Radarul poate dezvalui tainele constructiilor mayase
Un arheolog german spera sa faca lumina in cazul civilizatiei mayase din America Centrala folosind o tehnica computerizata
Se va folosi tehnica GPR pentru depistarea golurilor subterane
Hans Lakersen este un arheolog specializat in utilizarea si interpretarea datelor radar obtinute din masuratorile facute asupra pamintului (GPR). El a fost solicitat sa ia parte la un proiect in Mexic la Chichen Itza, un asezamint aflat sub egida UNESCO, in Yucatan.
Lakersen spera sa investigheze o zona aflata in apropiere de piramida Castillo – cunoscuta si ca piramida Kukulcan – unde arheologii din SUA presupun ca ar exista o pestera folosita de mayasi pentru desfasurarea ritualurilor lor.
Incercam sa determinam unde se afla aceasta pestera si vom folosi tehnica GPR si programele computerizate ale domnului Hans pentru a genera un model tridimensional al subsolului – a spus seful echipei de arheologi americani, David Bresmon.
Mayasii au creat un platou larg pentru desfasurarea ritualurilor
In partea centrala a zonei Chichen Itza, mayasii au creat un platou larg, un fel de piata pentru desfasurarea presupuselor lor ritualuri si procesiuni. Ei au taiat din roca aproape patru metri, iar ulterior au pavat zona cu un fel de tencuiala, de beton.
In interiorul umpluturii, arheologii au detectat deja ceva ce pare a fi fundatia unei cladiri anterioare si un sant care nu poate fi explicat, care a fost sapat la aproape 10-15 metri in partea de vest a piramidei.
Existenta unui sant ridica multe semne de intrebare
Santul, care se intinde pe o directie nord – sud, are o lungime de 100 de metri si cinci metri latime si merge spre temelie. El a fost sapat dupa ce piateta mentionata a fost terminata, adica taiata roca si umpluta cu beton.
Una din teorii ar fi aceea ca santul ar fi putut fi folosit ca o cale de acces la una din camerele care se afla dedesubtul priramidei – poate sa fi fost o camera in care se desfasurau ritualuri sau chiar un fel de mormint – a spus Bresman. Poate a fost utilizat intr-o vreme indeparatta cind localnicii l-au inmormintat pe regele de la Chichen Itza.
Utilizind modelele tridimensionale se pot evita excavatiile inutile
Cercetatorii nu stiu exact la ce a folosit acest sant si de aceea vor incerca sa faca intii cercetari ale subsolului cu ajutorul tehnicii radar, pentru a genera modele 3 D. Acestea vor fi ulterior interpretate pentru a-si face o idee despre ce este acolo. Daca va fi nevoie, se va trece apoi la excavatii.
Bresman a spus ca va incerca sa detecteze un posibil gol subteran care s-ar afla sub piramida si ca va lua in calcul, reinterpretind toate datele directe si indirecte adunate de-a lungul timpului.
Cercetari similare s-au facut cu succes la Basel
Hans Lakersen a dovedit abilitatea tehnicii sale de a genera modele tridimensionale computerizate, bazate pe datele GPR, cu ocazia cercetarilor facute in apropiere de Basel, asupra castrului roman Augusta Raurica.
Din biroul sau din Germania el poate vedea pe monitorul computerului sau modele ale structurilor care inca mai exista sub pamint – stilpi, canale pentru apa, intrari anterioare, bai romane, care au fost acoperite de-a lungul timpului.
Cu ajutorul metodelor geofizice de prospectare se poate vedea in interiorul pamintului fara sa atingi nimic din aceste structuri – a spus Lakersen. Folosind tehnica geofizica putem intelege ce este in subsol si apoi sa incepem sa excavam.
Este foarte important sa nu se strice mediul inconjurator cu sapaturi inutile
Metodele acestea blinde, care nu presupun vatamarea mediului inconjurator, sint deosebit de importante pentru pastrarea in bune conditii a mostenirilor lumii. Cercetatorii afirma ca utilizind metodele de vizualizare a subsolului cu ajutorul radarului sau alte metode geofizice, se pot identifica locatiile exacte cautate asupra carora ei isi pot concentra apoi atentia.
Necesitatea sapaturilor apare atunci cind intervin elemente de finete
Lakersen este insa un pic stresat de faptul ca tehnica sa nu poate raspunde la toate intrebarile care se pun in aceste situatii.
Din pacate, prospectiunile geofizice nu pot inlocui traditionalele excavatii. Daca vom dori sa stim o data exacta sau relatia exacta care exista intre ziduri, va trebui sa apelam tot la sapaturi. Si mai este o problema: cu ajutorul tehnicii radar nu vom putea niciodata sa scoatem la suprafata nici un vas ceramic, moneda sau orice alt obiect. Ele sint prea mici pentru a fi detectate in acest fel.
Din pacate, prospectiunile geofizice nu pot inlocui traditionalele excavatii. Daca vom dori sa stim o data exacta sau relatia exacta care exista intre ziduri, va trebui sa apelam tot la sapaturi. Si mai este o problema: cu ajutorul tehnicii radar nu vom putea niciodata sa scoatem la suprafata nici un vas ceramic, moneda sau orice alt obiect. Ele sint prea mici pentru a fi detectate in acest fel.
Lakersen si-a montat instalatia de scanare pe o cositoare
In Elvetia, Lakersen s-a folosit de o inventie proprie – o cositoare automata pe care el a instalat un echipament electronic. El putea scana zona, studiind mai bine de un hectar pe zi.
Echipamentul electronic fost construita manual in intregime, a spus el si a indicat exactitatea modelelor computerizate de la Augusta Raurica. Mi-a luat doar citeva saptamini pentru a-i intelege structura, dar chiar daca este facuta manual, este mult mai rapida decit excavatiile. Excavarea unei zone de doar un hectar ar lua mai bine de 10 ani.
Anul viitor vor incepe cercetarile la Chichen Itza
Acum se spera ca Lakersen va putea genera modele similare prin studierea pietei de la Chichen Itza.
Chichen Itza, la fel ca majoritatea ruinelor impresionante ale civilizatiei maiase, se presupune ca a fost ridicata intre anii 550–900 i.Hr.
Lakersen si Bersmen vor lucra impreuna colaborind cu arheologii mexicani de la universitatea nationala. Ei spera sa demareze acest proiect la inceputul anului viitor.
Cristina Matache
