Arhiva pentru categoria: VIATA IN UNIVERS

 

Prezentul ne cheamă!

Jazz Rasool a prezentat la Conferinţa „Misterele” de la Marlborough evidenţa: în prezent asistăm la cel mai activ ciclu solar de când se cunoaşte, şi că acest ciclu se va încheia în 2012. El a amintit că această dată coincide cu „Sfârsitul Timpului” din celebrul calendar Maya şi cu Protocolul Kyoto (care este un tratat anti-poluare).

Pe de altă parte, frecvenţa de rezonanţă Schumann (proprie acestei planete) a crescut de la 7.83 Hz la 12 Hz (după cum afirmă unele surse), ceea ce l-a determinat pe Jazz să spună că aceşti factori vor „activa”, întocmai ca un comutator, o mare parte din acele gene pe care specialiştii în inginerie genetică le numesc „gene de balast” pentru că nu le cunosc funcţionalitatea. Jazz numeşte aceste gene „ADN-ul speciei” şi odată funcţionale, vor duce la fenomene de telepatie în masă şi telekinezie. Aceasta va fi naşterea unei noi specii umane: Homo Spiritus.

Un alt participant la această conferinţă, Paul V., a sugerat că complexul militar-industrial american încearcă să contracareze aceste efecte benefice folosind celebrul HAARP (localizat în Alaska).

Cu mulţi ani în urmă, Alice Bailey a prezis aproape acelaşi lucru, ea numindu-l Marele Plan. Pe scurt, este vorba despre dezvoltarea sintezei subiective la nivelul întregii umanităţi şi a modului de comunicare preponderent telepatic, ce vor avea ca urmare transcenderea timpului ca energie limitatoare. În acest fel, fiecare fiinţă va cunoaşte adevarata semnificaţie a minţii umane şi o va putea folosi într-un mod superior (cunoaştem că în prezent omul foloseşte numai 8-10 % din capacităţile creierului). Acest pas va determina înţelegerea planului divin pentru care fiecare dintre noi am ales să ne naştem acum şi aici.

Previziuni de dincolo

 

Dannion Brinkley este un caz faimos pentru experienţele sale tip „dincolo de moarte”. El a avut o moarte de 28 minute, descrisă pe larg în cartea „Salvat de Lumină”. În 17 septembrie 1975, el vorbea la telefon în timpul unei furtuni. Un trăsnet a lovit linia telefonică, astfel că mii de volţi au ajuns în corpul lui. Inima s-a oprit şi a murit. El a înviat la morgă dupa 28 de minute, dar era îmbogăţit cu o experienţă incredibilă.

După ce a fost traversat de curentul electric, s-a trezit plutind deasupra corpului său, apoi a început să avanseze printr-un tunel în spirală către o lumină strălucitoare. Acolo a fost întâmpinat de o fiinţă luminoasă care radia iubire. Apoi şi-a re-trăit viaţa întocmai ca la cinematograf, s-a judecat singur pentru propriile greşeli, simţind toată durerea pe care el a provocat-o celorlalţi dar şi sentimentele pozitive pe care el le-a dăruit pe parcursul vieţii sale. El a fost dus apoi într-un oraş cristalin de lumină, în faţa a 13 fiinţe luminoase, câte una pentru fiecare zodie şi un conducător care prezida pe cei 12.

Fiecare dintre aceştia s-a apropiat de el cu câte un mic obiect, care semăna cu un televizor în miniatură. Au apărut scene din viitor, şi s-au mărit până când Dannion s-a regăsit în mijlocul lor. Au fost peste 300 de astfel de viziuni, iar 117 dintre ele se vor petrece până în 2012. Peste 100 dintre aceste evenimente deja s-au produs (accidentul de la Cernobâl, destrămarea URSS, războiul din Golf, etc). După ce a primit instrucţiuni pentru a construi centre speciale, Brinkley s-a întors în corpul fizic care între timp fusese dus la morgă. După dureri şi paralizie, el a descoperit că avea capacităţi telepatice şi de previziune.

În ceea ce priveşte anul 2012, Dannion a răspuns într-un interviu:
Întrebare: Cat de rău va fi, Dannion?
Răspuns: Sau cât de bine va fi! Cred că va fi foarte rău, geografic şi topografic, dar în sensul spiritual, conştiinţele oamenilor vor avea de câştigat enorm. Acest pământ se schimbă pentru că întregul univers se schimbă, mai ales între 2011 şi 2012, când vom fi martorii revenirii unui sistem de energii care au existat în trecut aici. Puteţi să-i spuneţi conştiinţă avansată spiritual, sau A Doua Venire, sau naşterea Erei Vărsătorului.

Jose Arguelles şi Drunvalo Melchisedek, doi faimoşi cercetători care au interpretat miturile şi descoperirile arheologice ale civilizaţiei Maya, sunt profund convinşi că anul 2012 este unul de referinţă. Atunci omenirea nu va mai avea nevoie de calendar, pentru că timpul, tehnologia şi sistemul monetar vor fi trancense graţie sincronizării galactice între planeta Pământ şi centrul galaxiei noastre. 

 

Proiectul Montauk

Doi marinari americani au sărit de la bordul navei USS Eldridge în timpul Experimentului Philadelphia de pe 12 August 1943. Ei s-au trezit – nu în apele golfului – ci pe pământ, în Long Island, New York, pe 12 August 1983. Au călătorit astfel în timp până la momentul în care guvernul SUA făcea un experiment similar, numit Proiectul Montauk, datorită conexiunilor câmpurilor magnetice planetare care se repetă la fiecare 20 ani pe 12 August. Cercetătorii care au lucrat la acest proiect au reuşit să călătorească în timp printr-o buclă temporală existentă între datele celor două evenimente. Dar ei nu pot merge mai departe de 2012. Timpul se opreşte în 2012? Steven Gibbs spune că există o barieră dincolo de care călătorii în timp nu pot trece, însă au cercetat momentele premergătoare şi au descoperit că orice urmă de viaţă de pe această planetă dispăruse. Cu toate acestea, există şi alte opinii…

Bob Frisell spune în cartea sa că „nimic din această carte nu este adevărat, dar lucrurile sunt exact aşa (ca în carte)”; motivul pentru care ei nu au reuşit să treacă dincolo de 2012 este că ultimul experiment de călătorie în timp a fost făcut pe 2012 (sau va fi făcut) şi că toate experimentele sunt interconectate. Frisell spune că ei au putut să călătorească şi în trecut dar nu mai mult de 1 milion de ani, fiindcă aceasta este data primei călătorii temporale realizată de micii cenuşii (extratereştrii cu care guvernul SUA a făcut un pact ca urmare a evenimentului Roswell). Sursa lui Frisell este Drunvalo Melchizedek; totuşi, o persoană cu care el a stat de vorbă, ne oferă o versiune puţin diferită:

– Care este cea mai îndepărtată dată până la care a ajuns vreodată cineva care a călătorit în viitor?
– Anul zece mii.
– Deci totul este pus la punct (stabilit clar) până în anul 10.000?
– Da, însă este o „realitate” ca un vis. Nimeni nu a reuşit să atinga o realitate „concreta” dincolo de anul 2012. Acolo este un zid dincolo de care nu se află nimic.
– Profeţiile ne anunţă că atunci Pământul se va schimba.
– Curios, nu-i aşa?
– Care este prognoza ta pentru viitorul speciei umane?
– Va supravieţui.
– De ce s-a menţionat odată că anul 2011 a fost ultimul an în care ei au putut să „atingă” ceva real?
– În calendarul Maya se menţionează că în anul 2012 există un fel de barieră. Cei care au puteri paranormale sunt cu toţii de acord că în jurul acelei date există o bariera dincolo de care ei nu pot să treacă.
– Asta nu înseamna însă că dincolo de „zid” nu există nimic…
– Nu. Este doar „ascuns” vederii. Chiar şi maşinile timpului nu pot trece dincolo. Există o mulţime de oameni care sunt nerăbdători să afle dacă vor fi în stare să păstreze controlul asupra umanităţii dincolo de anul 2013.
– Se pare că există o trezire a conştiinţei oamenilor chiar în aceste momente, când începem să intrăm în a patra dimensiune.
– Corect. Există multe „semne” în privinţa asta.
– Mulţi oameni vorbesc despre faptul că ne îndreptăm către a patra dimensiune. Ce înseamnă asta?
– Pe scurt, este o nouă stare de rezonanţă. De asemenea se va conştientiza faptul că omul nu este separat de Creator. Este deci vorba despre acel spectru de frecvenţe pe care Creştinii îl numesc „a doua venire”. Această „a doua venire” este de fapt o stare de a fi, nu o apariţie concretă în vederea stabilirii unei noi ordini de putere.
– Cand va fi aceasta realizată?
– Ei bine, entităţile de pe această planetă vor trebui să se orienteze decisiv cât mai repede în ceea ce priveşte răul sau binele, altfel le va fi foarte greu să se mai schimbe. Este vorba despre o decizie personală, între rău şi bine. În câteva cuvinte, a patra dimensiune este mult mai plină de viaţă. Entităţile trebuie încă să aibă grijă de vehiculele lor fizice (corpul fizic). Este de asemenea o lume în care compasiunea, înţelegerea şi iubirea sunt predominante. Intrarea în aceasta a patra dimensiune se va realiza între 2003 şi 2013.
– Este interesant că toate acele calcule din I-Ching arată că, dincolo de 2012, totul va fi schimbat.
– Da. Nimic nu va mai fi la fel pe Pământ. Scimbările au început chiar din aceste momente. Ceea ce vedem este, de fapt, moartea modului de viaţă specific celei de-a treia dimensiuni.

Un alt dialog menit să aducă clarificările necesare: 

– Mulţi oameni cu puteri paranormale susţin că nu se poate vedea nimic dincolo de anul 2012. Este oare din cauză că noul timp este de o altă natură, de alt fel decât cel prezent?
– Aşa este. Şi asta datorită evenimentelor „fizice” (cosmice) din această perioadă.
– Deci, dacă cineva spune acum că nu poate vedea dincolo de 2012, asta se explică prin faptul că lumea de dincolo de 2012 nu a fost încă „concepută”, sau că noi o „construim” chiar în aceste momente. Aceasta este natura noului timp. Dar oare suntem pregătiţi? 

Mănuşa a fost aruncată iar mesajul este clar.

În aceste momente trebuie să ne hotărâm de care parte suntem: Lumina sau Întunericul! Vechiul mod de viaţă trebuie să fie înlocuit de o conştiinţă vie, plină de compasiune şi iubire. Transformările ce vin nu pot fi ocolite şi nici oprite, ele sunt definitive. Acum avem şansa să alegem decisiv.

Strămoşii noştri de pe întreaga planetă ne-au avertizat de mult despre aceste timpuri. Energiile transformatoare sunt deja printre noi. Dizarmoniile din relaţii, guverne, îtiinţă şi religie se vor înteţi astfel că procesul de purificare este evident pentru toată lumea. Mai ales la nivel financiar se aşteaptă mari catastrofe. Întreg Pământul se pregăteşte de marea Ascensiune în a patra şi apoi a cincea dimensiune.

Mai mult, se va acţiona conform zicalei „mulţi chemaţi – puţini aleşi”. Numai cei care sunt pregătiţi vor trece în a patra dimensiune. Eşti tu oare pregătit? Pentru a absolvi şcoala din acestă lume, regulile sunt simple: compasiune şi iubire. Este singurul mod de a ajunge în dimensiunea a patra. Trebuie să ne despărţim definitiv de frică şi orice sentimente negative care nu sunt decat hrană pentru forţele întunericului şi care vor să ne ţina captivi în continuare.

Cooperând în acest fel, avem cele mai mari şanse ca şi corpurile noastre fizice, curăţite de energiile negative ale urei, minciunii, laşităţii, etc şi transformate de iubire şi compasiune, să fie capabile să existe în a patra dimensiune.

În anii ce vor urma vom descoperi cu uimire şi stupoare planurile cu care forţele negative ne-au ţinut sub control timp de mai multe mii de ani. Vor fi date publicităţii realităţi aproape incredibile şi se va vedea clar, odată pentru totdeauna, cine este în Adevar şi cine în Minciună. Guvernele locale şi cel mondial vor fi în incapacitate de a mai ascunde adevărul şi nu vor mai putea păcăli oamenii. Şi ei, ca şi fiecare dintre noi, vor primi ceea ce au cerut.

Notă: Pentru mai multe detalii vă recomandăm să consultaţi cartea „Experimentul Philadelphia şi alte conspiraţii OZN” de Al Bielek şi Brad Steiger (Innerlight Publications, 1991). În cele de mai jos am extras câteva pasaje importante din cartea „Piramidele din Montauk: explorări în conştiinţă” de Preston Nichols şi Peter Moon (Sky Books, 1995)

Volumul „Proiectul Montauk: experimente în Timp” a apărut în iunie 1992 şi a ridicat mai multe întrebări. Ca urmare, „Montauk revizuit: aventuri în sincronicitate” a dorit să răspundă la aceste întrebări însă nu a făcut decât să ne uimească şi mai mult, publicând scenarii ce ţin de ocultism şi societăţile secrete de pe Pământ. A treia carte din seria Montauk, numită „Piramidele din Montauk: explorări în conîtiinţă” avansează şi mai mult în dosarul fenomenului Montauk.

Originile Proiectului Montauk datează încă din 1943 când se cercetau metode pentru invizibilitatea la radar, la bordul navei USS Eldridge. Şi cum Eldridge se afla în rada şantierului naval militar din Philadelphia, evenimentele legate de navă au fost numite Experimentul Philadelphia. Obiectivul acestui experiment era să facă nava invizibilă pentru radar, dar pe lângă acest deziderat, s-a mai obţinut şi un alt efect la care nimeni nu s-a aşteptat. Nava a devenit invizibilă ochiului liber şi a dispărut pur şi simplu din continuumul spaţio-temporal. Era de negăsit! Deşi acest efect era o mare realizare tehnologică, pentru oamenii aflati la bordul navei a fost un dezastru. Mai mulţi marinari aflaţi pe navă au fost transportaţi în afara acestei dimensiuni (a lumii noastre) şi la întoarcere se aflau într-o stare de dezorientare mentală completă şi de teroare cumplită. Unii dintre ei chiar se aflau cu corpul în pereţii metalici ai vasului! Cei care au supravieţuit au fost pensionaţi cu titlul „mental nepotrivit” sau chiar discreditaţi şi întreaga afacere a fost ascunsă, clasificată. După război, cercetările au continuat fiind conduse de dr. von Neumann care s-a ocupat de aspectele tehnice ale Experimentului Philadelphia. Noile lui ordine vizau motivele pentru care mentalul uman nu rezistase experimentului şi de ce oamenii nu puteau fi folosiţi în experimente interdimensionale fără a cauza dezastre. S-a început un studiu pe un mare număr de oameni condus la Laboratoarele Naţionale Brookheaven din Long Island, New York. Acesta s-a numit Proiectul Phoenix.

Von Neumann nu a fost numai inventatorul computerului modern şi un matematician de geniu; el a avut acces la enorma bază de resurse a complexului militar-industrial american inclusiv enorma bază de date a cercetărilor psihologice naziste pe care SUA a dobandit-o după cel de-al doilea război mondial. Pe baza acestor cercetări von Neumann a încercat să folosească tehnologia computerelor împreună cu echipament radio sofisticat pentru a conecta mentalul uman cu maşinăriile. De-a lungul timpului, eforturile sale au fost încununate de succes. După ani de experimente empirice, gândurile umane puteau fi recepţionate cu ajutorul unor radio receptoare bazate pe cristale şi apoi transmise într-un computer pentru stocare. Modelul gândului putea fi astfel apoi afişat pe ecranul calculatorului sau tipărit pe o foaie de hârtie. Toate acestea au dus apoi la realizarea unei maşinarii virtuale de citit mentalul. În acelaşi timp, s-a dezvoltat o tehnologie ce permitea ca un gând ce era transmis de o persoană putea fi captat de calculator şi apoi re-transmis unei alte persoane, afectându-i mentalul. În concluzie, Proiectul Phoenix a obţinut o înţelegere superioară a modului de funcţionare a mentalului (privit ca mijloc, ca o unealtă) şi a permis dezvoltarea ulterioară a tehnicilor de control mental. Congresul american a avut acces la un raport special în legătură cu aceste lucruri şi a decis abandonarea lucrărilor de cercetare în această direcţie.

Totuşi, îngrijorările unor persoane din complexul militar-industrial, care au permis demararea din început a lucrărilor, au făcut ca hotărârea Congresului american să nu fie luată în seamă, fiind seduşi de ideea de a controla mentalul inamicilor într-un război. Un grup secret cu uriaşe resurse financiare şi legături în rândul militarilor, a decis construirea unei noi tabere de cercetare la Camp Hero, o staţie abandonată a Forţelor Aeriene SUA, localizată la capul Montauk, New York.

Motivul pentru care a fost aleasă această tabără este că deţinea deja o uriaşă antenă radar de tip Sage ce emitea frecvenţe de 400 – 425 MHz, frecvenţă ce coincidea cu cea folosită pentru interacţiunea cu mentalul uman din fazele anterioare ale cercetărilor. La sfârşitul decadei anilor 1960 reactivarea Camp Hero s-a făcut fără fonduri militare. Până în 1972, Proiectul Montauk era deja bine pregătit pentru a începe cercetări masive pentru controlul mental al oamenilor, animalelor şi altor forme de viaţă existente pe Pământ.

De-a lungul anilor, cercetătorii de la Montauk s-au adâncit în perfecţionarea tehnicilor de control mental şi au continuat explorarea potenţialului uman. Dezvoltând capacităţi psihice în personalul folosit, s-a ajuns în momentul în care gândurile unei persoane puteau fi amplificate cu ajutorul aparatelor, astfel că iluziile mentale puteau fi manifestate atât subiectiv cât şi obiectiv! Aceasta includea crearea virtuală a materiei. Toate acestea au fost cu totul noi pentru „experienţa umană obişnuită” dar cei care conduceau Proiectul Montauk nu aveau de gând să se opească aici. Odată cu descoperirea faptului că o fiinţă umană putea manifesta (crea) materie prin simpla gândire, ce s-ar fi întâmplat dacă subiectul uman creea o carte dar nu în prezent ci în trecut? În acest fel a apărut ideea de a distorsiona timpul. După ani de cercetări empirice, au fost deschise astfel porţi ale timpului în care se realizau experimente de neconceput. Proiectul Montauk a ajuns astfel să re-deschidă un vortex temporal înapoi, în 1943, când se realizase Experimentul Philadelphia.

Aceste informaţii au ajuns la public datorită lui Preston B. Nichols, un geniu în electronică care a descoperit într-o zi că el insuşi era victima experimentelor. Lucrând pentru o firmă din Long Island care avea lucrări cu militarii, Preston cerceta telepatia şi a descoperit că unde radio de mare putere erau transmise asupra echipei cu care lucra el, blocând oamenii. Ca expert în radio şi electronică, Preston a descoperit că emiţătorul era la Staţia Fortelor Aeriene de la Montauk şi a început cercetări amănunţite care au durat mai mult de 10 ani. El a achiziţionat multe din echipamentele folosite în timpul Proiectului Montauk şi a descoperit spre uimirea sa că mulţi oameni din Montauk şi-l aminteau de pe vremea când el lucrase acolo. Punctul culminant a fost atunci când soţul verisoarei lui a afirmat că Preston lucrase la Montauk. După îndelungi argumentări pro şi contra, Preston a început să-şi amintească pasaje din viaţa lui care îi erau necunoscute până atunci. După ce a discutat cu mai mulţi oameni de ştiinţă şi ingineri care aveau legătură cu Proiectul Montauk, Preston a reuşit să puna cap la cap evenimentele şi să afle ce s-a întâmplat. Cumva, el trăise două vieţi: într-una lucrase la Montauk, iar în cealalta lucrase în altă parte.

Descoperirile lui Preston au fost confirmate când un om pe nume Duncan Cameron a apărut la uşa casei sale. Duncan afirma că avea aptitudini pentru cercetări psihice şi că a fost antrenat chiar la Agenţia de Securitate Naţională (NSA). Fără a-i spune nimic din peripeţiile sale vizavi de Montauk, Preston l-a dus pe Duncan la Montauk şi a fost surprins să vadă că Duncan cunoştea deja întregul plan de amplasare a bazei Montauk şi că lucrase acolo. Duncan a fost considerat primul om cu capacităţi psihice care a fost folosit în experimentele de călătorie în timp şi şi-a reamintit că fusese şi la bordul USS Eldridge în timpul Experimentului Philadelphia împreună cu fratele său Edward (în prezent recunoscut ca Al Bielek).

Conform spuselor celor doi (Preston şi Duncan), Proiectul Montauk a culminat la 12 august 1983. Un întreg portal de timp funcţiona perfect, dar lucrurile ieşiseră de sub control iar Duncan a adunat un grup de oameni şi au decis să distrugă proiectul. Când se afla pe scaunul de la Montauk (un dispozitiv conectat la receptoare radio cu cristale cu care se transmiteau gânduri prin antena gigant Sage), Duncan a materializat un monstru gigant din subconstientul său care efectiv a distrus clădirea. Oamenii care lucrau la Camp Hero au abandonat baza subit. Gurile de aerisire şi intrarile în subsol au fost astupate cu ciment.

Desi foarte mulţi au încercat să scrie cărţi sau să facă cercetări despre acest subiect, nu le-au dus la bun sfârşit. De exemplu, un reporter de la New York Times s-a retras imediat ce a descoperit că Proiectul Montauk a fost real.

După ce cartea „Proiectul Montauk: experimente în timp” a văzut lumina tiparului, au continuat cercetările astfel că noi argumente şi probe au fost descoperite pregătind astfel apariţia volumului „Montauk revizuit: aventuri în sincronicitate” în care se dovedeşte că experimentele de la Montauk sunt strâns legate de ocultism şi societăţile secrete.

Al Bielek spune că el şi cu Preston erau cei doi marinari care manevrau echipamentul special de pe Eldridge (din Experimentul Philadelphia). El afirmă c1a filmul „Experimentul Philadelphia” este corect în esenta dar că atunci când el şi cu fratele lui au sărit peste bordul navei nu s-au trezit în deşertul Nevada (aşa cum se vede în film) ci la o bază secretă din Montauk, New York în 1984. El afirmă că guvernul a re-deschis acelaşi experiment 40 ani mai târziu, în aceeaşi zi a anului (12 august) deschizând astfel un tunel al timpului între cele două date. Dacă acest tunel nu era închis, atunci întreaga lume din aceasta dimensiune era sortită distrugerii.

Al Bielek spune că fratele lui a decis să rămână în viitor iar el să se întoarcă în 1943 pentru a închide tunelul distrugând echipamentul de pe Eldridge. El a reuşit acest lucru iar tunelul a fost astfel închis. În 1984 la Montauk se deschisese acest tunel de timp cu ajutorul extratereştrilor. Mai mult, el afirmă că un OZN urmărea de aproape experimentul din 1943 şi a fost prins în vortexul energetic şi transportat în viitor.

După experienţa sa la bordul navei Eldridge, Al Bielek a lucrat într-o echipă ce dezvolta tehnologie nucleară dar nu a fost de acord cu aceste cercetări ale guvernului. Ca urmare, guvernul a văzut în el un pericol şi l-ar fi ucis însă structura sa energetică era intim legată de cele două experimente de călătorie în timp (1943 şi 1984). De aceea, ei credeau că uciderea lui va determina perturbări majore în continuumul spaţio-temporal. S-a luat astfel măsura de a fi redus înapoi la starea de copil folosind o tehnologie furnizată de extratereştri şi l-au pus în locul fiului familiei Bielek în anul 1927.

Al Bielek spune că folosindu-se echipamentele aflate în cadrul Proiectului, ei au fost capabili să identifice cel puţin patru alte planete Pământ aflate în universuri paralele (ca în filmul „Sliders”) iar într-unul din acestea, Germania nazistă câştigase al doilea război mondial.

Cu altă ocazie, Al Bielek a afirmat că extratereştrii cenuşii există cu adevărat şi că guvernul SUA a primit tehnologii de la ei în schimbul stabilirii lor pe Terra. El afirmă de asemenea că aceşti mici cenuşii sunt ghidaţi (subjugati mental) de o rasă de extratereştri Reptilieni care vin din constelaţia Orion. Însă cei din Orion nu pot supravieţui pe Pământ astfel că îi folosesc pe micii cenuşii ca să le pregătească această planetă pentru a fi locuibilă. De asemenea, au fost mari bătălii în spaţiul cosmic între o Confederaţie a Planetelor şi Alianţa Orion (formată din Reptilieni şi micii cenuşii).

Apoi Al Bielek a arătat unele aspecte interesante în legătură cu anumite călătorii realizate la Montauk, în viitor. El spune că, din anumite motive, nu pot trece dincolo de anii 2011 – 2013. De asemenea, afirmă că tehnologia este atât de perfecţionata încât te pot scoate din prezent, te trimit în alt timp şi te aduc înapoi atât de repede încât nu se observă nici-o diferenţă de o secundă, însă are loc o îmbătrânire a corpului egală cu perioada de timp petrecută dincolo. Exact astfel i s-a întâmplat de câteva ori. A încheiat spunând că au văzut că dincolo de 2013 nu există viaţă pe Pământ.

Explicaţia este una singură: din moment ce pentru a călători în timp este necesar ca atât plecarea cât şi destinaţia să fie în rezonanţă, cu alte cuvinte, în aceeaşi dimensiune vibratorie, atunci este clar că în perioada 2011 – 2013 Pământul va face un salt de frecvenţă, un salt într-o altă dimensiune! De accea, noul timp nu poate fi sincronizat cu acesta din prezent! Călătoriile temporale se opresc atunci!

Există o serie de profeţii care anunţă că ceva extraordinar de important se va întâmpla în această perioadă. Atât aztecii cât şi Mayaşii susţin că va exista o transformare radicală. De asemenea, pe peretele de lângă camerele faraonului din Marea Piramidă din Egipt, la care se ajunge prin tunelul celebru, există o referinţă clară la anul 2011. Calendarul Mayaş numit Ţolkin (Tzolkin) se sfârşeşte în anul 2012.

Cu adevărat, informaţiile legate de Experimentul Philadelphia, Proiectul Montauk, şi tehnologiile extraterestre ne vor duce spre o înţelegere adevărată a realităţii Universului în care ne aflăm.

S-au semnalat un numar din ce in ce mai mare de aparitii OZN in zonele muntoase din Himalaya (India, Nepal si Tibet) incepand din anul 1998 cand India a facut primul test nuclear. Activitatea militara indiana si chineza la granita comuna s-a intensificat. Cotidianul India Daily consacra aproape saptamanal un articol despre aceasta tema, incepand cu luna octombrie 2004. Ce se intampla acolo?

Conform unor cercetatori de la Observatorul Geologic Indian, de 2 ani, o anumita zona de circa 100 Kmp este vizitata regulat de OZN-uri si ciudate fiinte umane. In nordul zonei Himachal Pradesh s-au observat nenumarate aparitii OZN. Localnicii afirma ca „ei” vor ateriza in aceste locuri in urmatorii 7 ani. Unii cercetatori OZN declara ca in anul 2012 se va stabili un contact oficial public intre oameni si „ei”. Oare sa fie acestea etapele preliminare aterizarii acestor fiinte pe Pamant, asa cum a fost prezis in secretele profetii ale civilizatiei Maya?

In noiembrie 2004 acelasi cotidian indian confirma trimiterea unei echipe a Organizatiei de Cercetari Spatiale Indiene (OCSI) in muntii Himalaya pentru a pregati un teren de aterizare a OZN-urilor si care va trebui sa fie gata pana in anul 2012. Mai mult, s-a raportat ca Administratia Spatiala Chineza face pregatiri asemanatoare, de partea cealalta a granitei.

Cerul indian a devenit scena a numeroase aparitii OZN in aceste zile. Oficiali ai OCSI au declarat, sub protectia anonimatului, ca au inceput anumite activitati pe aceasta tema. Multi dintre ei sugereaza ca in anul 2012 vor ateriza in sase tari de pe toate continentele, iar India este una dintre ele. OZN-urile au doar activitati de cercetare a unui posibil contact cu Guvernul Indian si Armata. In prezent, India beneficiaza de suport pentru a invata cum sa administreze energia nucleara, tehnologia spatiala si alte tehnologii avansate.

De asemenea, se pare ca si China este printre cele sase tari alese.

Cercetatorii indieni lucreaza in prezent la re-descoperirea vechilor tehnologii mentionate in popularele legende indiene Mahabharata si Ramayana. Este vorba despre dispozitive antigravitationale. In orasul Dighi din Puna, care concentreaza „crema” cercetatorilor si inginerilor in domeniul apararii, au aparut evidente legate de anul 2012. Intrebati despre recentele evenimente in legatura cu OZN-urile, cercetatorii militari au declarat ca „nu pot vorbi inainte de 2012” sau ca „nu stiu nimic”.

Cotidianul India Daily afirma ca si Chinei i s-a spus sa renunte la orice misiune spatiala cu personal uman care depaseste altitudinea de 160 Km, pana in anul 2012. In alt articol, cotidianul arata ca antigravitatia si alte tehnologii spatiale sunt ofertele acelorasi ocupanti OZN care, conform psihologului si cercetatorului OZN Richard Boylan, se afla in spatele recentelor tratative de pace intre India si Pakistan. Mai mult, India a declarat oficial ca va renunta la avioanele MIG pana in anul 2012.

Un baietel din Nepal a desenat un OZN pe care l-a vazut impreuna cu ceilalti copii cand se jucau pe iarba. El spune ca aceste vehicule nu fac deloc zgomot, pot decola vertical si plutesc in aer. De asemenea, pot disparea brusc. Un calugar tibetan declara ca nenumaratele aparitii OZN au inceput in 1998 cand s-a realizat primul test nuclear indian, si ca numarul acestor aparitii s-a marit in fiecare zi.

Recent, in partea chineza a zonei Himalayene s-a construit un lac artificial, foarte aproape de granita cu India. Desi lacul punea in pericol satele indiene din zona datorita unei posibile revarsari, nici India si nici China nu au comentat. Brusc, localnicii indieni si chinezi spun ca lacul a disparut. Ce s-a intamplat, de fapt? Cum a aparut si cum a disparut un lac artificial de o asemenea marime? Oficialii chinezi, ca si cei indieni, nu au fost niciodata ingrijorati de acest lac. De ce? Localnicii din acea zona declara ca aproape tot timpul sunt vazute numeroase OZN-uri, mai mari sau mai mici. Militarii chinezi si indieni le spun localnicilor ca acestea sunt vehicule de spionaj!

Se pare ca India are de castigat de pe urma acestor vizite ale OZN-urilor. Un cercetator de la OCSI a vorbit despre cel mai avansat proiect secret de sistem de propulsie cu antigravitatie si despre faptul ca unii cercetatori studiaza deja aceasta tehnologie avansata si o fac intr-o forma „impachetata”. Cand a fost intrebat ce inseamna termenul „impachetata”, el a raspuns ca este vorba de tehnologie pregatita si destinata utilizarii directe, fara a mai fi nevoie de etapa premergatoare de „inventare”. In plus, personal din Fortele Aeriene Indiene indica anumite proiecte interesante ale Hindustan Aeronautics Limited (cea mai mare organizatie indiana pentru cercetare, dezvoltare si productie aviatica). Trei dintre aceste proiecte au ca scop propulsia antigravitationala si sisteme de reducere a greutatii navelor. De asemenea, proiectul de invizibilitate este si el interesant. Inginerii si tehnicienii OCSI sunt vazuti in diferite zone din Himalaya si langa granita chineza. De remarcat ca si organizatia spatiala chineza ASC realizeaza activitati similare, de cealalta parte a granitei.

Cercetarile in domeniul antigravitational sunt acum in plina desfasurare in India, si deja au fost amintite nenumarate posibile aplicatii civile pentru a usura viata pe Pamant. India probabil ca va anunta descoperirea ca parte a unei serii de inovatii publice. Dar este insa evident ca aplicatiile militare ale antigravitatiei pot face ca avioanele si rachetele conventionale sa devina inutile, „peste noapte”. Oare complexul militaro-industrial nu are nimic de zis? Oare cei care au astazi puterea vor permite sa le scape printre degete? Dar de ce tot acest secret pana in anul 2012? Ce se va intampla in 2012?

Din motive obscure, China amana orice expeditie lunara cu personal uman! La Beijing, in cercurile interne guvernamentale se afirma ca si Chinei i s-a spus sa abandoneze orice proiect de expeditie umana spatiala la altitudine mai mare de 160 Km, pana in 2012. Sa reamintim aici ca atat SUA cat si Rusia au renuntat, pentru moment, la intentiile lor de a trimite oameni pe Luna. De ce oare aceasta retinere, daca tot s-au laudat ca au facut-o deja cu mult timp in urma?

In aceste zone au fost vazute numeroase OZN-uri venind din pamant. Da, din sol! Se pare ca guvernele indian si chinez cunosc acest lucru foarte bine.

Localnicii nu inteleg de ce oficialii le spun sa-si tina gura cand vine vorba de situatia speciala din zona. In definitiv, aparitiile OZN sunt cunoscute si foarte dese. Ei cred ca guvernul indian si cel chinez ascund aceste adevaruri din anumite motive obscure. In aceasta regiune placa continentala eurasiana si cea indiana se suprapun creind astfel inaltii munti Himalaya. Aceasta este una dintre putinele zone de pe Pamant in care grosimea crustei planetare este dubla fata de celelalte zone. Aici ar fi un loc perfect pentru baze subterane imense.

Recent, atat India cat si China s-au hotarat sa rezolve definitiv disputele despre granita comuna. Zona Aksai Chin este inca neclara. Dar curios, guvernele sunt indiferente fata de aceasta zona.

S-a desfasurat un concurs de desen in scolile din aceasta zona. Majoritatea dintre copii au desenat obiecte ciudate pe cer sau altele venind din pamant. Multi dintre ei stiu si cand sa le caute cu privirea!

Un reporter din New Delhi, Subhra Jain, declara ca are informatii despre vizite ale altor fiinte umane (extraterestre?) in India, si ca in aceste zile multe dintre super-puterile lumii au fost contactate deja, iar India nu face exceptie. Modul lor de contact este prin intermediul radarelor militare. Recentul contact cu ei s-a realizat in partea indiana a muntilor Himalaya si regiunea Ladakh. Ei vor ca India sa invete legile Universului multidimensional.

Organizatia de Cercetare Spatiala Indiana (OCSI) planuieste o misiune pe Luna si una pe Marte, ambele fara personal uman. In aceasta directie, „ei” i-au sfatuit pe cercetatorii indieni ce sa faca si ce sa nu faca, pentru a avea succes.

Pe de alta parte, un pilot indian recent retras din Fortele Aeriene Indiene a vorbit in fata studentilor. Despre ce? Despre bazele de aterizare pentru OZN-uri din regiunea Ladakh. A inceput prin a spune ca o noua tehnologie este pe cale sa fie folosita si ca se fac importante descoperiri in domeniul aerospatial. Studentii au inceput sa-l intrebe despre aceste noi tehnologii si de unde vin ele, mai mult in gluma! In acel moment el a inceput sa descrie cu lux de amanunte baza subterana.

Ladakh este o zona unica in lume, flancata de doua lanturi muntoase imense – Himalaya si Karakorum. Temperaturile nu depasesc 27 de grade vara, insa iarna scad deseori sub -20 grade. La o asemenea altitudine (intre 3000 m si 7500 m) patura de aer este foarte subtire. Se spune ca numai in Ladakh poti avea arsuri solare pe piele si – in acelasi timp – degeraturi la picioare.

Guvernul Indian s-a hotarat sa cheltuiasca sume exorbitante de bani pentru a dezvolta infrastructura de drumuri din Kasmir si Ladakh. India dispune de fondurile necesare datorita masivelor investitii straine din partea Americii, Europei si a Japoniei. Cele doua regiuni indiene nu au potential economic ridicat, deci demersul Indiei este, probabil, de alta natura: realizarea unui transport fluent cu regiunea Ladakh.

Conform unor zvonuri din New Delhi, OZN-urile au realizat deja un contact formal cu Guvernul Indian. La inceput, guvernul a ramas fara replica, nestiind cum sa reactioneze. Insa lucrurile s-au linistit de indata ce au inteles ca acesti extraterestri sunt prietenosi (spre deosebire de cei numiti „micii cenusii” care au luat legatura cu complexul militaro-industrial american).

Localnicii din regiunile muntilor Himalaya au afirmat recent ca in zona exista ciudate semnale radio si microunde. Transmisiile sunt mai intense in zona Kailasa, renumita la hindusi de mii de ani ca fiind deschiderea catre paradis si casa zeului Shiva. Atat turistii cat si pelerinii confirma realitatea acestor semnale ciudate, insa nimeni nu stie de unde vin. Regiunea este de o frumusete rar intalnita, iar China elibereaza permise speciale pelerinilor hindusi sau turistilor occidentali pentru a o vizita. Cativa cercetatori au vizitat zona in decembrie 2004 si au descoperit si ei ciudatele semnale.

Nu ar exista nici-un motiv pentru ca zona sa fie monitorizata prin satelit. Exista voci care spun ca aceste semnale ciudate au fost observate datorita noilor radio-receptoare avansate. Unii spun ca semnalele vin de sub lacul din Kailasa, altii ca vin din cer. Frumusetea naturii este atat de mare incat foarte multi se intorc aici in ciuda lipsei de oxigen si a frigului avansat. In afara de regiunile Arctice si Antarctice, aceasta este probabil cea mai rece zona de pe planeta, iar in mijlocul ei se afla un lac cu apa curata ca de cristal, inghetat in majoritatea anului.

In ianuarie 2005, la granita cu Nepalul, in statul indian Bihar, turistii care se intorceau din Nepal vorbeau despre prabusirea unui OZN in Nepal. Zvonul s-a raspandit si in Katmandu (capitala Nepalului). Locul prabusirii este la granita dintre Nepal si China, aproape de muntele Everest si total inaccesibil. S-au semnalat activitati neobisnuite si cateva cutremure in regiunile Himalayene la granita Indiei cu Nepalul. Sa fie oare in legatura cu recentul cutremur devastator din Sud-Estul Asiei?

Dupa cum am aratat deja, cutremurul din Sud-Estul Asiei din decembrie 2004 (care a facut ravagii datorita valurilor imense tsunami) a fost un Cutremur artificial. Singura tara care a refuzat oferta de ajutor a SUA a fost India. Se pare ca SUA s-a folosit de acest dezastru pentru a incerca sa patrunda oficial pe teritoriul Indiei pentru a investiga zona Ladakh, sub pretextul ajutorului. Dar pentru ca au ratat planul, au recurs la clasicele tehnici de spionaj, iar supravegherea din satelit este una dintre ele. Asa se explica multitudinea de transmisii „parazite” detectate in Ladakh.