ridica împotriva Shambalei nu va reuşi să realizeze nimic în această lume. Apele îi vor spăla locuinţa de pe faţa pământului şi nici măcar un câine nu va răspunde chemării sale. Fulgere va vedea el pe cerul ultimei sale nopţi. Şi mesagerul Shambalei, a cărui simplă vedere provoacă teama celor răi şi perverşi, se va ridica deasupra unei coloane de lumină. Fiecare dintre luptătorii Shambalei se va numi “Invincibilul”. Stăpânul Shambalei însuşi va veni în curând. Steagul său flutură deja deasupra munţilor.
Atunci când, în cel de-al cincilea an, vor apărea heralzii luptătorilor din Shambala, va trebui să aveţi înţelepciunea de a-i reunoaşte şi de a-i întâmpina ca pe salvatori ai voştri. Astfel veţi fi părtaşi la măreţia şi triumful lor. Atunci voi manifesta şi Eu (Regele Shambalei) ca Semn al Meu, Fulgerul.
Tezaurul cunoaşterii spirituale revine din Vest (Occident). Pe crestele munţilor sunt aprinse focuri de sărbătoare. Priviţi către drum – pe acolo vin purtătorii Pietrei. Deasupra altarului sunt simbolurile lui Maitreya. Din Regatul Sfânt ni se va transmite momentul exact când trebuie să întindem covorul de întâmpinare. Atunci când se va manifesta semnul celor şapte stele vor fi deschise Porţile. Prin Foc îmi voi manifesta Eu mesagerii. Primiţi aceste profeţii ale fericirii voastre!
Eu (Regele Shambalei) am multe comori, dar numai în ziua sorocită le voi revărsa asupra poporului meu. Atunci când armatele Shambalei vor aduce cu ele Lancea salvării, atunci voi deschide adâncurile munţilor şi vă voi arăta comorile mele, care vor fi împărţite în mod egal între voi şi luptătorii Shambalei pentru ca să trăiţi în armonie şi dreptate. Curând va veni momentul când eu voi da ordinul de a traversa toate deşerturile. Încă de pe vremea când toate comorile mele erau împrăştiate în cele patru vânturi eu am hotărât momentul în care fiinţele din Shambala vor aduna toate aceste valori. Astfel  voi, oameni ai poporului Meu, pregătiţi-vă sacii, căci eu îi voi da fiecăruia măsura sa în mod just.
Poate că unii oameni găsesc aur, iar alţii găsesc pietre preţioase. Dar bogăţia cea adevărată va veni numai odată cu manifestarea fiinţelor din Shambala. Atunci când va veni vremea şi ele vor fi trimise aici. Aşa este scris să fie. Şi astfel păşunile voastre se vor întinde până în Ţara Făgăduinţei. Atunci când vă vegheaţi turmele, nu auziţi vocile pietrelor? Aceia sunt de fapt făurarii Regelui Shambalei care pregătesc pentru voi comorile care vi se cuvin. Şi când vântul murmură printre creste, oare înţelegeţi voi că, de fapt, auziţi săgeţile Regelui Shambalei, care vă protejează de pericole? Când fulgerul vă luminează tabăra, nu ştiţi că el este lumina Regelui Shambalei, atât de dorit şi aşteptat de voi toţi? Cui îi revine datoria de a veghea în prima noapte? Vouă. Cui îi vor fi trimişi mesagerii Mei? Vouă. Cine va trebui să îi întâmpine? Voi.
Dinspre vest, din munţi, vor veni oamenii poporului meu. Cine îi va primi cu ospitalitate? Voi. Imploraţi-o pe Marea Zeiţă Tara să fie alături de voi. Hotărâţi-vă să vă purificaţi inimile înainte de venirea Mea. Oricine ascultă de dorinţele mele îşi va pregăti coiful de luptă şi va împleti  harnaşamentul cailor.  Priviţi cu atenţie inelele pe care le poartă cei care sunt nou veniţi printre voi. Acolo unde se află Potirul meu – acolo este salvarea şi mântuirea voastră. Focuri de avertizare sunt aprinse pe munţi.  Iată că vine un Nou An. Aceia care îl vor petrece cufundaţi în somnul inconştienţei nu se vor mai trezi niciodată. Iată că Shambala se revelează.  Noi nu cunoaştem teama. Noi nu cunoaştem deznădejdea. Dukkar, zeul cel cu mulţi ochi şi multe braţe, ne susţine cu gândurile sale luminoase. Chibzuiţi aupra cuvintelor mele cu mintea purificată. Gândiţi numai gânduri de lumină!
Afirm acum că învăţătura care a pornit de la Bodh-Gaya se va întoarce acolo (este vorba aici de învăţătura Kalachakra, care într-adevăr s-a “întors” acolo prin iniţierea acordată de Dalai Lama, care a venit din Vest). Atunci când procesiunea care poartă imaginea Shambalei va traversa pământurile Indiei şi se va întoarce la sursa sa, atunci veţi şti că a venit timpul când putem rosti cu voce tare cuvântul sacru Shambala. Atunci chiar şi gândul îndreptat către Shambala va oferi susţinere. Atunci afirmarea Shambalei va deveni începutul tuturor lucrurilor, iar recunoştinţa faţă de Shambala, încheierea lor (aceasta este o referire la consacrarea fructelor acţiunilor noastre către Shambala, sau la apelarea ajutorului Shambalei, precum şi la meditaţia de recunoştinţă pe care este bine să o facem la finalul acţiunilor noastre benefice). Toate fiinţele umane, de la cele mai simple până la cele mai importante, vor fi pătrunse de înţelegerea învăţăturilor spirituale.
Shambala cea sfântă este reprezentată înconjurată de săbii şi lănci. Declar acum în mod solemn că Shambala este de neînvins. Cercul Imaginii sale se va închide (proiecţia Shambalei pe Pământ va reveni pe teritoriul României, acolo unde ea s-a aflat în trecutul îndepărtat). Cuvântul kalagiya va fi rostit. Stindardul Imaginii Shambalei va fi desfăcut. Cei care îl acceptă pe Stăpânul Shambalei ca Rege se vor bucura, iar cei care îl desfid vor tremura de teamă. Toţi cei care se vor ridica împotriva Shambalei vor fi seceraţi. Pentru cei aflaţi în întuneric, flamura sa va fi simbolul şuvoaielor de sânge care le vor îneca pământurile. Pentru cei care înţeleg, ea va fi ca un soare arzător.
sursa: yogaesoteric

Misterul celor sapte raze si arhanghelii

Misterul celor sapte raze

 
   de Susan Barber, cu RPL, si Djwhal Khul
In ceea ce urmeaza am spicuit unele parti dintr-un articol de RPL, al carui nume intreg n-am putut sa il descifrez si ale carui comentarii au facut de fapt obiectul unui channeling intre Alice Bailey si Djwhal Khul. Puteti gasi diferite versiuni ale acestui articol in multe locuri pe internet doar cautand „ Sapte Raze” sau „RPL”.
Cea mai mare parte, totusi,  provine din channeling-uri primite si din relatia mea personala cu Djwhal Khul (cunoscut sub numele de Tibetanul), Maestrul Intrupat care este sursa invataturii despre raza din acest secol. Djwhal Khul, dupa umilele mele cunostinte, a preluat, mai mult sau mai putin, conducerea „ashramului” celei de-a doua raze, in timp ce Kuthumi (ca si altii din vietile lui, fiind adeptul lui Pitagora), conducatorul celei de-a doua raze, si-a continuat activitatea cu Sananda (esenta Spiritului omului nascut Iisus), intru Inaltarea Umanitatii.
Va rog sa intelegeti ca si concluziile mele, si ale lui Alice s-au conturat si sunt limitate de intelect si de intelegerea umana. Si, cu toate aceste informatii, va rog sa nu „credeti” ceea ce cititi, ci doar sa considerati aceste informatii ca un declansator pentru propria intuitie.
Cei sapte frati sunt toti copii ai aceluiasi Tata. Dar cei mai in varsta seamana mai mult cu Tatal, in timp ce cei patru mai mici seamana cu Mama.
Cei trei mai in varsta au plecat spre Universul Stelar si acolo l-au reprezentat pe Tatal, iar ceilalti au plecat spre Universul Stelar reprezentand natura celei pe care Tatal o iubea.                                         
Alice Bailey
In citatul de mai sus, de Alice Bailey, cei trei frati mai in varsta sunt primele trei dintre cele sapte raze. Ei reprezinta atributele Creatorului.
Aceste trei raze, in cea mai simpla expresie a lor, reprezinta Trinitatea, energiile Marelui Spirit care a facut posibila Creatia.
Prima raza, in aceasta analogie, ar fi Spiritul, cea de-a treia ar fi Materia si cea de-a doua, care se afla intre cele doua, Constiinta – copilul nascut din unirea primei cu cea de-a treia. Arhanghelii asociati cu aceste trei raze sunt Mihail (prima), Gabriel (a doua) si Uriel (a treia).
Celelalte patru sunt: 4 – Armonia; 5 – Inteligenta; 6 – Devotamentul; 7 – Libertatea – toate provenind din cea de-a treia raza, Materia. Ele reprezinta carateristicile Universului Creat si lupta acestuia sa invinga Dualitatea si sa redevina Unul.
Cum se manifesta razele energetice
Prima raza (a Puterii, Protectiei si Credintei), este raza Vointei si a Intentiei. Ronna Herman discuta mult despre prima raza in articolele ei despre Arhanghelul Mihail (a se vedea Arhanghelul Mihail si arealele arhanghelice) . In manifestarea ei pozitiva, aceasta energie este energia Regelui Bun. Prin aspectul ei negativ, este energia Tiranului. Aspectul feminin al acestei energii arhanghelice al primei raze este Faith – Credinta.
RPL: „Aceasta energie este inceputul si sfarsitul sintezei, sursa tuturor energiilor. Este esenta puterii si a energiei insesi. Prima raza este forta scopului, a directiei, a concentrarii si a unicitatii, pentru care intotdeauna Vointa este cuvantul-cheie. Ea este caracterizata de urmatoarele calitati: intensitate, dinamism, rapiditate si dominare. Dar, de multe ori, rezultatele sunt detasarea, izolarea si cristalizarea. Si, din forta si directia ei, se naste puterea distructiva a creatiei .”
A doua raza, a Dragostei si Intelepciunii, este raza Invatatorului, a celor care servesc. Multi, foarte multi dintre cei care vor citi aceste randuri vor fi puternic iluminati de aceasta a doua raza, pentru ca cei care ajuta la nasterea Noii Constiinte se bazeaza foarte mult pe aceste energii. In aspectul pozitiv, aceasta energie lucreaza cu Lumina. In aspectul ei negativ, aceasta a doua raza ne poate conduce sa raspundem la intrebari care nu au fost puse sau sa intervenim in libera vointa a altora, ceea ce se numeste „a calca pe karma”. Arhanghelul celei de-a doua raze este Gabriel, iar aspectul feminin este Cristina, cunoscuta si drept Constanta.
RPL: „Constiinta este nascuta din a doua energie, in unire cu dualitatea, spiritul si materia. Acesta e sursa si mixul dintre lumina si iubire, magnetism si relatii, coerenta si concisivitate. Este raza intelepciunii, sensibilitatii si intuitiei, la fel ca si a claritatii si a atentiei la detalii. Acesta energie este o forta a invataturii, calificarii si vindecarii. De multe ori are ca rezultat atasamentul si atractia, dar, curios, induce si constientizarea fricii, opusul iubirii si al relatiilor interumane. A doua raza este energia intregului sistem solar si de aceea este, totusi, o raza de sinteza profunda.”
A treia raza, a Inteligentei Creatoare, este cea care aduce actiunea in ecuatia Umanitatii. Cea de-a treia raza face ca lucrurile sa se desfasoare. Permanent ea spune: „OK, am toate aceste cunostinte, toata aceasta pregatire si aceasta instruire. Si acum, ce trebuie sa fac cu ea?!?!?” In aspectul ei pozitiv, cea de-a treia raza lucreaza in aliniere cu iubirea si serviciul pentru altul. Cand nu este in aliniere cu aceste influente, ea creeaza ceva ce nu este prevazut de Planul Divin. Arhanghelul pentru aceasta raza este Uriel, iar aspectul feminin este Caritatea.
RPL: „Inteligenta si activitatea emana din aceasta forta, un rezultat al scopului si al intelepciunii. Este energia unei manipulari totale si puternice, a creativitatii si a adaptabilitatii. Nevoile se fac cunoscute prin aceasta forta, se formuleaza planuri, se selecteaza materiale si se desfasoara afaceri. Cea de-a treia raza este clara, purtand idei mentale si intelectuale in cautarea adevarului, pentru a se putea manifesta in materie si substanta. Este forta care evoca forma.”
A patra raza, a Armoniei, este de asemenea o raza de lupta. Pentru ca Armonia, prin definitie, se creeaza prin Disarmonie. Este, de asemenea, o raza a emotiei, pentru ca experienta Armoniei este o experienta emotionala. Procesul de aliniere si de creare de frumusete din haos este procesul care are nevoie de Lumina celei de-a patra raze. De aceea, prin excelenta, este raza artistilor. Si, pentru ca aceasta raza poate privi ambele parti ale fiecarei intrebari, este, de asemenea, raza nehotararii, a oscilarii, a nestiintei ce sa faci in momentul urmator. Arhanghelul celei de-a patra raze este Gabriel, iar aspectul feminin este Speranta.
RPL: „Aceasta energie sta simbolic in mijlocul seriei de sapte raze si este relatia-magnet a aspectelor opuse, punctul de armonie, legand si mediind conflicte, dureri si lupte,  in sensul ca toate fructele dualitatilor isi au radacina in a patra raza. Ea stimuleaza creativitatea, arta si frumusetea si e caracterizata de sensibilitate la culoare si la sunet. De altfel, si discriminarea, rapiditatea si cautarea perfectiunii isi au originea in ea. Fortele intuitive si relationale sunt foarte puternice in aceasta raza care evoca viata, iubirea si intelegerea.”
A cincea raza, a Mintii sau a Intelectului, este acea energie care cauta sa intre in interiorul Univesului manifestat, pentru a-l intelege, si, prin realinierea energiilor la Planul Divin, sa vindece. Energia celei de-a cincea raze este energia microcosmosului. Este raza omului de stiinta si de aceea penetreaza, asa cum zicem ca intelectul penetreaza orice. Ea intra in interiorul lucrurilor si extrage intelesul/structura . Arhanghelul acestei raze este Rafael, iar aspectul feminin este Maria, Regina Cerului.
RPL: „Aceasta este energia concretizarii in substanta, a cunostintelor, a stiintei si a stimularii in cele trei lumi. Ea conduce la cautari, analize si dezvoltari de idei, care, intr-un final, produc Lumina si Intelepciune. Este energia diferentierii si investigarii, care conduc la separari, curatiri si cristalizari. Dar determinarea si discriminarea cu care aceasta forta lucreaza conduc in minte/intelect la o ultima frontiera a intelegerii si la revelarea adevarului.”
A sasea raza, a Devotamentului, este acea energie care cauta sa faca Universul sa se manifeste in forma ideala. Ultimii 2 000 de ani au fost guvernati de aceasta energie, dar acum se intampla transferul spre energia celei de-a saptea raze. A sasea raza este raza calugarului, a preotului –  a femeii sau a barbatului la care devotamentul catre Dumnezeu ia forma devotiunii practice. In aspectul sau pozitiv, este Energia lui Iisus sau a lui Christos. In aspectul sau negativ, devotamentul se transforma in fanatism. Razboaiele religioase si Inchizitia sunt expresia negativa a energiei celei de-a sasea raze. Arhanghelul acestei raze este Uriel, iar aspectul feminin este Gratia.
RPL: „Toate semintele devotiunii si dorintei curg prin aceasta energie. Ea genereaza aderenta, intensitate si persistenta. Determinarea (hotararea) care rezida in aceasta raza este esenta pura, cateodata plina de forta, furie, chiar motive fanatice si violenta militara. Abstractizarea si aspiratiile caracterizeaza a sasea raza, intr-un sens idealistic: o loialitate orientata catre nivelurile cauzale ale fiintei. A sasea raza este puterea de a recunoaste ce e drept si indreptatit, tendintele pozitive si abilitatea de a vedea Lumina.”
A saptea raza, a Libertatii si Ceremoniei magice, este energia transmutarilor si a maiestriei de a lucra cu energia creatoare. Energia celei de-a saptea raze este capabila sa faca sa dispara limitele si sa creeze in locul acestora ceva mai potrivit. St.-Germain este de secole conducatorul ei, dar cel mai reprezentativ personaj al acestei energii este marele vrajitor Merlin, mentorul lui Artur.
In forma sa pozitiva, aceasta energie lucreaza cu echilibrul, care respecta libertatea adevarata, si cu transformarea fricii in iubire. Aspectul negativ este dat de faptul ca, uneori, aceasta energie calca in picioare libertatea altora. Arhanghelul celei de-a saptea raze este Zadkiel, iar aspectul feminin este Sfantul Ametist sau Flacara Violet.
RPL: „Aceasta ultima energie este forma cea mai tangibila care poate exprima planetele Universului. Ea reprezinta calitatea relatiei dintre spirit si materie si de aceea e magica. Ritmul ei construieste, integreaza, circula si se manifesta. Ea produce sau aduce noutatea in forma. Puterea relationala a acestei raze motiveaza legea si ordinea, regulile si ritualurile, organizatiile si grupurile de constiinta. Este intelegerea practica si energia vitala externalizata, care umple atat interiorul (corpul), cat si periferia (constiinta) .”
Razele noastre personale
Fiecare dintre noi avem mai multe corpuri, corpul fizic fiind doar unul dintre ele. Altele sunt corpul mental si corpul emotional. De asemenea, avem cu totii un Grup Suflet (cea mai mare entitate din care facem parte ca individ, o esenta a personalitatii – modul in care interactionam cu lumea exterioara) si o Monada de care apartinem, adica grupul de suflete angajate toate, ca si noi, in aceeasi misiune pe planeta Pamant.
O „interpretarea a razei” este ca si o harta astrologicca, descriind doar care dintre cele sapte raze lumineaza asupra fiecaruia dintre cele sapte aspecte ale Sinelui descrise mai sus. Puteti gasi oameni care sa faca acest lucru pentru voi, cautand pe internet.
Va pot da un exemplu despre un anumit gen de rezultate pe care le pot avea cele sapte raze asupra diferitelor corpuri ale Sinelui vostru.
Deci, hai sa zicem ca al nostru corp emotional este scaldat in energia celei de-a patra raze. Din moment ce aceasta raza este energie emotionala, vom fi dublu afectati emotional de tot ceea ce ni se intampla. Daca cineva ne intreaba ce cautam in viata aceasta, s-ar putea sa raspundem ca noi cautam pacea mintii, iar cel mai inalt criteriu de valoare ar fi probabil frumusetea – aceea care evoca un raspuns emotional de iubire, de multumire, de pace, de armonie si de adevar.
Cum ar fi daca personalitatea noastra ar fi scaldata in energia primei raze? Ei, atunci, chiar si daca avem cele mai sincere motive, tot vom parea ca vrem sa dominam pe altii, ale caror experiente de putere in vietile trecute nu au fost intotdeauna la inaltime!
Se spune: „Cei care pot – fac, iar cei care nu pot – invata pe altii!”
De fapt, e mult mai corect sa spunem ca, daca Monada voastra este scaldata in energia celei de-a doua raze, cu siguranta ca veti fi, intr-un fel sau altul, educatori, in timp ce, daca aveti parte de energia celei de-a treia raze, veti fi undeva in lumea asta, facand lucrurile sa se intample.
Acestea sunt doar cateva exemple, iar, in opinia lui RPL, Djwahl Khul spune ca una dintre misiunile noastre in aceasta viata este sa echilibram energia razelor sufletului nostru cu cea a personalitatii.
Invocarea razelor
Cand facem munca interioara, putem chema direct energiile razelor si putem cere Arhanghelilor sa ne trimita energiile de care avem nevoie sa contrabalansam anumite efecte. De exemplu, daca ne simtim indecisi (fapt ce vine de la a patra raza ), fiind tentati sa privim la o intrebare din toate partile, putem chema ajutorul Arhanghelului Mihail si energia primei raze sa ne mobilizeze vointa.
In mod special, putem cere ca toate energiile care ne influenteaza sa fie intotdeauna in echilibru cu Planul Divin, pentru ca tot ce facem si tot ce gandim sa fie in perfecta concordanta cu iubirea si serviciulpentru altul.
www. Spiritofmaat. com

Misterele Egiptului, numarul 72 si succesiunea marilor capitale ale lumii

Misterele Egiptului, numarul 72 si succesiunea marilor capitale ale lumii




Alexandria, Constantinopol, Kiev, Sankt-Petersburg pe aceeasi longitudine Alexandria, Constantinopol, Kiev, Sankt-Petersburg sint toate cele patru capitale din trecut si prezent, amplasate pe o fisie ingusta de 1031^ longitudine, aflindu-se, deci, pe aceeasi verticala geografica. Aceste capitale se afla la distanta egala unele de altele, iar evenimentele istorice care s-au petrecut in fiecare dintre ele seamana uimitor unul cu altul.

V. Kurleandski, un cercetator rus, a constatat si analizat aceste similitudini efectuind anumite calcule si masuratori. Concluziile la care a ajuns sint cele de mai jos.

Traseul celest al echinoctiului de primavara

Daca se traseaza o linie de la Alexandria prin Constantinopol si Kiev pina la Sankt-Petersburg, aceasta linie va fi proiectia traseului urmat de punctul echinoctiului de primavara pe cer. Acest punct se deplaseaza pe cer parcurgind un semn al zodiacului in aproximativ 2.000 de ani. Fiecare sector definit printr-un semn de zodiac delimiteaza o anumita epoca.

Conform calculelor lui Kurleandski, dupa Sankt-Petersburg, in perioada 2.408-2.440, urmeaza sa se dezvolte orasul-port norvegian Wadse, aflat dincolo de cercul polar. Se pare ca acest oras este menit sa se transforme intr-o capitala importanta si sa preia stafeta de pastrator al achizitiilor culturale din epoca urmatoare. Iar conducatorul ce se va afla si va trai in aceasta noua capitala a fost si el prevestit de preotii Egiptului Antic, care i-au pregatit venirea.

Succesiunea in timp si spatiu a capitalelor

Cercetatorul Kurleandski a calculat ca, urmarind evolutia precesiei echinoctiilor (schimbarea punctului vernal) in paralel cu proiectia terestra a  acestuia (punctul vernal e punctul de echinoctiu), rezulta o corelatie matematica stricta intre acestea. Mecanismul acesta a fost cunoscut de preotii Egiptului antic. Iar acestia au urmarit un singur obiectiv sa nu admita pieirea sau degradarea completa a civilizatiei umane.

Fluviul de pe cer si fluviul de pe Pamint

Papirusurile din Orasul Mortilor glasuiesc despre fluviul ceresc – Calea Lactee, care se continua pe Pamint cu marele fluviu Nil. Preotii egipteni au calculat punctul din care se vede cum fluviul de pe cer – Calea Lactee – se uneste cu cel de pe Pamint – Nilul – apoi au ridicat in punctul acela o constructie gigantica, uimitoare – Sfinxul. Chipul acestuia a fost indreptat spre constelatia Leului, care tocmai rasarea atunci.

Legenda lui Osiris

Legenda spune ca pe acest fluviu maret – Nilul – a pornit o data zeul Osiris spre constelatia Orion, sa-l intimpine pe Ra, stapinul Soarelui. La ora cuvenita caile celor doi zei, Osiris si Ra, urmau sa se incruciseze. In momentul acela, cu cinci minute inainte de asfintitul zilei de echinoctiu de primavara, Luna acoperea Soarele si pe cer apareau stelele stralucitoare, iar la picioarele Sfinxului, noul Stapin al Universului, deasupra caruia ar fi stralucit splendida stea Al-Nitak din Orion, si-ar fi intrat in drepturi…

Dar fericita prezicere era posibil sa nu se implineasca, deoarece fortele Raului se opun totdeauna fortele Binelui. Astfel, in drumul lui Osiris s-a interpus Set, cel plin de ura si venin, care l-a ucis pe Osiris, i-a sfirtecat trupul in 14 bucati si le-a azvirlit pe tot cuprinsul Pamintului.

Pentru ca zeul Osiris sa renasca, toate fragmentele acestea trebuie adunate la un loc si ascunse de ochiul nemilos al lui Set, pina cind va sosi ceasul invierii zeului. Punctele in care se va gasi o bucata din trupul zeului trebuie marcate, conform deciziei preotilor, cu cite un templu.

Dar pentru ca orice constructie, cit de mareata, tot se naruie la trecerea timpului, este nevoie sa se construiasca nu doar temple, ci orase intregi, spre a reusi salvarea lui Osiris si restabilirea ordinii ceresti iar orasele vor trebui sa fie cu adevarat demne de predestinarea lor, aceea de pastratoare ale comorilor culturale. Si pentru ca cele doua cai – cereasca si paminteana – sa se urneasca (Nilul sa fie o prelungire a Caii Lactee), toate aceste orase pastratoare de comori trebuie sa fie unite printr-o linie.

72 de ani, un algoritm al istoriei

Rezulta ca omenirea pluteste, impreuna cu Osiris, in intimpinarea viitorului si nici o furtuna nu poate opri aceasta calatorie, aceasta plutire. Iar cea ce calauzeste aceasta deplasare in intimpinarea viitorului civilizatiei este punctul echinoctiului de primavara (punctul vernal).

Acest punct se deplaseaza de la est la vest, in intimpinarea Soarelui aflat pe orbita sa aparenta. In 72 de ani, punctul de echinoctiu parcurge 1 grad de pe ecliptica (orbita aparenta a Soarelui in jurul Pamintului).

Ciclul de 72 de ani este un algoritm al istoriei omenirii: la fiecare 72 de ani o epoca inlocuieste epoca anterioara, iar roata istoriei face o intoarcere completa. Acest fapt, cunoscut de multa vreme de astrologi, nu este contestat acum nici de istorici.

Egiptul initiatilor si planul cel intelept

Preotii anticului Egipt au trudit indelung pentru a educa o pleiada de executanti ai planului pe care-l concepusera. Prevazind ca, in curind, Egiptul isi va pierde maretia si va cadea in ruina, initiatii au infiintat o organizatie secreta, al carei unic scop era formarea unor discipoli, demni pentru a pune in aplicare  planurile de anvergura ale inteleptilor Egiptului.

Pitagora, acel ucenic stralucit

Intre ucenicii cei mai straluciti a fost si marele matematician Pitagora: timp de 22 de ani el a studiat invatatura oculta a preotilor egipteni, la umbra Sfinxului. Intors in Grecia, Pitagora a infiintat o societate secreta. Ucenicii sai, numiti pytagoreici, au invatat de la Pitagora legile contopirii Cerului si Pamintului, a lumii materiale cu cea ideala.

Discipolii si adeptii lui Pitagora au inceput sa denumeasca lumea Cosmos, de la grecescul Kosme – frumusete. Aristotel spunea ca pytagoreicii puteau crea din numere corpuri fizice, iar din lucruri fara greutate – lucruri grele si lucruri usoare.

Platon si corpurile lui geometrice

Un alt ucenic al preotilor si initiatorilor egipteni a fost Platon, marele filosof si matematician. El a fost primul si singurul intemeietor al geometriei, care a descris cinci corpuri geometrice regulate: tetraedul, cubul, octaedrul, icosaedrul si dodecaedrul. Acestea se numesc de atunci corpurile lui Platon. Marele filozof a demonstrat ca alte corpuri geometrice regulate nu pot exista si, ce este mai important, ca intregul nostru univers fizic este alcatuit pe baza uneia din aceste structuri geometrice.

12 decembrie 1440, orele 7 dimineata

Exista versiuni conform carora si Iisus Hristos si Budda au fost initiati in Egipt. Dar cu certitudine un discipol al preotilor egipteni a fost marele Alexandru Macedon, intemeietorul primei capitale a lumii – Alexandria. Momentul aparitiei acesteia a fost calculat de preotii egipteni cu precizie: la ora 7 dimineata, in ziua de 12 decembrie, anul 1440 de la facerea lumii (dupa cronologia veche crestina), pe planeta noastra a intervenit o conjunctura foarte prielnica inceputului unei noi ere infloritoare. Acesta a fost momentul in care Alexandru Macedon a dat porunca de intemeiere a minunatului oras ce avea sa-i poarte numele, sortit sa-si poarte faima in veac drept cetate a intelepciunii.

Firul intelepciunii nu s-a rupt, ci a continuat, de la inteleptii egipteni la Platon, de la acesta la Aristotel, iar de la acesta la Alexandru Macedon, care l-a avut ca profesor pe filosoful amintit. Mai mult, inaintea intemeierii Alexandriei, Alexandru Macedon a mers in templul principal inchinat lui Osiris si s-a intilnit cu Marele preot.

Alexandria, creierul si inima lumii elenistice

Alexandria a devenit creierul si inima lumii elenistice. In Muzeul special creat pentru invatati au lucrat Arhimede, Euclid, Eratosthene, Ptolemeu. In vestita biblioteca din Alexandria erau adunate din intreaga lume antica 700.000 de papirusuri si pergamente in toate limbile.

Din pacate, acum 1.600 de ani, Alexandria a suferit o grea pierdere – distrugerea comorilor si a intregii Biblioteci. Dar aceasta nu a insemnat pieirea intregii civilizatii, caci, in anul 330 d.Hr., imparatul roman Constantin I a mutat capitala Imperiului roman, intrat in declin, de la Roma la Bizant, cetate lipsita pe atunci de stralucire. El a dat acestei cetati numele sau si Constantinopol a devenit la fel de stralucitor ca Roma sau Alexandria de odinioara.

Cind Roma a cazut, in anul 453 d.Hr., sub loviturile migratorilor, in Rasarit stralucea o noua stea – Constantinopol. Dar nici aceasta grandioasa capitala nu a dainuit o vesnicie. Numai ca, dupa orasul lui Constantin cel Mare urma sa rasara o noua stea!

De la Novgorod la Rusia kieveana si-apoi la Moscova

In anul 882 d.Hr. din bogata cetate a Novgorodului de la intretaierea marilor drumuri comerciale a pornit cneazul Oleg, care a cucerit cetatea Kiev, a inaltat-o, a imbogatit-o si i-a dat stralucirea unei capitale adevarate! Si in 988 Rusia kieveana a adoptat crestinismul ortodox ca religie de stat. Iar apoi, din ea a rasarit si inflorit Moscova.

In 1.700, Petru I, Petru cel Mare, a adoptat calendarul gregorian, intocmit de invatatii preoti ai anticului Egipt. Iar peste alti trei ani, in luna mai (ca si Constantin cel Mare), tarul rus a intemeiat, pe paminturile smulse mlastinilor si batute de vinturile reci venind dinspre Baltica, o noua cetate, o noua capitala a Imperiului Rus. Care, desigur, se afla pe aceeasi axa, trasata de vechii intelepti din Egipt. Iar Petru cel Mare este si cel care a luat masura introducerii in actele imperiului rus a  meridianul zero (cel de la Greenwich!), care… coincide cu meridianul Nilului.

Cit de important este numarul 72

Sa retinem ca evenimentele relatate sint in stricta succesiune, in spatiu si timp, in conformitate cu o formula extrem de simpla: un grad de-a lungul meridianului, este parcurs de istorie in fix 72 de ani. Si tot in 72 de ani ii sint necesari sferei ceresti pentru o precesie de 1 grad!

Evenimentele istorice legate de orasele mentionate sint departate unele de altele in timp cu 685,5 +/- 27,5 ani. Daca impartim 685,5 ani la 95 (diferenta unghiulara intre amplasamentul oraselor pastratoare ale comorilor civilizatiei pastratoare ale comorilor civilizatiei) obtinem… desigur, 72! Calculind logic, inaintea Alexandriei a fost Abu-Shimbel, complexul sacru cioplit in stinca la porunca faraonului Ramses al II-lea prin anul 1260 i.Hr. Iar dupa Petersburg va urma, dupa cum am mai mentionat, portul norvegian Wadse din fiordul Waranger de la Marea Barents.

Conform calculelor lui Kurleandski, Wadse este menit sa devina o extem de iportanta capitala a lumii in perioada 2.408-2.440 si, desigur, tot in luna mai, la fel ca si Constantinopol sau Sankt-Petersburg.

Istoria nu admite evenimente intimplatoare. Nimic nu este intimplator! Acest adevar l-au inteles demult oamenii de stiinta. De aceea a si fost creat un institut de metaistorie, care studiaza cauzele ascunse care determina sau influenteaza evolutia evenimentelor. Daca cercetatorul rus are dreptate, sintem cu totii, de mii de ani, participanti la cel mai mare mister al istoriei omenirii, initiat cu milenii in urma de inteleptii preoti ai anticului Egipt.



Nora Nicolae