Articole

curs ingeri2
KARANNA ACADEMY ©
CURS „CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI RASA ANGELICA”
ACREDITAT INTERNATIONAL IPHM & IAOTH 

IN CURAND!

 
Curs Online Ingeri
Credinţa în existenţa de Zâne, Elfi si Gnomi a apărut cel mai proeminent în scrierile din perioada medievala si in folclorul din Europa de Vest.

Multe canale notabile, cum ar fi Edgar Cayce, Jane Roberts (Seth material), Charles Leadbeater (Societatea Teozofică) a vorbit de existenta Regatului Devas-ilor (FAE sau ZANE). Gaia si Arhanghelul Metatron, de asemenea, au vorbit pe acest subiect.

Spiritele Elementalilor (Devas) sau Spiritele Naturii, mai sunt denumite şi Devaşi, dar Devaşii sunt ierarhiile superioare ale Spiritelor Naturii. Fac parte din prima creaţie de Spirite cu formă a lui D-zeu Unul şi sunt cele mai „vârstnice” spirite din Creaţie, în afara Spiritelor fără Formă. Au liber arbitru. Ei sunt responsabili de protejarea naturii, a formelor de manifestare din ceea ce numim natură în cadrul Creaţiei lui D-zeu. (minerale, plante, animale). Au aspect umanoid în vibraţiile mai înalte, având corpurile energetice similare cu ale oamenilor, deşi se observă anumite diferenţe. Se pot camufla în esenţa substanţei din care sunt formaţi şi astfel pot apărea sub formă de mingi de foc, forme de apă, mici vortex-uri de aer sau apă, etc… sau pot lua forme animalice. Se pot întrupa cu un aspect al lor sau cu mai multe. Ca şi nivel vibraţional, spiritele naturii se găsesc în palierele vibraţionale 7 -12. Există şi o categorie primară a acestor elementali, categorie ce cuprinde elementali fără formă, esenţa conştiinţei elementului din care sunt alcătuiţi. Acest tip de elemental poate fi polarizat în ambele sensuri, atât negativ cât şi pozitiv.
Există şi o ierarhie a Elementalilor, dar este suficient să menţionăm cele mai importante 3 categorii:
Elementalii fără formă (nu au corp energetic, sunt esenţa elementului din care sunt formaţi, în stare brută)
Spiritele Naturii (Ondine, Nimfe, Silfi, Zâne, Gnomi, Elfi, Salamandre, Dragoni, Animale Totem)
Devaşi (Îngeri ai elementelor, Ordinele superioare ale Elementalilor, pot lua orice formă, dar forma lor de origine este corpul umanoid de esenţă elementală)
Edgar Cayce a explicat Regatului Devic, ca fiind unul foarte real, o forma de constiinta a naturii, conectate direct la elementele de aer, apă, pământ şi foc.
Spiritele Angelice: Rasa a doua creată de D-zeu. Din această categorie de Spirite cu Forma fac parte Ierarhiile Cereşti, adică Îngerii, Arhanghelii, Arheii, Stăpânirile, Virtuţiile, Domniile, Tronurile, Heruvimii şi Serafimii.
Ele îşi coboară densitatea (nivelul de vibraţie) pentru a intra în contact cu noi sau pentru a ne proteja. Astfel, avem îngeri veghetori, îngeri păzitori, îngeri luptători, Arhangheli, etc. Aceştia au liber arbitru şi se pot întrupa cu un aspect al lor sau cu mai multe. Forma lor de origine este formă umanoidă, de esenţă divină. Ei, împreună cu Spiritele Naturii şi cu Maeştri Ascensionaţi, sunt responsabili de evoluţia rasei umanoide către potenţialul maxim.
Spiritele angelice pot fi clasificate în funcţie de elementul lor dominant: apă, aer, foc, pământ, ether.
Sunt foarte multe erori în ceea ce priveşte ierarhia aparţinătoare şi rangul entităţilor angelice, sau a numărului lor. Astfel, sunt 12 entităţi angelice, denumite Elohimi, dintre care 7 Elohimi principali ai Pământului. Aceste entităţi angelice sunt direct răspunzătoare de această planetă şi de spiritele ce se întrupează aici. Pe lângă aceştia, pentru Pământ mai lucrează miliarde de îngeri din toate Ierarhiile Cereşti, mulţi dintre ei fiind confundaţi şi asimilaţi cu cele 7 entităţi angelice principale.
Pe parcursul Cursului „CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI RASA ANGELICA” vom detalia aceste Ierarhii Ceresti si Rase de Spirite, vom discuta despre Creatie si D-zeu UNUL si vom prezenta metode de conectare si re-conectare cu aceste entitati de Lumina, pentru evolutie spirituala, pentru protectie si pentru a intelege mai clar Creatia si rolul nostru ca rasa Umanoida, in cadrul Creatiei lui D-zeu UNUL, astfel incat sa putem contribui intr-un mod pozitiv pentru noi insine si pentru Planeta – Univers – Multivers, la evolutia acestora deoarece, la un anumit nivel, Toti suntem UNUL.
angel+(2)

 

PREZENTARE CURS

„CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI RASA ANGELICA”
 
Durata Curs: 1 zi – 8 ore
 
Cuprins:
 
– Cosmogonie

– Categorii de Entitati existente in Creatie

– Ierarhiile Spirituale : Spiritele Naturii, Spiritele Angelice si Spiritele Umanoide

– Metode de conectare si comunicare cu Rasa Angelica si Spiritele Naturii (Devas)

– Metode de protectie cu ingeri si sisteme energetice de lucru cu Spiritele Naturii si Spiritele Angelice

 


PENTRU A VA INSCRIE IN VEDEREA PARTICIPARII LA CURSURI SI INITIERI, VA RUGAM SA NE CONTACTATI PRIN E-MAIL, LA ADRESA office@evolutiespirituala.ro .





 

https://www.evolutiespirituala.ro/curs-conectare-ingeri/?feed_id=14665&_unique_id=62ec025712a7f

magick wiccan love spells

O lecţie despre accidente

 

(1830.1) 166:4.1 În vreme ce majoritatea palestinienilor nu iau decât două mese pe zi, Iisus şi apostolii aveau obiceiul, când erau în deplasare, de a se opri la amiază pentru a se odihni şi a se reface. Într-una dintre aceste pauze de amiază, pe drumul Filadelfiei, Toma l-a întrebat pe Iisus: „Maestre, după ce am auzit remarcile tale pe parcursul traseului din această dimineaţă, eu aş vrea să ştiu dacă fiinţele spirituale participă la producerea evenimentelor ciudate şi extraordinare în lumea materială; în plus, aş vrea să întreb dacă îngerii sau alte fiinţe spirituale sunt capabile să împiedice accidentele.
.
(1830.2) 166:4.2 Ca răspuns la întrebarea lui Toma, Iisus a zis: „N-am fost oare destul timp cu voi pentru ca voi să încetaţi să-mi mai puneţi astfel de întrebări? N-aţi observat că Fiul Omului trăieşte în unitate cu voi şi refuză cu persistenţă să folosească forţele celeste pentru sprijinul său personal? Nu trăiţi voi prin aceleaşi mijloace care le permit tuturor oamenilor să existe? Vedeţi voi oare puterea lumii spirituale manifestându-se în viaţa materială a acestei lumi, în afară de revelaţia Tatălui şi de vindecarea ocazională a copiilor lui
bolnavi?
Iisus-47
(1830.3) 166:4.3 ”Strămoşii voştri au crezut prea mult timp că prosperitatea era semnul aprobării divine, iar adversitatea dovada displăcerii lui Dumnezeu. Eu proclam că asemenea credinţe sunt superstiţii. Nu remarcaţi voi că săracii, în mult mai mare număr decât bogaţii, primesc cu bucurie evanghelia şi intră numaidecât în regat? Dacă bucuriile dovedesc favoarea divină, de ce atunci bogaţii refuză atât de adesea să creadă în această bună vestire ce vine din cer?
.
(1830.4) 166:4.4 ”Tatăl face ca ploaia sa să cadă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi; soarele străluceşte la fel pentru cei care practică dreptatea şi pentru cei care n-o practică. Voi aţi auzit vorbindu-se de acei galileeni al căror sânge Pilat l-a amestecat cu cel al jertfelor; eu vă spun că aceşti galileeni nu erau mai mari păcătoşi decât compatrioţii lor doar pentru că lor li s-a întâmplat lucrul acela. Voi cunoaşteţi, de asemenea, povestea celor optsprezece peste care căzuse turnul din Siloe, omorându-i. Să nu credeţi că oamenii astfel nimiciţi erau mai vinovaţi decât toţi fraţii lor din Ierusalim. Ei au fost pur şi simplu victime ale unui accident al timpului.
.
(1830.5) 166:4.5 ”Trei feluri de evenimente se pot produce în viaţa voastră:
.
(1830.6) 166:4.6 ”1. Puteţi participa la evenimente normale făcând parte din existenţa pe care voi şi tovarăşii voştri o trăiţi pe pământ.
.
(1830.7) 166:4.7 ”2. Se poate ca din întâmplare să fiţi victima unui accident din natură, una dintre neşansele umane, şi să ştiţi perfect de bine că aceste evenimente nu sunt în nici un fel dirijate dinainte sau produse cu vreun alt chip de forţele împărăţiei.
.
(1830.8) 166:4.8 ”3. Voi puteţi culege recolta eforturilor voastre directe de a vă conforma legilor naturale care guvernează lumea.
.
(1830.9) 166:4.9 ”Într-o zi, un om a plantat un smochin în via sa. După ce de multe ori căutase în smochin vreun fruct, însă fără a găsi nimic, el i-a chemat pe vieri înaintea sa şi le-a zis: „Am venit aici în cursul ultimelor trei anotimpuri pentru a căuta roadele de pe acest smochin, şi n-am găsit nici unul. Tăiaţi pomul acesta sterp; de ce să umple pământul? Dar grădinarul şef i-a răspuns stăpânului său: „Mai lasă-l un an pentru ca eu să pot săpa în jurul lui şi pune acolo îngrăşământ. Dacă în anul ce vine nu dă roade, atunci va fi tăiat. Şi când s-au conformat astfel legilor fertilităţii, ei au fost răsplătiţi printr-o recoltă îmbelşugată, căci pomul era viu şi bun.
.
(1831.1) 166:4.10 ”În materie de boală şi de sănătate, voi ar trebui să ştiţi că aceste stări fizice rezultă din cauze materiale. Sănătatea nu este un surâs din cer, nici boala o încruntare a sprâncenelor lui Dumnezeu.
.
(1831.2) 166:4.11 ”Copii umani ai Tatălui sunt egali în ceea ce priveşte capacitatea lor de a primi binecuvântări materiale; de aceea el dăruieşte lucrurile fizice tuturor copiilor oamenilor fără discriminare. Când se ajunge la acordarea darurilor spirituale, Tatăl este limitat de capacitatea omului de a primi aceste daruri divine. Cu toate că Tatăl nu face deosebire de persoane, el este limitat, în revărsarea darurilor spirituale, de credinţa omului şi de dorinţa sa de a se conforma întotdeauna voii Tatălui.”
.
(1831.3) 166:4.12 În vreme ce apostolii îşi urmau drumul către Filadelfia, Iisus a continuat să-i înveţe şi să răspundă la întrebările lor privitoare la accidente, la boli şi la miracole, dar n-au fost capabili să înţeleagă pe de-a-ntregul această lecţie. O oră de învăţătură nu-i de ajuns pentru a schimba în întregime credinţele de-o viaţă. Iisus a găsit deci necesar să-şi repete mesajul, să repete în mai multe rânduri ceea ce vroia să-i facă să înţeleagă. Chiar şi aşa, ei n-au priceput semnificaţia misiunii sale terestre decât după moartea şi reînvierea sa.
.
Fragment Urantia

https://www.evolutiespirituala.ro/o-lectie-despre-accidente/?feed_id=13081&_unique_id=62c07d8f178a2

curs ingeri2
KARANNA ACADEMY ©
CURS „CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI RASA ANGELICA”
ACREDITAT INTERNATIONAL IPHM & IAOTH 

IN CURAND!

 
Curs Online Ingeri
Credinţa în existenţa de Zâne, Elfi si Gnomi a apărut cel mai proeminent în scrierile din perioada medievala si in folclorul din Europa de Vest.

Multe canale notabile, cum ar fi Edgar Cayce, Jane Roberts (Seth material), Charles Leadbeater (Societatea Teozofică) a vorbit de existenta Regatului Devas-ilor (FAE sau ZANE). Gaia si Arhanghelul Metatron, de asemenea, au vorbit pe acest subiect.

Spiritele Elementalilor (Devas) sau Spiritele Naturii, mai sunt denumite şi Devaşi, dar Devaşii sunt ierarhiile superioare ale Spiritelor Naturii. Fac parte din prima creaţie de Spirite cu formă a lui D-zeu Unul şi sunt cele mai „vârstnice” spirite din Creaţie, în afara Spiritelor fără Formă. Au liber arbitru. Ei sunt responsabili de protejarea naturii, a formelor de manifestare din ceea ce numim natură în cadrul Creaţiei lui D-zeu. (minerale, plante, animale). Au aspect umanoid în vibraţiile mai înalte, având corpurile energetice similare cu ale oamenilor, deşi se observă anumite diferenţe. Se pot camufla în esenţa substanţei din care sunt formaţi şi astfel pot apărea sub formă de mingi de foc, forme de apă, mici vortex-uri de aer sau apă, etc… sau pot lua forme animalice. Se pot întrupa cu un aspect al lor sau cu mai multe. Ca şi nivel vibraţional, spiritele naturii se găsesc în palierele vibraţionale 7 -12. Există şi o categorie primară a acestor elementali, categorie ce cuprinde elementali fără formă, esenţa conştiinţei elementului din care sunt alcătuiţi. Acest tip de elemental poate fi polarizat în ambele sensuri, atât negativ cât şi pozitiv.
Există şi o ierarhie a Elementalilor, dar este suficient să menţionăm cele mai importante 3 categorii:
Elementalii fără formă (nu au corp energetic, sunt esenţa elementului din care sunt formaţi, în stare brută)
Spiritele Naturii (Ondine, Nimfe, Silfi, Zâne, Gnomi, Elfi, Salamandre, Dragoni, Animale Totem)
Devaşi (Îngeri ai elementelor, Ordinele superioare ale Elementalilor, pot lua orice formă, dar forma lor de origine este corpul umanoid de esenţă elementală)
Edgar Cayce a explicat Regatului Devic, ca fiind unul foarte real, o forma de constiinta a naturii, conectate direct la elementele de aer, apă, pământ şi foc.
Spiritele Angelice: Rasa a doua creată de D-zeu. Din această categorie de Spirite cu Forma fac parte Ierarhiile Cereşti, adică Îngerii, Arhanghelii, Arheii, Stăpânirile, Virtuţiile, Domniile, Tronurile, Heruvimii şi Serafimii.
Ele îşi coboară densitatea (nivelul de vibraţie) pentru a intra în contact cu noi sau pentru a ne proteja. Astfel, avem îngeri veghetori, îngeri păzitori, îngeri luptători, Arhangheli, etc. Aceştia au liber arbitru şi se pot întrupa cu un aspect al lor sau cu mai multe. Forma lor de origine este formă umanoidă, de esenţă divină. Ei, împreună cu Spiritele Naturii şi cu Maeştri Ascensionaţi, sunt responsabili de evoluţia rasei umanoide către potenţialul maxim.
Spiritele angelice pot fi clasificate în funcţie de elementul lor dominant: apă, aer, foc, pământ, ether.
Sunt foarte multe erori în ceea ce priveşte ierarhia aparţinătoare şi rangul entităţilor angelice, sau a numărului lor. Astfel, sunt 12 entităţi angelice, denumite Elohimi, dintre care 7 Elohimi principali ai Pământului. Aceste entităţi angelice sunt direct răspunzătoare de această planetă şi de spiritele ce se întrupează aici. Pe lângă aceştia, pentru Pământ mai lucrează miliarde de îngeri din toate Ierarhiile Cereşti, mulţi dintre ei fiind confundaţi şi asimilaţi cu cele 7 entităţi angelice principale.
Pe parcursul Cursului „CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI RASA ANGELICA” vom detalia aceste Ierarhii Ceresti si Rase de Spirite, vom discuta despre Creatie si D-zeu UNUL si vom prezenta metode de conectare si re-conectare cu aceste entitati de Lumina, pentru evolutie spirituala, pentru protectie si pentru a intelege mai clar Creatia si rolul nostru ca rasa Umanoida, in cadrul Creatiei lui D-zeu UNUL, astfel incat sa putem contribui intr-un mod pozitiv pentru noi insine si pentru Planeta – Univers – Multivers, la evolutia acestora deoarece, la un anumit nivel, Toti suntem UNUL.
angel+(2)

 

PREZENTARE CURS

„CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI RASA ANGELICA”
 
Durata Curs: 1 zi – 8 ore
 
Cuprins:
 
– Cosmogonie

– Categorii de Entitati existente in Creatie

– Ierarhiile Spirituale : Spiritele Naturii, Spiritele Angelice si Spiritele Umanoide

– Metode de conectare si comunicare cu Rasa Angelica si Spiritele Naturii (Devas)

– Metode de protectie cu ingeri si sisteme energetice de lucru cu Spiritele Naturii si Spiritele Angelice

 


PENTRU A VA INSCRIE IN VEDEREA PARTICIPARII LA CURSURI SI INITIERI, VA RUGAM SA NE CONTACTATI PRIN E-MAIL, LA ADRESA office@evolutiespirituala.ro .





 

https://www.evolutiespirituala.ro/curs-conectare-ingeri/?feed_id=12649&_unique_id=62b49f977968d

egregor2 thumb1

Creatorii Matricei, Egregori si Universul Holografic

NOTA : Autorul articolului a facut o eroare fundamentala de interpretare, probabil neavand cunostintele si experienta necesare pentru subiectul vast pe care l-a atins in articol. Eroarea consta in confuzia intre ceea ce se numeste popular „demon” si „inger” sau ierarhii ceresti. Egregorii de grup pot fi conectati si sunt de cele mai multe ori, demoni. DAR, demonii nu sunt ingeri, nici macar ingeri cazuti.

Cuvantul Egregor nu reprezinta Nefilimii iar Nefilimii nu sunt demoni, ci din punct de vedere spiritual, Spirite pur si simplu. Orientarea lor pozitiva sau negativa nu este ceva ce poate tine de o generalizare la modul absolut, atat timp cat, ca si orice alt Spirit creeat si acestia au liber arbitru. Articolul este bun, de aceea l-am si postat, dar vreau sa se inteleaga foarte clar faptul ca nu suntem de acord cu interpretarea conform careia Egregorii si/sau Nefilimii sunt demoni sau fiinte bestiale.Veghetorii si sunt „fiinte teribile” da, dar nu de natura bestiala.

Anca Bogdan & Catalin Bogdan

.

ARTICOL

Daca universul nu este nimic mai mult decat o minciuna holografica, nu-i asa ca aceasta ne da noua tuturor, permisiunea de a ne tese propriile minciuni in panza universului? La fel ca fiii lui Seth, creatorii iluziei. Ce anume le da lor acest drept si noua nu? Ei bine, un singur lucru: ei stiu ca totul este lipsit de importanta, in timp ce noi nu putem accepta asta, desi obisnuim sa discutam despre aspectul holografic al lumii.

Criticam ordinea impusa de Lumea Noua ce isi implanteaza minciunile si inselaciunile, o uram, dar in acelasi timp afirmam cu tarie ca realitatea nu exista in maniera in care crede omul. Logic vorbind, daca toti traim intr-o realitate produsa de altcineva, la fel ca in celebra serie Matrix, dar impartasim aceleasi abilitati, nu putem oare sa ne smulgem din acea realitate acceptand ca jucam cu totii intr-o piesa de teatru? Toate particulele pretind ca sunt separate de intreg – societatile secrete stiu asta, asa ca am putea la fel de bine sa ne jucam jocul cot la cot cu ele.

Si cum facem asta? Prin conectarea constiintei noastre la crearea si dezvoltarea unui nou EGREGOR in plan astral, a unui arhetip si prin permiterea altor constiinte sa isi planteze emotiile si intentiile in noua entitate. Termenul de “egregor” vine din limba greaca de la “egregoroi” care tradus in engleza inseamna supraveghetor. Eliphas Levi ii considera “ finte teribile”, tati ai lui Nephilim. Conform spuselor lui Levi, supraveghetorii nu au niciun fel de mila pentru oameni, nefiind practic constienti de existenta noastra. Egregorii, ingerii, sunt astfel eterni, mult mai puternici decat omul, putand sa faca orice vor, cu toate ca au nevoie ca omul sa existe.

Egregor

Podul de trecere intre un supraveghetor si un Nephilim este intentia constienta a umanitatii. Folosindu-se de constiintele acestora, arhetipul din planul astral creste si se dezvolta dupa care capata in planul astral o minte proprie. Acest egregor se separa de ceilalti prin definitia data de cei care aleg sa-l faca real, stabilindu-i contururile, hotarand ce reprezinta si ce nu reprezinta. Atunci cand se materializeaza in realitatea curenta, egregorul devine echivalentul unui inger ce cade din rai pentru a poseda mintile femeilor si barbatilor.

Este Nephilim, cel mentionat anterior, cel pe care evreii il vroiau distrus in marele potop. Este acelasi Nephilim pe care popoarele actuale incearca sa il extermine, punandu-si sperantele intr-o lume noua care sa se ridice din cenusa anului 2012.

Pasii pentru crearea unui egregor au fost tinuti ascunsi de oamenii de rand , dar folositi in actele oculte, magice, ritualice care deschideau portaluri si permiteau creatiilor mentale sa paseasca. De exemplu, se spune ca aparitia omuletilor cenusii ar fi rezultatul ritualului lui Aleister Crowley, care a intrat in contact cu fiinta numita LAM. Contactul dintre Crowley si LAM a fost asociat de atunci cu contactul dintre oameni si omuletii cenusii. Sa fi fost oare acest portal dintre astral si material, de vina pentru expreientele ulterioare cu omuletii censuii?

Magia ritualica – crearea supraveghetorilor a fost mereu asociata cu magia neagra. V-ati intrebat vreodata ce inseamna de fapt aceasta latura intunecata si de ce oamenii se simt atat de atrasi de ea? La baza, scopul acesteia este de a demonstra ca totul este interconectat si ca omul este parte din tot : bine si rau. Scopul ritualurilor este de a ne elibera de sentimentul de limitare, fortand omul sa faca parte din mai mult decat este obsinuit.

Inaintea ritualurilor, omul are o abilitate mai mica de a crea. Apoi, incepe sa se simta imputernicit intrucat a facut ceva ce nu vroia sa faca. Vina organizarii unor asemena ritualuri trebuie depasita, dar odata ce indivizii isi vand sufletele in timpul ritualului sunt din ce in ce mai liberi sa creeze egregori si sa interactioneze cu ei.

Care este de fapt scopul acestor ritualuri? Ele determina conectarea cu tine insuti preschimbandu-te si ajutandu-te sa faci lucruri de care inainte nu erai capabil. Experimentele ca acestea largesc orizonturile si e fac sa contientizam ca facem parte din ceva mai mare, diminuand distanta om – Creator.

egregori
Invataturile religiilor nu fac decat sa iti ofere reguli si parametri intre care iti este ingaduit sa traiesti. Acestea te limiteaza si te conecteaza la un singur egregor care ajunge cu timpul sa te priveze de abilitatile proprii. Cand intervine indoctrinarea, acel egregor te poseda stergandu-ti contiinta si inlocuind-o cu a lui. Este nevoie de ritual pentru a sparge aceste constrangeri si a-ti deschide mintea.

Creatia implica, inevitabil, dualitate. Neacceptarea aspectului dual al creatiei tale te face un creator mai putin eficace. Orice scriitor sau scenarist care si-a vandut opera ar fi de acord. Creatia trebuie sa fie echilibrata, produsa de o constiinta care sa distruga barierele, sa lase ambele parti sa se imbine armonios.

Realitatea pe care o poti vedea, simti, mirosi, atinge si experimenta nu ar putea exista intr-o lume in care s-a stabilit deja ca totul este parte din tot. Pentru a crea realitate, trebuie sa creezi o forma-gand, o entitate dependenta de existenta contiintei tale, tu fiind cel care stabileste limitele. Entitatea poate fi creata si de un grup de persoane a carei energie colectiva actioneaza ca un fel de baterie uriasa.

Constiinta ta ii ofera formei-gand putere la fel cum entitatea, la randul ei iti daruieste o oarecare putere izvorata din siguranta de a avea un scop. Sacrificiul pentru bine este un bun exemplu de posedare de catre un egregor, acesta curatandu-ti mintea de orice alte perceptii si inlocuindu-le cu una singura. Credeti ca pasarile dintr-un stol sunt sperate de stolul in sine? Dificil de spus, la fel de dificil cum este sa ne dam seama daca credinciosii catolici sunt separati de Biserica Catolica. Institutia este mai puternica decat omul, dar se bazeaza pe existenta lui.

Cand mai multi oameni formeaza un grup avand la baza un scop comun, acest lucru duce la formarea unei minti colective care prinde viata si care este mult mai complexa decat suma partilor ei. Supraveghetorii exista in planul astral, dar in momentul in care se amesteca cu contiintele oamenilor se transforma intr-un fel de oameni-zei ( JK ROWLING le-ar spune sange-mali : )) ).Probabilitatea existentei reale a acestor forme-gand in planul astral este un subiect deschis pentru interpretare si opinie personala.

Cunostintele despre crearea egregorilor au fost mereu tinute la distanta de oameni. Ceea ce nu s-a tinut insa secret a fost existenta lor, deoarece creatorii de egregori stiu cat de puternice ar fi devenit creatiile lor “ajutate” de mai multe minti increzatoare. Astfel reuseau sa detina controlul asupra milioane de minti si inimi care capatau scop prin perpetuarea idealurilor egregorului.

Entitatile acestea obisnuiesc sa caute putere, dorind cu disperare sa detina controlul. Credeti ca Biserica Catolica inca mai slujeste omul sau rolurile s-au inversat? Nephilim cauta existenta eterna si munceste ca sa o obtina. In momentul in care lucrezi pentru Microsoft, iti doresti ca acesta sa fie puternic. Dorinta ta este absorbita de catre egregor si folosita in scopul existentei eterne fara macar ca tu sa stii ca ti-ai sacrificat contiinta la altarul unei zeitati.

ingeri
Tu nu vezi decat o entitate foarte puternica care se manifesta in inimile si mintile a milioane de oameni, fara sa realizezi ca tu esti cel care a facut-o sa fie asa. Omul este cel mai mare dusman al lui insusi. Probabil doar universul este capabil sa mai distruga aceste entitati prin evenimente catastrofice sau prin cine stie ce alte mijloace necunoscute.

Si atunci de ce sa cream daca rezultatele se transforma in monstri? Pentru ca acest lucru ne ofera ocazia sa experimentam, sa ne intelegem constiinta si sa visam vise noi. Cum am putea visa despre motociclete daca nu le-am experimentat niciodata? Ce anume am visa daca nu ar exista o viata materiala asupra careia sa reflectam? Acesti monstri astrali sunt indispensabili. Ei creeaza pentru noi o rezistenta. De fapt noi ne cream propria rezistenta.

Este dreptul nativ al fiecaruia dintre noi de a crea, si acest dar este cel care ne va ajuta sa ii distrugem pe cei care ne-au inconjurat, precum un tren indreptat spre stancile intunecate ale eternului abis. Fii creator, nu doar un vad plin cu gandurile si credintele egregorilor existenti deja in jurul tau. Tu poti gusta noul, poti sa-l deti, sa-l posezi. Zeul colectiv de deaspra poate alege pleava de grau atunci cand noi nu suntem capabili. Ti-a dat un scop in viata: nevoia arzatoare de a crea. Nu da cu piciorul in el!

Sursa: dezvatatorul.blogspot.com

Mai puteti citi despre Egregori aici: http://www.evolutiespirituala.ro/blog/egregori-oameni-moarte-entitati-energii/

https://www.evolutiespirituala.ro/creatorii-matricei-egregori-si-universul-holografic/?feed_id=12409&_unique_id=62ae07dac6268

577353 10151093471317798 1020181942 n

REÎNTRUPĂRILE, MISIUNILE, KARMA

553431 297981966942133 1806054007 n
 
FRAGMENT DIN CARTEA „DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL” DE GEORGE VĂSÎI 
 

ZONA NEUTRA

Am vorbit până acum de zona luminoasă. Există şi o rază a
întunericului, a spiritelor diabolice, care şi ele sunt
organizate în trei straturi distincte, care culminează cu CETATEA
LUCIFERICĂ.
între aceste două zone – de lumină şi întuneric (care sunt strict
organizate) – există la mijloc între ele o zonă intermediară, numită
ZONA NEUTRĂ. Este o zonă întinsă, prin care trece şi pământul în
mişcarea sa de revoluţie. Spiritele care populează această zonă neutră
sunt spirite pribege şi rătăcitoare. Este cea mai pestriţă zonă, cu spirite ce
au culori diverse, în care predomină maroniul şi mai ales amestecul de
culori, care face ca spiritele să fie mai mult murdare, cu intensităţi
semiînchise.
Sunt spiritele care n-au nici o fixare, ele neavând acces nici în
straturile de lumină şi nici în zonele de întuneric. Aceste spirite nu au
nici un orizont spiritual, nici un ideal, nici o speranţă. în trup n-au lucrat
decât pentru ei, într-un egoism total, fără să se intereseze de nimeni şi de
nimic. Aici sunt purtate de valurile întâmplărilor când într-o parte, când
în alta şi au cea mai scurtă perioadă de reîntrupare, adică sunt spirite
care se reîntrupează cel mai des, foarte puţine reuşind sâ-şi depăşească
starea şi să intre în zona luminoasă, cele mai multe căzând în zona
întunericului. Numărul acestor spirite rătăcitoare se ridică la aproximativ
3 miliarde.
 
297614 372723519467190 1500387141 n
 

ZONA ÎNTUNERICULUI

Această zonă este foarte departe de pământ dar mult mai aproape
decât sunt treptele de lumină. Este împărţită în trei trepte populate
de spirite ce au culori închise. Sunt trei trepte de întuneric, care
corespund gradat conform gravităţii actelor avute pe pământ. Din
această zonă fac parte hoţii, excrocii, criminalii, desfrânaţii şi cei
trufaşi, ipocriţii, făţarnicii falşii doctrinari. Cu cât treapta este mai
jos, cu atât chinurile sunt mai mari, spiritele suferind de pe urma
mustrărilor de conştiinţă şi trăind în mijlocul unor vegetaţii rapace,
care chimie şi mai mult spiritele.
Locul cel mai de jos este CETATEA LUCIFERICA, a spiritelor
negre, treapta diabolică a spiritelor ce sunt „prinţi ai întunericului”.
Ei nu se chinuiesc şi au libertate totală pentru reîntrupare; sunt
spirite foarte inteligente, adevărate „genii ale întunericului”, întruchipare
a trufiei şi a egoismului. Aceste spirite duc cele mai aprige lupte pentru
stăpânirea pământului, pentru a domina
Centrul luciferic emite în spaţiu un câmp magnetic numit
„GANDANIC”.
Acest câmp magnetic cuprinde atât treptele de întuneric, cat şi
zona neutră în care intră şi pământul. Acest câmp magnetic incită la rău
şi egoism şi manifestă o puternică atracţie spre întuneric.
Zona cu cea mai mare frecvenţa de încarnări este zona neutră a
pribegilor. Apoi urmează primele patru trepte din zona luminoasă,
după care vin cele trei straturi de chin din care, de asemenea, pământul
îşi recrutează multe spirite. Cu cât înaintam pe treptele de lumină,
numărul celor ce vin pe pământ este din ce în ce mai mic. Pământul
oferă o viaţă diferită pentru toate spiritele. Astfel, pentru cei din
straturiie de chin pământul este un adevărat rai, deoarece ei nu mai
suferă chinurile provocate de straturile de întuneric. De asemenea, un
bun climat oferă pământul spiritelor pribege, rătăcitoare, care găsesc ceva
de făcut şi viaţa pământului îi atrage.
225210 196449643733610 96302 n
Cu cât mai superior este un spirit, cu atât pământul devine mai
greu de suportat, cu atât pământul oferă condiţiile unui adevărat infern
Pământul trece în rândul celor superiori drept o planetă blestemată, în
care cei superiori pierd din energie mai mult decât să crească.
Din cercetarilc întreprinse de noi a rezultat faptul că pământul, din
grija Marelui Guvernator Divin, a beneficiat de foarte multe spirite mari
din stratunic VIII şi IX, care au adus lumina pe pământ. Toate vârfurile
pământene în şuinţâ, filozofie, artă şi religie au fost „misionari” ai
înaltelor straturi, trimişi pe pământ să ajute la progresul lui.
Din cele mai înalte trepte de lumină care au venit pe pământ notăm
în primul rând pe Iisus Hristos, care a fost fiinţa divină venită din Opal
şi care s-a reîntors în Opal. Cu toate că a trăit puţin pe pământ, Iisus
Hristos a reuşit să revoluţioneze gândirea, aducând cea mai înaltă
învăţătura despre vată dm toate timpurile
A doua fiinţă cu mari influenţe în gândirea pământeană a fost
BUDDHA SACHYUAMUNI, care a revoluţionat gândirea în Extremul
Orient.Din stratul VIII fac parte toate vârfurile gândirii filozofice şi
ştiinţifice pământene. Astfel au venit Platon, Socrate, Aristotel, Ioan
Gură de Aur, Spinoza, Kant, Nietsche, Hegel, Coopernic, Galilei,
Newton, Leonardo da Vinci Michclangelo şi alţii.
Mulţi sunt. de asemeni, cei coborâţi din VII care au contribuit la
ridicarea culturii şi civilizaţiei pe pământ.
Cu cât treapta de lumină este mai inaltă, cu atât întruparea este mai
grea şi mai rară. Treptele superioare nu vin pe pământ decât cu misiuni.
Incarnarea este proprie mai mult straturilor de la IV în jos, a spiritelor
care simt nevoia unei ridicări pe o treapta superioară. Este de precizat
faptul că viata unui om este strâns legată de culorile şi de luminozitatea
cu care intră în trup pe pământ.
Viaţa pe pământ, caracterul unui om depinde de culorile pe care le-a
avut înainte de a se întrupa. în acest sens, un spirit superior va deveni
automat un om superior, iar un spirit inferior va fi un om inferior. Un
spirit bun va fi un om bun, un spirit rău va fi un om rău. Aceasta este
Karma,
KARMA, adică luminozitatea şi culorile, îşi spune în trup
cuvântul, ele fiind fondul spiritual care nu se schimbă în orice condiţii s-ar
naşte acest spirit.
547884 114795351999824 1233620515 n
Aşa după cum spiritele superioare, cele de la stratul V în sus nu pot
cădea, nu pot deveni rele, tot aşa un spirit venit din straturile de chin nu
poate să devină bun. Există, deci, două categorii extreme: luminoşii şi
întunecaţii, care nu-şi pot schimba esenţa; se nasc luminoşi şi rămân
luminoşi; se nasc cu spiritul alb şi tot alb pleacă din trup, după cum
spiritele cu culori închise sau negre se nasc răi şi mor răi.
Marea majoritate a spiritelor pământene care se reîntrupează cel
mai des nu sunt nici răi la limită, nici buni, albi; marea majoritate a celor
ce iau trup pământesc sunt căldicei, cei cu culori pestriţe, semiînchise
sau semideschise. Aceştia sunt foarte mult influenţaţi de mediul în care
se nasc, de societatea în mijlocul căreia se nasc, influenţaţi major de
educaţia pe care o primesc în fragedă copilărie. Pentru că această
categorie o urmează majoritatea cea mare, influenţa educaţiei este
covârşitoare, ea decizând ca un spirit să se orienteze spre lumină sau
spre întuneric. Bineînţeles, în universul negativ salturi nu există, sărituri
peste trepte nu se fac. Oricum. însă, un spirit rătăcitor din zona neutră
poate ajunge în stratul I sau II cu condiţia unei vieţi foarte corecte,
cinstite şi curate. Acest eveniment însă este destul de rar, inerţia având
un rol foarte important, spiritele tind să rămână ceea ce sunt ceea ce au
în esenţa lor, tind să rămână neschimbate, în orice caz, pentru cei cu
caracter neclar, neprecizat o educaţie atentă poate influenţa oricând în
bine orice spirit.
Este aici de remarcat faptul că singurele spirite care se mai pot
salva sunt cele ce au culoarea cenuşie măcar cât de puţin, aceasta
reprezentând un procent de cinste şi corectitudine care marchează
condiţia absolută ca un spirit să se poată curaţi, să se poată ridica. în
acest sens mănăstirile şi viaţa însingurată asigură cele mai bune condiţii
ca un spirit să se salveze şi, mai mult chiar să pătrundă în primele
straturi de lumină. în general, viaţa de lipsuri, înfrânări şi abstinenţă este
soluţia cea mai bună pentru refacerea spirituală.
fairy+(29)
Karma este neiertătoare. Nimeni în universul negativ nu iartă, iar
Dumnezeu fiind drept, este necruţător şi neîngăduitor cu păcatul, cu
fărădelegea. Păcatul nu se iartă, se plăteşte; şi nu oricum, se plăteşte
scump. In general, păcatele mult mai uşor se fac; foarte uşor se comit
păcatele, dar foarte greu un spirit se curăţă. Un păcat grav, cum ar fi
crima şi hoţia, ajunge să se menţină câteva reîntrupări la rând,
constituind premisa favorabilă de a se repeta. Odată păcatul repetat de
două sau trei ori, din pată ajunge să devină o bandă care înfăşoară
pieptul şi astfel se transformă în obişnuinţă, iar omul pierde semnificaţia
gravităţii acelui păcat conştiinţa nu-1 mai acuză, simţul sacrului se
atrofiază şi-n felul acesta cade, fără să mai aibă vreodată salvare.
LEGEA KARMEI spune:
„LUMINA cheamă lumină mai multă,
Răul cheamă un rău mai mare. „
Activităţile şi culorile dobândite din vieţile anterioare devin sensuri
definitorii şi directorii pentru viaţa care urmează. Drumul este oarecum
prestabilit spre lumină, spre bine, spre cinste şi curăţenie, spre lene şi
comoditate sau spre acţiuni rele, cu urmări nefaste.
Reîntruparea, viaţa în trup este extrem de importantă, cu urmari
serioase pentru spirit. Rămânere pe loc nu există. Orice spirit urcă sau
coboară, se înnobilează sau devine mai necurat mai necinstit mai rău. O
karmă grea înseamnă păcate grele comise într-o viaţă anterioara. într-o
totală orbire. Dacă spiritul este câtuşi de puţin cinstit cu sine insuşi şi
are un fond bun – adică cenuşiu – vine, revine in trup hotărât ca să
ispăşească. Ispăşirea există, curăţirea se face, dar acestea cu multe şi
nenumărate FAPTE BUNE.
eye+of+horus
O karmă grea, o moştenire de păcate
nefaste nu poate fi uşor ispăşită. Ea cere efort credinţă, multă meditaţie
şi multe lacrimi. Adesea aceste spirite se roagă in starea de spirit pentru
ispăşire şi atunci primesc din partea MARELUI GUVERNATOR să se
nască cu o boală sau cu o defecţiune organică , pentru ca prin această
suferinţă provocată de boală să se poată curăţa căci SUFERINŢA este
PLATA PĂCATULUI dincolo, iar aici, pe pământ cine vrea să se
cureţe, trebuie să sufere , să rabde, să se înfrâneze, să practice o asceză
severă atât a trupului, cât şi a minţii. Păcatul cel mai greu este lenea
minţii şi comoditatea. Acestea constituie răul tuturor relelor, lenea,
comoditatea şi nepăsarea care nu are decât o influenţă dezastruoasă
asupra luminozităţii spiritului. Din lene se naşte invidia, din invidie se
naşte hoţia şi crima Un păcat atrage după sine altul şi în felul acesta
urmează căderea definitivă care nu mai poate avea scăpare. Câţi din cei
cu karmă grea sunt conştienţi de gravitatea karmei lor şi optează pentru
suferinţă şi-şi închină viaţa faptelor bune? CÂŢI? FOARTE PUŢINI!
Extrem de puţini!
 
O viaţă compromisă atrage alta mai rea; viaţa plină de răutate
atrage alta plină de mai multă răutate.
Pământul însă. datorită confuziei filozofice în care se scaldă,
datorită eterogenităţii ideologiilor şi credinţelor, oferă pentru suflete
condiţii precare de dezvoltare. Marea majoritate a misionarilor, a celor
veniţi din Oraşul de Aur sau din stratul VIII n-au mai reuşit să revină în
locul din care au plecat, coborând două sau trei trepte. Desigur, n-au
coborât mai jos de V, dar oricum au pierdut din energie şi lumină, în loc
să acumuleze. Oricum, aceste spirite mari tot au strălucit, numele lor
rămânând înscrise cu litere mari în istoria culturii şi civilizaţiei. Lor le
datorează pământul progresul şi înaintarea pe treptele descoperirilor şi
cunoaşterii. Newton, Galilei, Coopernic, Faraday, Edison, Mendeleev,
Einstein şi mulţi alţii sunt toţi suflete coborâte din înalte straturi ale
lumii, din pronia divină, spre a face pământul să înainteze cu paşi repezi
în cunoaştere, în artă şi ştiinţă.

https://www.evolutiespirituala.ro/zona-neutra-zona-intunericului-reintruparile-misiunile-karma/?feed_id=12073&_unique_id=62a4cca6e53c0

Rudolf Steiner

Stările planetare succesive • Vechiul Saturn;
evoluţia Spiritelor personalităţii • Vechiul Soare; Arhanghelii

Conferinta – Düsseldorf, 13 aprilie 1909

Rudolf Steiner

 

Fiecare stare planetară are o misiune specială. Care este cea a Pământului? Ea constă în a da posibilitate celui pe care îl numim acum om să-şi realizeze existenţa ca fiinţă omenească. Totul este organizat pe Pământ în aşa fel, încât omul să poată deveni un Eu, ceea ce nu era posibil în stările anterioare de existenţă la care a participat. Căci omul nu a devenit o fiinţă omenească în sensul actual al cuvântului decât pe Pământ. Fiecare dintre stările planetare precedente a avut o misiune analoagă. Pe alte plante, alte fiinţe au devenit „oameni”, fiinţe care se află acum la un nivel de evoluţie superior omului.

Poate vă amintiţi că în lucrarea Creştinismul ca realizare mistică se spune că un înţelept egiptean i-a dezvăluit grecului Solon un adevăr uimitor, adică faptul că odinioară Zeii au fost fiinţe omeneşti. Cunoaşterea acestui lucru făcea parte dintre adevărurile pe care le învăţau în vechime cei care se iniţiau în Mistere: zeii care se află acum în înălţimi spirituale, se spunea, n-au fost întotdeauna zei. Ei au evoluat. Odinioară ei au fost „oameni”, adică au trecut prin stadiul omenesc.

inger33

Din aceasta decurge în mod evident un adevăr din care cei care se iniţiau în Mistere trăgeau o concluzie îndrăzneaţă: că la rândul lor oamenii vor deveni odată zei. Datorită acestei concluzii adevărul însuşi era considerat ca primejdios, căci trebuie adăugat aici că omul nu poate deveni zeu decât dacă a atins maturitatea necesară. Dacă îşi închipuie, la un moment dat, că l-a găsit pe Dumnezeu în sine însuşi înainte de a atinge maturitatea dorită, nu va deveni Dumnezeu, ci va înnebuni. Deci în faţa omului se deschid două căi: să înainteze cu răbdare spre ceea ce Dionisie Areopagitul numeşte „deificare” sau să-şi închipuie înainte de vreme că aceasta s-a înfăptuit deja. Prima cale duce cu adevărat la îndumnezeire, cealaltă la nebunie.

Expresiile folosite în Antichitate duc adesea la neînţelegeri, pentru că în vremea noastră nu mai ştim să facem distincţie între diferitele trepte pe care se află entităţile divine. Atunci când vorbea despre zei, iniţiatul egiptean nu avea în vedere numai un grup de fiinţe divine, Divinitatea, ci o întreagă serie ierarhică de entităţi divine. Dionisie Areopagitul, ca şi înţelepţii Orientului, ştia să facă distincţia cuvenită între aceste entităţi. Nu contează că unul vorbeşte despre Îngeri iar ceilalţi despre Dhyan-Chohàni, căci cei care recunosc cu adevărat unitatea înţelepciunii universale ştiu că aceste nume diferite exprimă acelaşi lucru.

egipt (6)

Fiinţele nevăzute care se găsesc chiar deasupra omului, care au atins un grad de evoluţie mai înalt decât al său, sunt numite în esoterismul creştin Îngeri, Angeloi sau Mesageri, căci ei sunt trimişii lumilor spirituale. Cei care sunt cu o treaptă mai sus, adică cu două trepte mai sus de om, sunt numiţi Arhangheli, Archangeloi sau Spirite ale focului. Urmează fiinţele care, atunci când au evoluat în mod normal, se află cu o treaptă deasupra Arhanghelilor – acestea sunt Spiritele personalităţii, Forţele primordiale, Archaii sau Arheii. Aceste trei grupe de fiinţe care se află imediat deasupra omului au trecut toate prin „stadiul omenesc”. Toate au fost „oameni”. Dacă privim lucrurile la scara timpului cosmic, acest stadiu omenesc nu este prea îndepărtat în trecutul celor care acum sunt Îngeri, căci ei erau „oameni” pe vechea Lună. Arhanghelii au trecut prin acest stadiu pe vechiul Soare, iar Principatele sau Spiritele personalităţii pe vechiul Saturn. Aceste entităţi s-au ridicat gradat deasupra omenirii; ele sc află mai presus de ea în seria Ierarhiilor. Privind din punct de vedere spiritual ansamblul regnurilor din Univers, vom avea deci regnurile: mineral, vegetal, animal, uman, care sunt vizibile pe Pământ, apoi, în lumea nevăzută, regnul Îngerilor, cel al Arhanghelilor sau Spirite ale focului şi cel al Principatelor sau Spirite ale personalităţii. Iar în vreme ce în ceea ce priveşte viaţa lor interioară, natura lor, aceste spirite treceau astfel din starea de oameni în cea divină – sau mai degrabă în cea de mesageri ai Zeilor, căci aceasta sunt –, în timp ce aceste fiinţe se înălţau în existenţa lor spirituală, planetele pe care şi pentru care trăiau se transformau la rândul lor. Vechiul Saturn, pe care Arheii au fost „oameni”, avea cu totul alt aspect decât pământul nostru.

5 ELEMENTE FENG SHUI

Am vorbit în conferinţa anterioară că pe Pământ distingem patru elemente: pământ, apă, aer şi foc sau căldură. Pe Saturn nu exista nici urmă din primele trei. Exista atunci numai focul sau căldura. Pentru cel care gândeste materialist, căldura nu poate exista decât legată de obiecte exterioare; pot exista corpuri solide calde, apă caldă, dar nu poate exista căldură în sine. Asa crede materialistul, dar aceasta este o eroare. Dacă cu simţurile noastre de astăzi am fi putut vedea vechiul Saturn, cum ar fi arătat el? Să presupunem, ca o ipoteză, că pe timpul vechiului Saturn s-ar fi putut zbura în spaţiul cosmic; nu s-ar fi văzut nimic în locul unde se găsea acel astru, dar am fi avut impresia că intrăm într-un cuptor de brutărie; nu s-ar fi simtit nici cel mai slab suflu de aer şi nici urmă de apă; n-ai fi putut să stai în picioare nici să pui mâna pe ceva, căci nu exista nimic solid; întregul glob nu era decât căldură. O planetă de căldură, aşa era pământul nostru în prima stare prin care a trecut. Vă daţi seama că Heraclit avea mare dreptate când spunea că totul s-a născut din foc. Da, totul vine din foc. Deoarece Pământul nu este decât vechiul Saturn metamorfozat, putem spune că şi pe Pământ totul a provenit din foc. Este un adevăr pe care Heraclit l-a aflat în cadrul vechilor Mistere şi la acest adevăr se referă relatarea că el a dedicat cartea în care a consemnat acestea zeiţei din Efes*. Aducănd cartea ca ofrandă pe altarul zeiţei, el adeverea faptul că datora aceste cunoştinţe Misterelor din Efes, unde întotdeauna a fost expusă cea mai pură doctrină a focului primordial al lui Saturn.

Se înţelege de la sine că fiinţele pe care le numim Principate sau Spirite ale personalităţii şi-au realizat „stadiul omenesc” în condiţii total diferite de cele de astăzi. Omul de astăzi are posibilitatea să încorporeze în organismul său, în oasele sale, în sistemul circulator, solidul, lichidul şi gazosul. „Omul” de pe Saturn – Spirit al personalităţii – trebuia să-şi alcătuiască corpul din căldură. De fapt nu avea decât un corp de căldură.

planete

V-am spus în conferinţa precedentă că există, ca să zicem aşa, două faţete ale căldurii: una este cea perceptibilă în calitate de căldură interioară; ne este cald sau frig fără a avea vreun contact cu un corp străin, dar putem, de asemenea, să simţim o căldură exterioară atunci când atingem un corp cald. În evoluţia lui Saturn se remarcă un fapt deosebit: căldura, care la început era exclusiv internă, a devenit spre final exterioară, perceptibilă. Dacă aţi fi putut intra în spaţiul lui Saturn aşa cum era el la origine, n-aţi fi simţit nici o senzaţie de căldură la nivelul pielii, ci în interior, şi v-aţi fi zis: Ce bine este aici! Dacă aţi fi putut cunoaşte acest stadiu de început al evolutiei lui Saturn, v-ar fi izbit ceva asemănător cu ceea ce numim acum căldură sufletească. Ne putem imagina această experienţă gândindu-ne la senzaţiile diferite pe care le avem atunci când privim o suprafaţă roşie şi o suprafaţă albastră. Culoarea roşie dă o impresie de căldură, pe când privind albastrul ai o impresie de răcoare. Închipuiţi-vă ce poate simţi sufletul omenesc la vederea unui roşu frumos, sentiment care desigur nu a putut exista în acea vreme; este această senzatie de căldură plăcută pe care aţi fi avut-o. Dar la sfârşitul evoluţiei lui Saturn nu aţi fi avut numai această impresie de mulţumire interioară, ci pe lângă aceasta şi senzatia unei călduri ce vine din afară. Căldura interioară s-a transformat treptat în căldură exterioară. Acesta este drumul străbătut de Saturn: de la căldura interioară, psihică, la căldura exterioară, perceptibilă, aşa cum o cunoaştem acum.

ingeri

Aşa cum copilul se transformă treptat în adult trecând prin tot felul de experienţe, Spiritele personalităţii s-au dezvoltat pe vechiul Saturn. Au simţit la început căldura, care le-a dat o impresie de mulţumire; apoi, puţin câte puţin, au început să perceapă această căldură şi ca pe ceva exterior, ca ceva care s-a înfăptuit, s-a întrupat, am putea spune. Ce s-a întâmplat atunci? La început căldura interioară a globului lui Saturn a dat posibilitate Spiritelor personalităţii să se întrupeze. Apoi, în decursul acestui proces, s-a format căldura exterioară. Dacă s-ar fi putut călători pe Saturn într-un stadiu mai avansat al evoluţiei sale, s-ar fi distins locuri calde şi altele mai reci.

saturn2

Suprafaţa lui Saturn era formată în întregime din „ouă de căldură”. Văzute din afară – dacă cineva ar fi putut să le vadă – arătau ca nişte mure sau boabe de zmeură. Ce erau acele „ouă”? Erau corpurile Spiritelor personalităţii iar prin căldura lor interioară aceste Spirite produceau căldura exterioară a ouălor de pe Saturn. Pornind de la această situaţie, putem spune pe bună dreptate că aceste spirite au „clocit” căldura, că aşa s-au ivit într-adevăr primele corpuri de foc. Acestea au fost „clocite” pornind din spaţiul universal. În căldura din jur, ouăle de căldură s-au coagulat sub acţiunea focului care venea din interior. Astfel că pe vechiul Saturn Spirtele personalităţii, Arheii se încarnaseră în aceste trupuri de foc. Însuşi astrul era alcătuit în întregime din elementul foc.

univers creatie cosmos

Or, în acea perioadă a evoluţiei lui Saturn Spirtele personalităţii aveau de asemenea posibilitatea să aducă căldura interioară în stare de căldură exterioară printr-un proces intern mişcător. De fapt, aceste Spirite produceau neîncetat ouă de căldură, pe care apoi le destrămau. Vă puteţi reprezenta mai precis acest lucru presupunând că faceţi o călătorie pe suprafaţa lui Saturn; veţi remarca că în unele epoci nu era perceptibilă nici o căldură exterioară, ci exista numai senzaţia de mulţumire, de foc interior; apoi, în alte epoci, ouăle de căldură apăreau iarăşi. Aţi percepe în acest fel ceva ce ar pute fi considerat respiraţia lui Saturn, dar o respiratie de foc. Dispărând orice căldură exterioară, totul fiind doar un sentiment de mulţumire, v-aţi spune că Saturn inspiră din nou căldura. Iar într-un alt moment, când aţi regăsi ouăle de căldură, v-aţi gândi că acum Saturn a expirat căldura sa interioară, care a devenit foc exterior. Aceasta este imaginea pe care sfinţii Rishi o evocau în faţa discipolilor lor. Ei îi readuceau în cuget în epoca vechiului Saturn şi îi făceau să simtă că o întreagă planetă realizează un proces care se aseamănă cu ritmul actual al respiratiei noastre. Deşteptau în ei imaginea unui foc care exală în afară şi se fragmentează în nenumărate corpuri de căldură, apoi, fiind inspirat din nou, devine esenţa, Eul Spiritelor personalităţii. Viaţa aceasta a planetei era comparabilă astfel cu o respiraţie, dar care pe Saturn era o respiraţie de foc, căci aerul nu exista încă.

planete334

Să ne închipuim acum următorul lucru: că pe vechiul Saturn toate aceste Spirite ale personalităţii ar fi expirat şi apoi ar fi inspirat căldura fără încetare. Şi-ar fi realizat astfel pe Saturn evoluţia lor normală, ceea ce ar fi avut drept urmare, după câtva timp, că totul ar fi fost absorbit din nou, ar fi fost readus la starea de căldură interioară. Satum ar fi dispărut în calitate de planetă de foc, ar fi fost absorbit din nou de lumea spirituală. Ar fi putut să se întâmple aşa. Atunci n-ar mai fi existat niciodată stadiile următoare, cel al vechiului Soare, al vechii Luni şi al Pământului, pentru că tot ceea ce ar fi putut fi expirat ar fi fost transformat din nou în căldură interioară şi s-ar fi întors în lumea spirituală.

Ne vom exprima acum într-un mod mai concret, pentru ca lucrurile să fie mai uşor de înţeles; unele Spirite ale personalităţii au preferat, ca să zicem aşa, să nu ia înapoi prin inspiraţie decât o parte din căldura expirată, să mai lase ceva din ea, astfel încât ouăle de pe Saturn nu s-au destrămat toate; unele au subzistat. Astfel că pe Saturn s-a format treptat o dualitate: pe de o parte căldură interioară, pe de alta căldură exterioară, în corpurile care erau ouăle de pe Saturn. Nu a fost tras înapoi totul. Putem spune că Spiritele personalităţii au lăsat să fie de sine stătătoare o parte din căldura expirată; au lăsat-o pe dinafară. De ce au făcut asta? Au trebuit să procedeze aşa, pentru că altfel n-ar mai fi devenit niciodată „oameni” pe Saturn.

De fapt ce înseamnă „să devină oameni”? Înseamnă să devină conştienţi de Eul lor, ceea ce nu este cu putinţă dacă nu poţi distinge ceva exterior faţă de tine. Doar astfel esti un Eu. Mănunchiul acesta de flori este acolo – eu sunt aici. În calitate de Eu, mă deosebesc de obiectul acela. Spiritele personalităţii n-ar fi făcut nimic altceva decât să se răspândească în spaţiu în veşnicie, dacă nu ar fi lăsat în afara lor ceva ce urma să le opună rezistenţă: elementul căldură devenit obiectiv. Dacă Spiritele personalităţii au ajuns să fie conştiente de Eul lor, aceasta se datorează faptului că au redus o parte a naturii lor la o existenţă calorică pur exterioară. Şi-au zis: să exteriorizăm ceva din noi înşine; să lăsăm acest lucru să se răspândească şi să subziste în afară, pentru ca noi să ne distingem de el şi să deşteptăm astfel în noi conştiinţa Eului. În felul acesta au creat un regn alăturea de al lor, o reflectare exterioară a naturii lor interioare.

isis (10)

Dar aceasta a avut ca urmare faptul că atunci când s-a terminat evoluţia lui Saturn Spiritele personalităţii n-au mai putut să facă să dispară această planetă, cum s-ar fi întâmplat dacă ele ar fi inspirat toată căldura; ne mai având posibilitatea să ia înapoi ceea ce ele însele expiraseră, au fost nevoite să lase în voia lui câmpul de acţiune care le dăduse posibilitatea să dobândească o conştiinţă personală. Numai prin ele însele nu aveau putere să facă ca Saturn să intre în starea de Pralaya. A fost deci nevoie să intervină spirite mai elevate pentru a determina acea destrămare, pentru a face să se realizeze o stare de tranziţie, de somn, de Pralaya. Deci, odată terminată evoluţia lui Saturn, s-au întâmplat următoarele: Spiritele personalităţii dobândiseră conştiinţa Eului; absorbiseră din nou o parte a căldurii înconjurătoare; ajunseseră la o anumită concentrare a Eului lor, iar pe de altă parte dăduseră naştere unui regn inferior. Ceea ce părăseau ele acum a fost destrămat de către Tronuri şi Saturn a intrat într-un fel de noapte planetară.

ingeri argangheli

Răsare o nouă zi şi din nou toate se vor trezi într-un anumit fel, după legi pe care vom învăţa încetul cu încetul să le cunoaştem. Dacă toată substanţa calorică de pe vechiul Saturn ar fi fost luată înapoi prin inspiraţie, dacă toată viaţa de pe Saturn ar fi revenit în lumea spirituală, această deşteptare n-ar mai fi avut loc. Tronurile au putut să destrame pentru un timp ceea ce extrăseseră din ele însele Spiritele personalităţii sub forma ouălor de căldură, dar numai pentru un timp. În vederea unei noi evoluţii, a trebuit ca aceste ouă să apară din nou, la un nivel inferior al existenţei. A apărut deci următorea zi planetară; este prima metamorfoză a lui Saturn, starea solară. Dar ce a renăscut atunci? Spiritele personalităţii revin de pe vechiul Saturn după ce planeta a petrecut un timp în stare de somn. Ele au acum conştiinţa Eului lor şi nu mai au nevoie să treacă prin aceleaşi experienţe. Dar ouăle de căldură care au fost expirate de ele pe Saturn reapar puţin câte puţin şi se diferenţiază de masa generală, ceea ce are drept urmare faptul că Spiritele personalităţii ajung să fie legate, ca să zicem aşa, de ceea ce se trage din ele. Dacă ar fi luat totul cu ele în lumea spirituală, nu ar fi fost legate de Soare, obligate să coboare din nou, pe când aşa au trebuit să se îngrijească de acea parte a fostei lor naturi pe care o părăsiseră. Aceasta le-a atras cu ea spre o nouă existenţă planetară.

ingeri cosmos

Era Karma lui Saturn, Karma universului, Karma Cosmosului. Prin faptul că nu au reabsorbit totul pe vechiul Saturn, Spiritele personalităţii şi-au pregătit o Karma care le-a obligat să revină acolo unde şi-au putut regăsi propriile făpturi, ca pe o moştenire a vechiului Saturn. Aşa s-a întâmplat ceea ce a fost prezentat şi în conferinţa anterioară: căldura s-a împărţit pe de o parte în lumină, pe de alta în fum. În acest Saturn reînviat, în noua planetă, din ouăle de căldură a ieşit un element gazos – aerul sau fumul, nu contează ce nume îi dăm – şi în acelaşi timp a apărut lumina şi astfel am putea spune că s-a revenit la o stare superioară a căldurii. În interiorul vechiului Saturn metamorfozat se află pe de o parte fumul, gazul, aerul, pe de altă parte lumina. Dacă călătorind prin spatiu aţi fi ajuns la locul unde se găsea vechiul Soare aţi fi perceput încă de departe lumina, pentru că fumul se condensa dedesubt. Aţi fi văzut, dacă nu lumina, cel putin un glob luminos, tot aşa cum vechiul Saturn fusese un glob de căldură. La suprafaţa acestui glob luminos şi chiar în interiorul lui aţi fi perceput nu numai căldură, ci şi vânturi, aer, curenţi de gaze deplasându-se în toate părţile. Astfel globul de căldură s-a prefăcut într-un glob de lumină. A luat naştere un Soare. Este numit pe bună dreptate Soare, pentru că sorii de astăzi trec şi acum prin acest proces; în interior sunt alcătuiti din curenţi de gaze, iar pe de altă parte la exterior gazul devine lumină; ei răspândesc lumina în spaţiul universal. Lumina nu apare decât în acel stadiu al metamorfozei în care se găsea Pământul în acea perioadă.

saturn

Spiritele personalităţii deveniseră „oameni” în căldura vechiului Saturn; alte spirite puteau face acelaşi lucru în lumina pe care o împrăştia acum Soarele. Acestea sunt entităţile Ierarhiei spirituale care, pentru noi, este cea a Arhanghelilor. De fapt, dacă cineva înzestrat cu clarviziune s-ar fi apropiat atunci de Soare, n-ar fi văzut numai razele de lumină; în această lumină ar fi distins activitatea Arhanghelilor. Dar aceştia au trebuit să-şi mai ia o sarcină pe deasupra: Spiritele personalităţii nu găsiseră decât foc pe vechiul Saturn. Arhanghelii, care n-au putut să devină „oameni” decât pe vechiul Soare, au găsit acolo în plus fumul, gazul. Ce trebuiau să facă ca să rămână în strânsă legătura cu Soarele, pentru ca acesta să devină locuinţa lor? Au fost datori să-şi modeleze natura interioară din lumină; şi-au făcut un suflet de lumină, la care s-a adăugat un corp exterior făcut din substanţă gazoasă. Aşa cum astăzi noi avem trup şi suflet, aceşti Arhangheli – în calitate de oameni pe Soare – aveau o natură interioară în stare să emită lumină şi un corp exterior, fizic, alcătuit din gaz, din aer. Pe când corpul omenesc actual este alcătuit din solid, lichid, aer şi foc, cel al Arhanghelilor este făcut din aer la exterior şi din lumină în interior. Dar, desigur, exista şi elementul foc; chiar el era acela care se transforma în lumină şi în fum. Natura acestor Arhangheli consta deci din lumină, fum şi foc. Prin lumină ei duceau o viaţă exterioară; exalau în spaţiul universal o forţă luminoasă. Prin foc ei cunoşteau o viaţă interioară şi simţeau o mulţumire datorită căldurii. Trăind într-un trup gazos, ei luau parte la însăşi existenţa planetei. Dar aveau posibilitatea să distingă propriul lor trup gazos de substanţa solară în general; astfel se izbeau de ceva situat în exteriorul lor, ceea ce trezea în ei un fel de conştiinţă de sine.

cosmos meditatie univers

Dar această conştiinţă nu putea să se dezvolte în continuare decât dacă aceşti Arhangheli doreau să rămână în trupurile lor gazoase, de fum, sau cel puţin să le facă să dureze în sânul substanţei solare. Căci pe Soarele acesta vechi Arhanghelii puteau, alternativ, să absoarbă toată substanţa gazoasă din mediul lor înconjurător, pentru ca apoi să o restituie substanţei solare. Era un adevărat proces de respiraţie. În substanţa gazoasă se formau curenţi care ar fi putut fi percepuţi ca un fel de respiraţie. Fazele de calm absolut corespundeau momentelor în care Arhanghelii inspirau toată substanţa gazoasă. Apoi ei o expirau, se formau curenţi şi simultan apărea lumina. Aceasta era alternanţa stărilor solare: Arhanghelii aspirau întreaga substanţă gazoasă, şi atunci era un calm absolut, dar şi întuneric, noapte solară. Ei expirau acea substanţă şi Soarele se umplea de curenţi gazoşi, dar în acelaşi timp împrăştia raze în afară şi era ziuă solară. Întregul corp al Soarelui respira: expiraţia = ziuă solară, iluminarea lumii exterioare; inspiraţia = noapte solară, întunecarea în întregul univers înconjurător.

ingeri cosmos

Vedeţi deci ce diferenţă este între vechiul Soare şi Soarele actual. Acesta străluceşte fără întrerupere şi întunericul nu apare decât atunci când un corp opac se interpune, acoperind lumina sa. Dar vechiul Soare nu era aşa: el avea în sine puterea să fie rând pe rând luminos şi întunecat, să strălucească pentru ca apoi să se stingă; în fond acesla era modul său de respiraţie.

Să ne imaginăm acum ce s-a întâmplat în exterior, în mod vizibil. Să avem în vedere situaţia de expirare. Lumina se răspândeşte şi, în schimb, Soarele se umple de fum. Curenţii de gaze, fumul, formează figuri regulate. La fiecare expiraţie, un anumit număr dintre aceste formatiuni se inserează în substanţa solară. Ceea ce mai înainte avea simpla formă de ouă s-a transformat în tot felul de figuri regulate. Se ivesc formaţiuni extraordinare, alcătuite din aer şi fum, înzestrate cu viaţă şi cu o ordine interioară. Dacă pot să mă exprim aşa, aş zice că „din ouă au apărut puii”. S-a întâmplat ceva ce poate fi într-adevăr comparat cu acest fenomen de densificare. Aşa cum iese puiul din ou, oul de căldură s-a desfăşurat şi din el au ieşit forme gazoase regulate. Aceste forme sunt corpurile cele mai dense ale Arhanghelilor. Aceştia populează Soarele cu corpuri aeriene, de fum. În felul acesta ei sunt „oameni” pe Soare.

poarta stelara soarele central

Întâlnim aici noţiunea spirituală de „stea fixă”, de Soare cosmic, care este Soare prin propria sa forţă, ca să zieem aşa, care face prin sine însuşi să alterneze ziua cu noaptea. Ca şi o respiraţie, el face să apară alternativ claritatea şi obscuritatea, căci Soarele este atunci o stea fixă. Tot ceea ce străluceşte de la sine în spaţiul Universului nostru împrăştie nu numai lumină, ci şi viaţa mesagerilor spirituali: Arhanghelii.

Ce au produs deci Archaii, Arheii sau Spiritele personalităţii prin propria lor evoluţie? Au dat posibilitate Soarelui să apară. Datorită faptului că au lăsat pe Saturn ouă de căldură, Saturn a putut să devină Soare. Altfel în evoluţie nu ar fi existat decât Saturn şi pe Saturn Arheii. Pe Soare, Arhanghelii au avut posibilitatea să treacă prin stadiul uman. Ei au fost „vestitorii” care au putut spune Universului: Principatele, Spiritele personalităţii, ne-au precedat; noi, trimişii lor, mărturisim în lumina strălucitoare existenţa anterioară a unui Saturn de foc, căldură interioară pură. Suntem mesagerii, trimişii Arheilor. Angeloi înseamnă mesager, trimis. Archai înseamnă primordiali, Principi (Începători). Arhanghelii nu erau deci decât trimişii care făceau cunoscute lumii acţiunile realizate de Principate sau Arhei în trecut. Ei sunt „Îngerii începuturilor”, Arhanghelii care au fost odată oameni, pe vechiul Soare.

https://www.evolutiespirituala.ro/vechiul-soare-arhanghelii-extras-conferinta-rudolf-steiner/?feed_id=11929&_unique_id=62a0d7ea9ea93

magick wiccan love spells

O lecţie despre accidente

 

(1830.1) 166:4.1 În vreme ce majoritatea palestinienilor nu iau decât două mese pe zi, Iisus şi apostolii aveau obiceiul, când erau în deplasare, de a se opri la amiază pentru a se odihni şi a se reface. Într-una dintre aceste pauze de amiază, pe drumul Filadelfiei, Toma l-a întrebat pe Iisus: „Maestre, după ce am auzit remarcile tale pe parcursul traseului din această dimineaţă, eu aş vrea să ştiu dacă fiinţele spirituale participă la producerea evenimentelor ciudate şi extraordinare în lumea materială; în plus, aş vrea să întreb dacă îngerii sau alte fiinţe spirituale sunt capabile să împiedice accidentele.
.
(1830.2) 166:4.2 Ca răspuns la întrebarea lui Toma, Iisus a zis: „N-am fost oare destul timp cu voi pentru ca voi să încetaţi să-mi mai puneţi astfel de întrebări? N-aţi observat că Fiul Omului trăieşte în unitate cu voi şi refuză cu persistenţă să folosească forţele celeste pentru sprijinul său personal? Nu trăiţi voi prin aceleaşi mijloace care le permit tuturor oamenilor să existe? Vedeţi voi oare puterea lumii spirituale manifestându-se în viaţa materială a acestei lumi, în afară de revelaţia Tatălui şi de vindecarea ocazională a copiilor lui
bolnavi?
Iisus-47
(1830.3) 166:4.3 ”Strămoşii voştri au crezut prea mult timp că prosperitatea era semnul aprobării divine, iar adversitatea dovada displăcerii lui Dumnezeu. Eu proclam că asemenea credinţe sunt superstiţii. Nu remarcaţi voi că săracii, în mult mai mare număr decât bogaţii, primesc cu bucurie evanghelia şi intră numaidecât în regat? Dacă bucuriile dovedesc favoarea divină, de ce atunci bogaţii refuză atât de adesea să creadă în această bună vestire ce vine din cer?
.
(1830.4) 166:4.4 ”Tatăl face ca ploaia sa să cadă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi; soarele străluceşte la fel pentru cei care practică dreptatea şi pentru cei care n-o practică. Voi aţi auzit vorbindu-se de acei galileeni al căror sânge Pilat l-a amestecat cu cel al jertfelor; eu vă spun că aceşti galileeni nu erau mai mari păcătoşi decât compatrioţii lor doar pentru că lor li s-a întâmplat lucrul acela. Voi cunoaşteţi, de asemenea, povestea celor optsprezece peste care căzuse turnul din Siloe, omorându-i. Să nu credeţi că oamenii astfel nimiciţi erau mai vinovaţi decât toţi fraţii lor din Ierusalim. Ei au fost pur şi simplu victime ale unui accident al timpului.
.
(1830.5) 166:4.5 ”Trei feluri de evenimente se pot produce în viaţa voastră:
.
(1830.6) 166:4.6 ”1. Puteţi participa la evenimente normale făcând parte din existenţa pe care voi şi tovarăşii voştri o trăiţi pe pământ.
.
(1830.7) 166:4.7 ”2. Se poate ca din întâmplare să fiţi victima unui accident din natură, una dintre neşansele umane, şi să ştiţi perfect de bine că aceste evenimente nu sunt în nici un fel dirijate dinainte sau produse cu vreun alt chip de forţele împărăţiei.
.
(1830.8) 166:4.8 ”3. Voi puteţi culege recolta eforturilor voastre directe de a vă conforma legilor naturale care guvernează lumea.
.
(1830.9) 166:4.9 ”Într-o zi, un om a plantat un smochin în via sa. După ce de multe ori căutase în smochin vreun fruct, însă fără a găsi nimic, el i-a chemat pe vieri înaintea sa şi le-a zis: „Am venit aici în cursul ultimelor trei anotimpuri pentru a căuta roadele de pe acest smochin, şi n-am găsit nici unul. Tăiaţi pomul acesta sterp; de ce să umple pământul? Dar grădinarul şef i-a răspuns stăpânului său: „Mai lasă-l un an pentru ca eu să pot săpa în jurul lui şi pune acolo îngrăşământ. Dacă în anul ce vine nu dă roade, atunci va fi tăiat. Şi când s-au conformat astfel legilor fertilităţii, ei au fost răsplătiţi printr-o recoltă îmbelşugată, căci pomul era viu şi bun.
.
(1831.1) 166:4.10 ”În materie de boală şi de sănătate, voi ar trebui să ştiţi că aceste stări fizice rezultă din cauze materiale. Sănătatea nu este un surâs din cer, nici boala o încruntare a sprâncenelor lui Dumnezeu.
.
(1831.2) 166:4.11 ”Copii umani ai Tatălui sunt egali în ceea ce priveşte capacitatea lor de a primi binecuvântări materiale; de aceea el dăruieşte lucrurile fizice tuturor copiilor oamenilor fără discriminare. Când se ajunge la acordarea darurilor spirituale, Tatăl este limitat de capacitatea omului de a primi aceste daruri divine. Cu toate că Tatăl nu face deosebire de persoane, el este limitat, în revărsarea darurilor spirituale, de credinţa omului şi de dorinţa sa de a se conforma întotdeauna voii Tatălui.”
.
(1831.3) 166:4.12 În vreme ce apostolii îşi urmau drumul către Filadelfia, Iisus a continuat să-i înveţe şi să răspundă la întrebările lor privitoare la accidente, la boli şi la miracole, dar n-au fost capabili să înţeleagă pe de-a-ntregul această lecţie. O oră de învăţătură nu-i de ajuns pentru a schimba în întregime credinţele de-o viaţă. Iisus a găsit deci necesar să-şi repete mesajul, să repete în mai multe rânduri ceea ce vroia să-i facă să înţeleagă. Chiar şi aşa, ei n-au priceput semnificaţia misiunii sale terestre decât după moartea şi reînvierea sa.
.
Fragment Urantia

https://www.evolutiespirituala.ro/o-lectie-despre-accidente/?feed_id=10681&_unique_id=627e8e93be886

479432861 640

Bioplasma – a 5-a stare de agregare a materiei – starea eterica care face legatura dintre materie si Spirit

 

Aceasta este a 5-a stare de agregare a materiei. Fantomele, spiritele si duhurile au la baza structura bioplasmatica.

Fantomele, spiritele, sferele de energie – un subiect real al parapsihologiei, metafizicii si fizicii cuantice! Numai persoanele care nu cunosc acest fenomen in pot nega!

Ca persoana am studiat acum multi ani, fenomenul care sta la baza aparitiei fantomelor, dincolo de explicatia mistica, care totusi in unele cazuri se imbina de minune cu cea stiintifica. Acum postand asta, intru iarasi pe un taram in care unele persoane vor fi sceptice si intr-un fel asa e si normal, sa existe opinii diferite, dar inainte de a fi sceptic cu privire la ceva e bine sa analizezi temeinic dovezile existente si sa nu te erijezi in a fi un batjocoritor al celor care sustin aceste lucruri.

Acelasi lucru se petrece si aici. In poza expusa de mine, va fac o comparatie, destul de bine argumentata, zic eu. Ce am facut?
Nu stiu cati dintre voi stiati asta: daca luati o telecomanda de la televizor si o puneti cu acel led in fata unei camere foto/video care este pornita si o sa apasati pe buton, o sa observat ca pe camera o sa vedeti cum acel led va lumina, radiind o nuanta de albastru (acum depinde si de camera). Daca va uitati in acelasi timp la led in timp ce apasati butonul, nu o sa vedeti ca se aprinde ledul. De ce? Pentru ca ledul are la baza lumina infrarosie si functioneaza in afara spectrului celor 7 culori ale luminii albe.

Lumina infrarosie se poate observa si cu ochiul uman, dar nu de multe persoane caci trebuie sa ai un ochi antrenat. De pilda eu ca sa vad acea lumina infrarosie am nevoie de intuneric deplin pentru a vedea putine scanteieri ale ledului, dar chiar si asa se pot observa cu greu, insa se pot observa, dar la lumina nu se poate vedea, dar camera fot/video poate captura, indiferent de ce lumina e in exterior.

CONEXIUNEA

Majoritatea oamenilor nu pot vedea undele radio, desi exista dispozitive cu care se pot captura, dar asta nu inseamna ca daca nu le poti vedea, aceste unde radio n-ar exista. Daca eu sint setat pe o anume frecventa la radio, asta nu inseamna ca numai acel post de radio exista si ca nu mai exista nimic in afara sa, nu, exista si altele, doar ca eu nu le pot auzi deoarece sint setat pe o anume frecventa.

Majoritatea celor care sint sustinatori ai existentei fantomelor, le-au fotografiat fara sa doreasca, pur si simplu cu diverse ocazii si-au facut poze si au ramas stupefiati sa observe ca pe langa ei se afla si anumite „duhuri”. Scepticii evident sustin ca „sint falsuri”. Oare? Iarasi ajungem la chestia cu lumina infrarosie, omul nu o poate observa cu ochii fizici, deci poate sa sustina ca „nu exista”, dar camera o poate captura, atunci, ca si in cazul fantomelor ar putea zice „este fals, eu nu cred”. Asta inseamna o negare absurda a unei evidente.

BIOPLASMA

Atat fantomele, spiritele de orice fel, sferele de lumina, duhurile, au la baza o substanta eterica numita in stiinta metafizica, parapsihologica, dar si in fizica cuantica ca „bioplasma”. Bioplasma mai este denumita de cercetatori ca „starea care face legatura dintre materie si spirit”. Altii au mai denumit-o si pe buna dreptate, foarte bine, „o a 5-a stare de agregare a materiei”, dar care nu prea a fost recunoscuta oficial, pentru ca oficial nu prea s-a dorit recunoasterea fantomelor, spiritelor, sferelor energetice etc. pentru ca asta deranjeaza intr-un fel esafondul persoanelor care insista sa mentina mintea oamenilor numai intr-o stare de materialism, tinandu-i astfel intr-o inchisoare mentala teribila.

bioplasma
Bioplasma

Citez dintr-un articol publicat pe site-ul ezoteric almeea.com:

„In mod curent, oamenii de stiinta se refera la patru stari ale materiei: solida, lichida, gazoasa si plasma. Ultima stare ar fi un gaz care are toti electronii separati de nucleii atomilor lor; ea exista in spatiul cosmic, dar poate fi produsa si experimental, la mari temperaturi, in laboratoare. In anul 1944, insa, V.S.Grisenko a pus pentru prima oara problema existentei unei a 5-a stari a materiei proprii organismelor vii. Doua decenii mai tarziu, mai exact in 1966, savantul rus a numit aceasta stare „plasma biologica” sau „bioplasma”.

Ulterior, s-au desfasurat numeroase experiente menite sa confirme sau sa infirme existenta bioplasmei. Se stie ca fiecare organism viu este un sistem care radiaza energie creand un camp in jurul sau; numai ca noi cunoastem prea putin despre reteaua de energie a organismului. In special din timpul telepatiei, cand doua organisme par sa interactioneze la o distanta atat de mare, incat fenomenul nu poate fi explicat in mod adecvat prin mijloace conventionale. Un organism viu poate fi descris ca un camp biologic sau „biocamp” („campul” fiind o regiune constituita din liniile de forta care actioneaza unele asupra altora). Acesta are o configuratie spatiala clara, fiind conturat de diferite campuri fizice: electrostatic, electromagnetic, acustic, hidrodinamic si poate si de altele inca neexplorate adecvat.

Experimentele descrise de Victor M. Iniusin intr-un articol aparut in volumul „Future Science” (S.U.A.,1977) au indicat in mod cert ca bioplasma consta din ioni, electroni liberi si protoni, cu alte cuvinte, din particule subatomice care exista independent de nuclee. Experimentele au mai aratat ca biocampul isi datoreaza structura bioplasmei, mai stabila decat alte componente ale biocampurilor. Acestea s-ar datora echivalentei particulelor pozitive si negative din bioplasma. Echipa de cercetare din care a facut parte Victor M. Iniusin, a numit acest echilibru „stereo-bio-energostazia”. Sub impactul diferitilor factori interni si externi, stereobioenergostazia poate sa se prabuseasca. De regula, acest fenomen este temporar, dupa care echilibrul se restabileste; daca echilibrul nu se restabileste, organismul poate suferi profund.

Dar, ne intrebam, cum functioneaza oare procesele in cea de-a 5-a stare a materiei? Se pare ca particulele bioplasmice sunt reinnoite in mod constant prin procesele chimice din interiorul celulelor, in special la nivelul mitocondriilor, in cadrul carora au loc transferuri directe de electroni de la o molecula la alta. Mitocondriile sunt corpuri foarte mici din citoplasma celulelor. Ele contin numeroase enzime dintre care cele mai importante se pare ca sunt acelea implicate in ciclul acidului citric. Alaturi de moleculele bioplasmice, produse ale proceselor din mitocondrii, se constata si o absorbtie directa de sarcini din mediu. In acest caz, plamanii joaca un rol extrem de important. Totusi, intre organism si mediu se instaleaza o relatie mult mai complexa: unele particule bioplasmice sunt absorbite din surse externe, in timp ce altele sunt expulzate in spatiu.

kirlian
Efectul Kirlian

Fotografia Kirlian

In experimentele efectuate, echipa lui Iniusin a utilizat fotografierea la mare voltaj, descoperita de Semion Kirlian si sotia sa. Valentina. Procedura de baza consta in generarea unui camp de inalta frecventa intre doi electrozi si plasarea unui obiect direct pe un film ce ramine expus in acest camp. Aceasta procedura permite obtinerea unei imagini a obiectului fara a se folosi camera cu obiectiv. Obiectul va fi conturat cu o corona (adica aerul ionizat si electronii ce parasesc obiectul cand se creaza cimpul de inalta frecventa).

Totusi obiectele vii arata o mare varietate in ceea ce priveste marimea coronei in raport cu cele lipsite de viata. Cercetatorii au emis ipoteza ca aceasta variatie se datoreaza campului bioplasmic care interactioneaza cu campul format artificial si care probabil pune limite coronei.

In experientele cu iepuri s-a observat ca descarcarile coronei variaza in mare masura in raport cu starea psihica a iepurelui (daca este sau nu speriat de ceva). Intensitatea reactiei creste de 2-3 ori in momentul socului, dar revine la marimea normala a coronei dupa cateva minute. Introducand un senzor in creierul iepurelui, s-a observat o crestere de 10 ori a intensitatii radiatiei in raport cu cea degajata de piele sau muschi. Aceste experimente au demonstrat ca cea mai mare acumulare de bioplasma se afla in creier. Mai putina bioplasma a fost gasita in tesuturile de legatura si in tesuturile moi ale corpului.

Investigatii mai detaliate au fost facute cu fiinte umane in diferite stari psihologice si fiziologice. S-a descoperit astfel ca maduva spinarii, cu marea sa aglomerare de celule nervoase, pare sa fie centrul activitatii bioplasmice. Activitatea bioplasmica este puternica la degete, ca si in spatele plexului solar. Sangele insa, nu contine atat de multa bioplasma ca celulele nervoase. Totusi, sangele seamana cu un sistem cristal-lichid in care are loc un transfer de energie. El poate, de asemenea, transporta energie. Sistemul circulator este un sistem transportor de energie la fel ca si sistemul bioplasmic.

S-a descoperit, totodata, ca activitatea bioplasmica este dependenta de dispozitie. Artistii plastici, de pilda, au o corona foarte stralucitoare cand gandesc la pictura. O persoana aliata in stare de depresiune are o corona subtire care contine multe pete intunecate. Incercarile de a se fotografia direct bioplasma fara a se mai folosi campul electric suplimentar prezent in metoda Kirlian, precizeaza Victor M. Iniusin, desi incipiente, sunt incurajatoare.

kirlian
Kirlian

 

Alte experimente cu bioplasma

Numeroase alte experimente au condus la concluzia ca se degaja multa caldura atunci cand tesuturile se dezintegreaza. Acest fenomen indica in primul rand capacitatea organismului de a transforma masa in energie. Mai mult, organismele vii sunt capabile sa absoarba o mare cantitate de radiatii, trasatura inexistenta la tesuturile moarte. Alte temeiuri stiintifice au fost gasite pentru a motiva si mai convingator conceptul de plasma biologica: prezenta de electroni delocalizati in zona de electroni pi; existenta de proprietati semiconductoare in membranele celulare; o mare concentrare de electroni de perechi in molecule biologice importante ca ADN sau ARN; prezenta de polaritate electronica in organisme; proprietatile semiconductoare ale clorofilei si independenta procesului de fotosinteza in raport cu temperatura; caracterul colectiv al schimburilor in densitate a proceselor cuantice, sub efectul factorilor fizici (asa cum se intampla cu radiatia mitogenica creata in campurile vizuale cand lumina loveste retina ochiului); crearea de campuri electrice, de sarcini concentrate pe suprafata campurilor, ce pot fi detectate la distanta de corpuri.

Alexander Dubrov a emis ipoteza ca organismele emit unde gravitationale. Daca este asa, atunci bioplasma se poate implica in aceste unde. Interactiunile gravitationale sunt cele mai slabe dintre toate interactiile cunoscute in fizica si deci, foarte dificil de detectat. Totusi, in ciuda intensitatii scazute a undelor gravitationale, ele ar putea juca un rol bine definit in molecule diferite ale caror organisme interactioneaza cu mediul lor. Deoarece aceste interactiuni se schimba de la o zi la alta, variatiile lor sunt greu de explicat prin mijloacele conventionale.

Echipa de cercetatori amintita estimeaza ca experimentele cu bioplasma trebuie facute in conditii atmosferice constante cum ar fi umiditatea sau caldura. Apropierea unei furtuni, de pilda, poate influenta decisiv rezultatele. Deci, campul bioplasmic este instabil atunci cand apar schimbari bruste ale fortelor electrice din mediu. Cu toate acestea, in ciuda sensibilitatii la schimbarile electrice din mediu, bioplasma pare a fi relativ stabila, ca o expresie a balantei particulelor pozitive si negative din ea. Daca apare o ruptura intr-o directie sau alta, acestea se poate reflecta in starea de sanatate a organismului.

Desi campul bioplasmic al organismului este relativ stabil, o importanta energie este radiata in spatiu sub forma de „microcurenti” (canalele de particule bioplasmice formate prin ace), sau „bioplasmoizi” (fragmente de bioplasma care se indeparteaza de organism). Este posibil ca fenomenul de fotografiere Kirlian sa faciliteze dezvoltarea de microcurenti si de bioplasmoizi care sunt prinsi pe film; acestia ar putea fi implicati in telepatie, psihokinezie si alte modalitati de interactiune la distanta dintre organisme.

In incercarea de a investiga interactiunea la distanta intre o persoana si o planta, a fost implantat un senzor cu cristal lichid, cu un termostat protejat de un disc de aluminiu. Bioluminiscenta plantei s-a masurat cu un tub senzitiv care inregistra lumina emisa de planta. Astfel, cand o persoana aflata intr-o incapere departata si-a stimulat pielea cu un ac, lumina emisa de planta a crescut intr-un grad remarcabil. Rezultate similare s-au obtinut cand un alt subiect si-a imaginat ca se afla intr-o stare emotionala. Alte experimente au demonstrat ca ochii sunt o sursa de intensa radiatie; in cateva situatii, efectul ochilor a putut fi observat chiar in cazul separarii lor de dispozitivul de masurare pe un ecran metalic. Concluzia ar fi ca bioplasma este in gama ultravioletelor.”[1]”

Nu putem sa discutam despre subiecte cum ar fi „fantomele” sau „bioplasma” fara a accepta existenta sufletului, un motor al vietii si care pe langa organe intretine organismul, dar care memoreaza absolut totul.

Odata cu intrarea intr-un nou mileniu, omenirea a ajuns sa se intrebe cu adevarat daca exista viata dupa moarte. Desi inca destul de sovaielnic, stiinta a ajuns sa intrezareasca alte dimensiuni sau realitati ale universului, ispitandu-ne sa ne intrebam daca nu cumva raiul si iadul exista cu adevarat…Oamenii de stiinta afirma ca sufletul cantareste 1/ 3000 dintr-o uncie

Un uimitor experiment al cercetatorilor din Dresda, Germania, a relevat ca sufletul uman exista, cantarind 1/ 3000 dintr-o uncie, sau 1: 84.000 dintr-un gram. Rezultatele acestui studiu au fost publicate in jurnalul de stiinta “Horizon”. Unul dintre conducatorii cercetarii, doctorul Becker Mertens a declarat : ” Concluzia evidenta este ca s-a confirmat existenta sufletului si ca s-a determinat masa acestuia. Provocarea este de a determina exact din ce anume este compus sufletul. Suntem inclinati sa credem ca este o alta forma de energie”.

Experimentele lui Watters despre suflet

Chiar din anii 1940, oamenii de stiinta au cautat sa gaseasca o dovada consistenta a existentei sufletului. Doctorul R.A. Watters, pe acel timp director al Fundatiei de Cercetari Psihologice William Bernard Johnston, din Reno, Nevada, a dezvoltat o incredibila ipoteza atomica despre suflet. El a presupus ca sufletele exista intr-un stadiu limbic, intr-un “spatiu intra-atomic dintre atomii celulelor umane”. Pentru a-si testa teoria, el a recurs la o camera de expansiune cu ceata tip Wilson. Acest dispozitiv, folosit mai ales de fizicieni, are scopul de a observa particulele atomice si subatomice. Watters era de pare ca , prin folosirea acestui aparat, s-ar putea examina plecarea sufletului dintr-un trup chiar in momentul mortii.
Intr-un experiment, Watters a asezat o lacusta intr-o astfel de camera de ceata, eutaniasand-o prin intermediul unei supradoze de eter. O camera de luat vederi a fost amplasata astfel incat sa surprinda clipa in care viata avea sa se desprinda de acea insecta. Aceasta camera a fost reglata pentru a surprinde aparitia unor vapori de apa. Fotografia a scos la iveala un inexplicabil “fenomen de umbra”, o forma asemanatoare corpului lacustei. Watters si-a dus mai departe experimentele, folosind soareci si broaste in locul insectelor. In toate cazurile, s-a constatat aparitia, in clipa mortii, a unei umbre reproducand forma creaturii ce tocmai murea, o umbra ce se mentinea cel mult 8 ore dupa deces.

Camera GDV a doctorului Korotkov

Camera bioelectrografica de vizualizare a descarcarii (eliberarii) de gaz (GDV) masoara campul energetic al oamenilor. In prezent, este singurul dispozitiv de acest tip din lume. Sistemul este foarte complex si se bazeaza pe un software al unui computer de analizare in timp real a distributiei nivelurilor de energie ale subiectelor biologice.
Konstantin Korotkov este profesor de fizica la Universitatea Tehnica de Stat din Sankt Petesburg, in Rusia, un om de stiinta avand brevetate 12 patente ale unor inventii biofizice.
Prin intermediul camerei GDV s-au realizat uimitoare fotografii ale sufletului uman (in albastru) iesind din corp chiar in momentul mortii.
Imaginile arata sufletul parasind trupul unui pacient inainte ca imaginea acestuia sa devina rosie. Se poate vedea ca, initial, partea de sub piept este parasita de forta vietii, urmand apoi capul, si, in final, inima si zona inghinala.

Suflete strigand prinse de demoni

Au fost, asadar, imortalizate suflete parasind la moarte insectele, animalele si oamenii. Sufletele au fost masurate si cantarite. Multi dintre voi ati auzit de experientele traite de cei aflati in preajma mortii, cand au zarit tunele de lumina, prieteni dragi, fiinte iubite sau chiar paradisul. O abordare stiintifica a acesti fenomen a fost consacrata de un renumit om de stiinta din domeniul medicinii, pe nume Maurice S. Rawlings. Acestui cercetator i se atribuie meritul de a fi cercetat in amanuntime poarta de trecere dintre lumea reala si cea a iadului. Se spune ca dr. Rawlings era un ateist convins pana cand a supus observatiei pacienti muribunzi ale caror suflete , tipand de groaza, era rapite in spatiul dintr-o alta dimensiune al celor damnati, iadul!
Iata una din marturiile lui Rawlings :”Urmaream un monitor pentru a ghida un “pacemaker” (aparat de reglare a pulsului unor oameni blonavi de inima) catre inima unui pacient de al meu, cand s-a intamplat… inima lui s-a oprit. Pacientul isi amintea in felul sau acest lucru:”Am lesinat si apoi m-ai lovit in piept… Cineva striga. Ceva m-a lovit in umarul stang; era o intreaga nebunie. Pluteam intr-un spatiu negru ca smoala, miscandu-ma foarte repede. Vantul imi suiera alaturi, si mai indreptam degraba catre acea frumoasa lumina arzanda. Pe cand ma miscam in mare viteza, zidurile tunelului au luat foc. Dincolo de acest tunel de flacari era un imens lac de foc arzand ca o sonda de petrol.” Apoi au aparut demonii… “Am vazut umbrele prelungi ale unor oameni miscandu-se fara tinta asemeni animalelor inchise in custile dintr-o gradina zoologica. La marginea unui deal am vazut un vechi prieten care murise mai demult (ultima data cand il zarisem il scoateau, inecat, dintr-u rau). L-am strigat :”Hei, Jim!” El s-a uita la mine fara nici o urma de zambet. Demonii au inceput sa traga de el, si a inceput sa urle. L-au tarat in putul iadului. Am fugit, dar nu aveam incotro sa ma duc. Dintr-o data, am ajuns din nou in corpul meu, in timp ce imi coseai operatia”. Inima acestui pacient s-a oprit mai tarziu a doua oara, fiind declarat mort clinic peste cateva minute.

Un alt bolnav i-a relatat doctorului Rawlings urmatoarele : ” Am fost calauzit intr-o lume a spiritelor numita iad. Acesta este un loc al pedepselor. Nu numai ca am vazut iadul, dar am si simtit chinurile tuturor celor care erau acolo. Intunecimea iadului este atat de mare incat pare sa apese asemeni unei mari presiuni. Ea ii inspira omului un simtamant disperat de singuratate. Caldura este uscata, deshidratanta. Ochii iti sunt atat de uscati incat ii simti ca niste carbuni aprinsi in cap. Limba si buzele sunt uscate si arse de intensa caldura… Singuratatea transmisa de iad nu poate fi descrisa in cuvinte.”

Numeroase incidente intamplate in spitale, avand de a face cu trairile din preajma mortii clinice au convins multe cadre medicale despre existenta unei alte vieti dupa moarte. As zice ca esenta fiecarui om continua sa existe dupa moarte, fie ca o numim suflet sau altfel, fie ca se indreapta catre rai, iad, sau un alt univers paralel…

 

 

Sursa: www.departamentul-zero.ro

  https://www.evolutiespirituala.ro/bioplasma-a-5-a-stare-de-agregare-a-materiei-starea-eterica-care-face-legatura-dintre-materie-si-spirit/?feed_id=10585&_unique_id=627beb5702786

angels 3

CURS „CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI RASA ANGELICA”

 
1
Credinţa în existenţa de Zâne, Elfi si Gnomi a apărut cel mai proeminent în scrierile din perioada medievala si in folclorul din Europa de Vest.Multe canale notabile, cum ar fi Edgar Cayce, Jane Roberts (Seth material), Charles Leadbeater (Societatea Teozofică) a vorbit de existenta Regatului Devas-ilor (FAE sau ZANE). Gaia si Arhanghelul Metatron, de asemenea, au vorbit pe acest subiect.
Spiritele Elementalilor (Devas) sau Spiritele Naturii, mai sunt denumite şi Devaşi, dar Devaşii sunt ierarhiile superioare ale Spiritelor Naturii. Fac parte din prima creaţie de Spirite cu formă a lui D-zeu Unul şi sunt cele mai „vârstnice” spirite din Creaţie, în afara Spiritelor fără Formă. Au liber arbitru. Ei sunt responsabili de protejarea naturii, a formelor de manifestare din ceea ce numim natură în cadrul Creaţiei lui D-zeu. (minerale, plante, animale). Au aspect umanoid în vibraţiile mai înalte, având corpurile energetice similare cu ale oamenilor, deşi se observă anumite diferenţe. Se pot camufla în esenţa substanţei din care sunt formaţi şi astfel pot apărea sub formă de mingi de foc, forme de apă, mici vortex-uri de aer sau apă, etc… sau pot lua forme animalice. Se pot întrupa cu un aspect al lor sau cu mai multe. Ca şi nivel vibraţional, spiritele naturii se găsesc în palierele vibraţionale 7 -12. Există şi o categorie primară a acestor elementali, categorie ce cuprinde elementali fără formă, esenţa conştiinţei elementului din care sunt alcătuiţi. Acest tip de elemental poate fi polarizat în ambele sensuri, atât negativ cât şi pozitiv.
Există şi o ierarhie a Elementalilor, dar este suficient să menţionăm cele mai importante 3 categorii:
Elementalii fără formă (nu au corp energetic, sunt esenţa elementului din care sunt formaţi, în stare brută)
Spiritele Naturii (Ondine, Nimfe, Silfi, Zâne, Gnomi, Elfi, Salamandre, Dragoni, Animale Totem)
Devaşi (Îngeri ai elementelor, Ordinele superioare ale Elementalilor, pot lua orice formă, dar forma lor de origine este corpul umanoid de esenţă elementală)
Edgar Cayce a explicat Regatului Devic, ca fiind unul foarte real, o forma de constiinta a naturii, conectate direct la elementele de aer, apă, pământ şi foc.
Spiritele Angelice: Rasa a doua creată de D-zeu. Din această categorie de Spirite cu Forma fac parte Ierarhiile Cereşti, adică Îngerii, Arhanghelii, Arheii, Stăpânirile, Virtuţiile, Domniile, Tronurile, Heruvimii şi Serafimii.
Ele îşi coboară densitatea (nivelul de vibraţie) pentru a intra în contact cu noi sau pentru a ne proteja. Astfel, avem îngeri veghetori, îngeri păzitori, îngeri luptători, Arhangheli, etc. Aceştia au liber arbitru şi se pot întrupa cu un aspect al lor sau cu mai multe. Forma lor de origine este formă umanoidă, de esenţă divină. Ei, împreună cu Spiritele Naturii şi cu Maeştri Ascensionaţi, sunt responsabili de evoluţia rasei umanoide către potenţialul maxim.
Spiritele angelice pot fi clasificate în funcţie de elementul lor dominant: apă, aer, foc, pământ, ether.
Sunt foarte multe erori în ceea ce priveşte ierarhia aparţinătoare şi rangul entităţilor angelice, sau a numărului lor. Astfel, sunt 12 entităţi angelice, denumite Elohimi, dintre care 7 Elohimi principali ai Pământului. Aceste entităţi angelice sunt direct răspunzătoare de această planetă şi de spiritele ce se întrupează aici. Pe lângă aceştia, pentru Pământ mai lucrează miliarde de îngeri din toate Ierarhiile Cereşti, mulţi dintre ei fiind confundaţi şi asimilaţi cu cele 7 entităţi angelice principale.
Pe parcursul Cursului „CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI RASA ANGELICA” vom detalia aceste Ierarhii Ceresti si Rase de Spirite, vom discuta despre Creatie si D-zeu UNUL si vom prezenta metode de conectare si re-conectare cu aceste entitati de Lumina, pentru evolutie spirituala, pentru protectie si pentru a intelege mai clar Creatia si rolul nostru ca rasa Umanoida, in cadrul Creatiei lui D-zeu UNUL, astfel incat sa putem contribui intr-un mod pozitiv pentru noi insine si pentru Planeta – Univers – Multivers, la evolutia acestora deoarece, la un anumit nivel, Toti suntem UNUL.
angel+(2)

 

PREZENTARE CURS

„CONECTAREA CU RASA SPIRITELOR NATURII SI RASA ANGELICA”
 
Durata Curs: 3 LUNI
 
Cuprins:
 
– Cosmogonie

– Categorii de Entitati existente in Creatie

– Ierarhiile Spirituale : Spiritele Naturii, Spiritele Angelice si Spiritele Umanoide

– Metode de conectare si comunicare cu Rasa Angelica si Spiritele Naturii (Devas)

– Metode de protectie energetica si sisteme energetice de lucru cu Spiritele Naturii si Spiritele Angelice

– Meditatie cu Ingeri si Spiritele Naturii

https://www.evolutiespirituala.ro/curs-conectarea-cu-rasa-spiritelor-naturii-si-rasa-angelica/?feed_id=10537&_unique_id=627a99d74518b

Rudolf Steiner

Stările planetare succesive • Vechiul Saturn;
evoluţia Spiritelor personalităţii • Vechiul Soare; Arhanghelii

Conferinta – Düsseldorf, 13 aprilie 1909

Rudolf Steiner

 

Fiecare stare planetară are o misiune specială. Care este cea a Pământului? Ea constă în a da posibilitate celui pe care îl numim acum om să-şi realizeze existenţa ca fiinţă omenească. Totul este organizat pe Pământ în aşa fel, încât omul să poată deveni un Eu, ceea ce nu era posibil în stările anterioare de existenţă la care a participat. Căci omul nu a devenit o fiinţă omenească în sensul actual al cuvântului decât pe Pământ. Fiecare dintre stările planetare precedente a avut o misiune analoagă. Pe alte plante, alte fiinţe au devenit „oameni”, fiinţe care se află acum la un nivel de evoluţie superior omului.

Poate vă amintiţi că în lucrarea Creştinismul ca realizare mistică se spune că un înţelept egiptean i-a dezvăluit grecului Solon un adevăr uimitor, adică faptul că odinioară Zeii au fost fiinţe omeneşti. Cunoaşterea acestui lucru făcea parte dintre adevărurile pe care le învăţau în vechime cei care se iniţiau în Mistere: zeii care se află acum în înălţimi spirituale, se spunea, n-au fost întotdeauna zei. Ei au evoluat. Odinioară ei au fost „oameni”, adică au trecut prin stadiul omenesc.

inger33

Din aceasta decurge în mod evident un adevăr din care cei care se iniţiau în Mistere trăgeau o concluzie îndrăzneaţă: că la rândul lor oamenii vor deveni odată zei. Datorită acestei concluzii adevărul însuşi era considerat ca primejdios, căci trebuie adăugat aici că omul nu poate deveni zeu decât dacă a atins maturitatea necesară. Dacă îşi închipuie, la un moment dat, că l-a găsit pe Dumnezeu în sine însuşi înainte de a atinge maturitatea dorită, nu va deveni Dumnezeu, ci va înnebuni. Deci în faţa omului se deschid două căi: să înainteze cu răbdare spre ceea ce Dionisie Areopagitul numeşte „deificare” sau să-şi închipuie înainte de vreme că aceasta s-a înfăptuit deja. Prima cale duce cu adevărat la îndumnezeire, cealaltă la nebunie.

Expresiile folosite în Antichitate duc adesea la neînţelegeri, pentru că în vremea noastră nu mai ştim să facem distincţie între diferitele trepte pe care se află entităţile divine. Atunci când vorbea despre zei, iniţiatul egiptean nu avea în vedere numai un grup de fiinţe divine, Divinitatea, ci o întreagă serie ierarhică de entităţi divine. Dionisie Areopagitul, ca şi înţelepţii Orientului, ştia să facă distincţia cuvenită între aceste entităţi. Nu contează că unul vorbeşte despre Îngeri iar ceilalţi despre Dhyan-Chohàni, căci cei care recunosc cu adevărat unitatea înţelepciunii universale ştiu că aceste nume diferite exprimă acelaşi lucru.

egipt (6)

Fiinţele nevăzute care se găsesc chiar deasupra omului, care au atins un grad de evoluţie mai înalt decât al său, sunt numite în esoterismul creştin Îngeri, Angeloi sau Mesageri, căci ei sunt trimişii lumilor spirituale. Cei care sunt cu o treaptă mai sus, adică cu două trepte mai sus de om, sunt numiţi Arhangheli, Archangeloi sau Spirite ale focului. Urmează fiinţele care, atunci când au evoluat în mod normal, se află cu o treaptă deasupra Arhanghelilor – acestea sunt Spiritele personalităţii, Forţele primordiale, Archaii sau Arheii. Aceste trei grupe de fiinţe care se află imediat deasupra omului au trecut toate prin „stadiul omenesc”. Toate au fost „oameni”. Dacă privim lucrurile la scara timpului cosmic, acest stadiu omenesc nu este prea îndepărtat în trecutul celor care acum sunt Îngeri, căci ei erau „oameni” pe vechea Lună. Arhanghelii au trecut prin acest stadiu pe vechiul Soare, iar Principatele sau Spiritele personalităţii pe vechiul Saturn. Aceste entităţi s-au ridicat gradat deasupra omenirii; ele sc află mai presus de ea în seria Ierarhiilor. Privind din punct de vedere spiritual ansamblul regnurilor din Univers, vom avea deci regnurile: mineral, vegetal, animal, uman, care sunt vizibile pe Pământ, apoi, în lumea nevăzută, regnul Îngerilor, cel al Arhanghelilor sau Spirite ale focului şi cel al Principatelor sau Spirite ale personalităţii. Iar în vreme ce în ceea ce priveşte viaţa lor interioară, natura lor, aceste spirite treceau astfel din starea de oameni în cea divină – sau mai degrabă în cea de mesageri ai Zeilor, căci aceasta sunt –, în timp ce aceste fiinţe se înălţau în existenţa lor spirituală, planetele pe care şi pentru care trăiau se transformau la rândul lor. Vechiul Saturn, pe care Arheii au fost „oameni”, avea cu totul alt aspect decât pământul nostru.

5 ELEMENTE FENG SHUI

Am vorbit în conferinţa anterioară că pe Pământ distingem patru elemente: pământ, apă, aer şi foc sau căldură. Pe Saturn nu exista nici urmă din primele trei. Exista atunci numai focul sau căldura. Pentru cel care gândeste materialist, căldura nu poate exista decât legată de obiecte exterioare; pot exista corpuri solide calde, apă caldă, dar nu poate exista căldură în sine. Asa crede materialistul, dar aceasta este o eroare. Dacă cu simţurile noastre de astăzi am fi putut vedea vechiul Saturn, cum ar fi arătat el? Să presupunem, ca o ipoteză, că pe timpul vechiului Saturn s-ar fi putut zbura în spaţiul cosmic; nu s-ar fi văzut nimic în locul unde se găsea acel astru, dar am fi avut impresia că intrăm într-un cuptor de brutărie; nu s-ar fi simtit nici cel mai slab suflu de aer şi nici urmă de apă; n-ai fi putut să stai în picioare nici să pui mâna pe ceva, căci nu exista nimic solid; întregul glob nu era decât căldură. O planetă de căldură, aşa era pământul nostru în prima stare prin care a trecut. Vă daţi seama că Heraclit avea mare dreptate când spunea că totul s-a născut din foc. Da, totul vine din foc. Deoarece Pământul nu este decât vechiul Saturn metamorfozat, putem spune că şi pe Pământ totul a provenit din foc. Este un adevăr pe care Heraclit l-a aflat în cadrul vechilor Mistere şi la acest adevăr se referă relatarea că el a dedicat cartea în care a consemnat acestea zeiţei din Efes*. Aducănd cartea ca ofrandă pe altarul zeiţei, el adeverea faptul că datora aceste cunoştinţe Misterelor din Efes, unde întotdeauna a fost expusă cea mai pură doctrină a focului primordial al lui Saturn.

Se înţelege de la sine că fiinţele pe care le numim Principate sau Spirite ale personalităţii şi-au realizat „stadiul omenesc” în condiţii total diferite de cele de astăzi. Omul de astăzi are posibilitatea să încorporeze în organismul său, în oasele sale, în sistemul circulator, solidul, lichidul şi gazosul. „Omul” de pe Saturn – Spirit al personalităţii – trebuia să-şi alcătuiască corpul din căldură. De fapt nu avea decât un corp de căldură.

planete

V-am spus în conferinţa precedentă că există, ca să zicem aşa, două faţete ale căldurii: una este cea perceptibilă în calitate de căldură interioară; ne este cald sau frig fără a avea vreun contact cu un corp străin, dar putem, de asemenea, să simţim o căldură exterioară atunci când atingem un corp cald. În evoluţia lui Saturn se remarcă un fapt deosebit: căldura, care la început era exclusiv internă, a devenit spre final exterioară, perceptibilă. Dacă aţi fi putut intra în spaţiul lui Saturn aşa cum era el la origine, n-aţi fi simţit nici o senzaţie de căldură la nivelul pielii, ci în interior, şi v-aţi fi zis: Ce bine este aici! Dacă aţi fi putut cunoaşte acest stadiu de început al evolutiei lui Saturn, v-ar fi izbit ceva asemănător cu ceea ce numim acum căldură sufletească. Ne putem imagina această experienţă gândindu-ne la senzaţiile diferite pe care le avem atunci când privim o suprafaţă roşie şi o suprafaţă albastră. Culoarea roşie dă o impresie de căldură, pe când privind albastrul ai o impresie de răcoare. Închipuiţi-vă ce poate simţi sufletul omenesc la vederea unui roşu frumos, sentiment care desigur nu a putut exista în acea vreme; este această senzatie de căldură plăcută pe care aţi fi avut-o. Dar la sfârşitul evoluţiei lui Saturn nu aţi fi avut numai această impresie de mulţumire interioară, ci pe lângă aceasta şi senzatia unei călduri ce vine din afară. Căldura interioară s-a transformat treptat în căldură exterioară. Acesta este drumul străbătut de Saturn: de la căldura interioară, psihică, la căldura exterioară, perceptibilă, aşa cum o cunoaştem acum.

ingeri

Aşa cum copilul se transformă treptat în adult trecând prin tot felul de experienţe, Spiritele personalităţii s-au dezvoltat pe vechiul Saturn. Au simţit la început căldura, care le-a dat o impresie de mulţumire; apoi, puţin câte puţin, au început să perceapă această căldură şi ca pe ceva exterior, ca ceva care s-a înfăptuit, s-a întrupat, am putea spune. Ce s-a întâmplat atunci? La început căldura interioară a globului lui Saturn a dat posibilitate Spiritelor personalităţii să se întrupeze. Apoi, în decursul acestui proces, s-a format căldura exterioară. Dacă s-ar fi putut călători pe Saturn într-un stadiu mai avansat al evoluţiei sale, s-ar fi distins locuri calde şi altele mai reci.

saturn2

Suprafaţa lui Saturn era formată în întregime din „ouă de căldură”. Văzute din afară – dacă cineva ar fi putut să le vadă – arătau ca nişte mure sau boabe de zmeură. Ce erau acele „ouă”? Erau corpurile Spiritelor personalităţii iar prin căldura lor interioară aceste Spirite produceau căldura exterioară a ouălor de pe Saturn. Pornind de la această situaţie, putem spune pe bună dreptate că aceste spirite au „clocit” căldura, că aşa s-au ivit într-adevăr primele corpuri de foc. Acestea au fost „clocite” pornind din spaţiul universal. În căldura din jur, ouăle de căldură s-au coagulat sub acţiunea focului care venea din interior. Astfel că pe vechiul Saturn Spirtele personalităţii, Arheii se încarnaseră în aceste trupuri de foc. Însuşi astrul era alcătuit în întregime din elementul foc.

univers creatie cosmos

Or, în acea perioadă a evoluţiei lui Saturn Spirtele personalităţii aveau de asemenea posibilitatea să aducă căldura interioară în stare de căldură exterioară printr-un proces intern mişcător. De fapt, aceste Spirite produceau neîncetat ouă de căldură, pe care apoi le destrămau. Vă puteţi reprezenta mai precis acest lucru presupunând că faceţi o călătorie pe suprafaţa lui Saturn; veţi remarca că în unele epoci nu era perceptibilă nici o căldură exterioară, ci exista numai senzaţia de mulţumire, de foc interior; apoi, în alte epoci, ouăle de căldură apăreau iarăşi. Aţi percepe în acest fel ceva ce ar pute fi considerat respiraţia lui Saturn, dar o respiratie de foc. Dispărând orice căldură exterioară, totul fiind doar un sentiment de mulţumire, v-aţi spune că Saturn inspiră din nou căldura. Iar într-un alt moment, când aţi regăsi ouăle de căldură, v-aţi gândi că acum Saturn a expirat căldura sa interioară, care a devenit foc exterior. Aceasta este imaginea pe care sfinţii Rishi o evocau în faţa discipolilor lor. Ei îi readuceau în cuget în epoca vechiului Saturn şi îi făceau să simtă că o întreagă planetă realizează un proces care se aseamănă cu ritmul actual al respiratiei noastre. Deşteptau în ei imaginea unui foc care exală în afară şi se fragmentează în nenumărate corpuri de căldură, apoi, fiind inspirat din nou, devine esenţa, Eul Spiritelor personalităţii. Viaţa aceasta a planetei era comparabilă astfel cu o respiraţie, dar care pe Saturn era o respiraţie de foc, căci aerul nu exista încă.

planete334

Să ne închipuim acum următorul lucru: că pe vechiul Saturn toate aceste Spirite ale personalităţii ar fi expirat şi apoi ar fi inspirat căldura fără încetare. Şi-ar fi realizat astfel pe Saturn evoluţia lor normală, ceea ce ar fi avut drept urmare, după câtva timp, că totul ar fi fost absorbit din nou, ar fi fost readus la starea de căldură interioară. Satum ar fi dispărut în calitate de planetă de foc, ar fi fost absorbit din nou de lumea spirituală. Ar fi putut să se întâmple aşa. Atunci n-ar mai fi existat niciodată stadiile următoare, cel al vechiului Soare, al vechii Luni şi al Pământului, pentru că tot ceea ce ar fi putut fi expirat ar fi fost transformat din nou în căldură interioară şi s-ar fi întors în lumea spirituală.

Ne vom exprima acum într-un mod mai concret, pentru ca lucrurile să fie mai uşor de înţeles; unele Spirite ale personalităţii au preferat, ca să zicem aşa, să nu ia înapoi prin inspiraţie decât o parte din căldura expirată, să mai lase ceva din ea, astfel încât ouăle de pe Saturn nu s-au destrămat toate; unele au subzistat. Astfel că pe Saturn s-a format treptat o dualitate: pe de o parte căldură interioară, pe de alta căldură exterioară, în corpurile care erau ouăle de pe Saturn. Nu a fost tras înapoi totul. Putem spune că Spiritele personalităţii au lăsat să fie de sine stătătoare o parte din căldura expirată; au lăsat-o pe dinafară. De ce au făcut asta? Au trebuit să procedeze aşa, pentru că altfel n-ar mai fi devenit niciodată „oameni” pe Saturn.

De fapt ce înseamnă „să devină oameni”? Înseamnă să devină conştienţi de Eul lor, ceea ce nu este cu putinţă dacă nu poţi distinge ceva exterior faţă de tine. Doar astfel esti un Eu. Mănunchiul acesta de flori este acolo – eu sunt aici. În calitate de Eu, mă deosebesc de obiectul acela. Spiritele personalităţii n-ar fi făcut nimic altceva decât să se răspândească în spaţiu în veşnicie, dacă nu ar fi lăsat în afara lor ceva ce urma să le opună rezistenţă: elementul căldură devenit obiectiv. Dacă Spiritele personalităţii au ajuns să fie conştiente de Eul lor, aceasta se datorează faptului că au redus o parte a naturii lor la o existenţă calorică pur exterioară. Şi-au zis: să exteriorizăm ceva din noi înşine; să lăsăm acest lucru să se răspândească şi să subziste în afară, pentru ca noi să ne distingem de el şi să deşteptăm astfel în noi conştiinţa Eului. În felul acesta au creat un regn alăturea de al lor, o reflectare exterioară a naturii lor interioare.

isis (10)

Dar aceasta a avut ca urmare faptul că atunci când s-a terminat evoluţia lui Saturn Spiritele personalităţii n-au mai putut să facă să dispară această planetă, cum s-ar fi întâmplat dacă ele ar fi inspirat toată căldura; ne mai având posibilitatea să ia înapoi ceea ce ele însele expiraseră, au fost nevoite să lase în voia lui câmpul de acţiune care le dăduse posibilitatea să dobândească o conştiinţă personală. Numai prin ele însele nu aveau putere să facă ca Saturn să intre în starea de Pralaya. A fost deci nevoie să intervină spirite mai elevate pentru a determina acea destrămare, pentru a face să se realizeze o stare de tranziţie, de somn, de Pralaya. Deci, odată terminată evoluţia lui Saturn, s-au întâmplat următoarele: Spiritele personalităţii dobândiseră conştiinţa Eului; absorbiseră din nou o parte a căldurii înconjurătoare; ajunseseră la o anumită concentrare a Eului lor, iar pe de altă parte dăduseră naştere unui regn inferior. Ceea ce părăseau ele acum a fost destrămat de către Tronuri şi Saturn a intrat într-un fel de noapte planetară.

ingeri argangheli

Răsare o nouă zi şi din nou toate se vor trezi într-un anumit fel, după legi pe care vom învăţa încetul cu încetul să le cunoaştem. Dacă toată substanţa calorică de pe vechiul Saturn ar fi fost luată înapoi prin inspiraţie, dacă toată viaţa de pe Saturn ar fi revenit în lumea spirituală, această deşteptare n-ar mai fi avut loc. Tronurile au putut să destrame pentru un timp ceea ce extrăseseră din ele însele Spiritele personalităţii sub forma ouălor de căldură, dar numai pentru un timp. În vederea unei noi evoluţii, a trebuit ca aceste ouă să apară din nou, la un nivel inferior al existenţei. A apărut deci următorea zi planetară; este prima metamorfoză a lui Saturn, starea solară. Dar ce a renăscut atunci? Spiritele personalităţii revin de pe vechiul Saturn după ce planeta a petrecut un timp în stare de somn. Ele au acum conştiinţa Eului lor şi nu mai au nevoie să treacă prin aceleaşi experienţe. Dar ouăle de căldură care au fost expirate de ele pe Saturn reapar puţin câte puţin şi se diferenţiază de masa generală, ceea ce are drept urmare faptul că Spiritele personalităţii ajung să fie legate, ca să zicem aşa, de ceea ce se trage din ele. Dacă ar fi luat totul cu ele în lumea spirituală, nu ar fi fost legate de Soare, obligate să coboare din nou, pe când aşa au trebuit să se îngrijească de acea parte a fostei lor naturi pe care o părăsiseră. Aceasta le-a atras cu ea spre o nouă existenţă planetară.

ingeri cosmos

Era Karma lui Saturn, Karma universului, Karma Cosmosului. Prin faptul că nu au reabsorbit totul pe vechiul Saturn, Spiritele personalităţii şi-au pregătit o Karma care le-a obligat să revină acolo unde şi-au putut regăsi propriile făpturi, ca pe o moştenire a vechiului Saturn. Aşa s-a întâmplat ceea ce a fost prezentat şi în conferinţa anterioară: căldura s-a împărţit pe de o parte în lumină, pe de alta în fum. În acest Saturn reînviat, în noua planetă, din ouăle de căldură a ieşit un element gazos – aerul sau fumul, nu contează ce nume îi dăm – şi în acelaşi timp a apărut lumina şi astfel am putea spune că s-a revenit la o stare superioară a căldurii. În interiorul vechiului Saturn metamorfozat se află pe de o parte fumul, gazul, aerul, pe de altă parte lumina. Dacă călătorind prin spatiu aţi fi ajuns la locul unde se găsea vechiul Soare aţi fi perceput încă de departe lumina, pentru că fumul se condensa dedesubt. Aţi fi văzut, dacă nu lumina, cel putin un glob luminos, tot aşa cum vechiul Saturn fusese un glob de căldură. La suprafaţa acestui glob luminos şi chiar în interiorul lui aţi fi perceput nu numai căldură, ci şi vânturi, aer, curenţi de gaze deplasându-se în toate părţile. Astfel globul de căldură s-a prefăcut într-un glob de lumină. A luat naştere un Soare. Este numit pe bună dreptate Soare, pentru că sorii de astăzi trec şi acum prin acest proces; în interior sunt alcătuiti din curenţi de gaze, iar pe de altă parte la exterior gazul devine lumină; ei răspândesc lumina în spaţiul universal. Lumina nu apare decât în acel stadiu al metamorfozei în care se găsea Pământul în acea perioadă.

saturn

Spiritele personalităţii deveniseră „oameni” în căldura vechiului Saturn; alte spirite puteau face acelaşi lucru în lumina pe care o împrăştia acum Soarele. Acestea sunt entităţile Ierarhiei spirituale care, pentru noi, este cea a Arhanghelilor. De fapt, dacă cineva înzestrat cu clarviziune s-ar fi apropiat atunci de Soare, n-ar fi văzut numai razele de lumină; în această lumină ar fi distins activitatea Arhanghelilor. Dar aceştia au trebuit să-şi mai ia o sarcină pe deasupra: Spiritele personalităţii nu găsiseră decât foc pe vechiul Saturn. Arhanghelii, care n-au putut să devină „oameni” decât pe vechiul Soare, au găsit acolo în plus fumul, gazul. Ce trebuiau să facă ca să rămână în strânsă legătura cu Soarele, pentru ca acesta să devină locuinţa lor? Au fost datori să-şi modeleze natura interioară din lumină; şi-au făcut un suflet de lumină, la care s-a adăugat un corp exterior făcut din substanţă gazoasă. Aşa cum astăzi noi avem trup şi suflet, aceşti Arhangheli – în calitate de oameni pe Soare – aveau o natură interioară în stare să emită lumină şi un corp exterior, fizic, alcătuit din gaz, din aer. Pe când corpul omenesc actual este alcătuit din solid, lichid, aer şi foc, cel al Arhanghelilor este făcut din aer la exterior şi din lumină în interior. Dar, desigur, exista şi elementul foc; chiar el era acela care se transforma în lumină şi în fum. Natura acestor Arhangheli consta deci din lumină, fum şi foc. Prin lumină ei duceau o viaţă exterioară; exalau în spaţiul universal o forţă luminoasă. Prin foc ei cunoşteau o viaţă interioară şi simţeau o mulţumire datorită căldurii. Trăind într-un trup gazos, ei luau parte la însăşi existenţa planetei. Dar aveau posibilitatea să distingă propriul lor trup gazos de substanţa solară în general; astfel se izbeau de ceva situat în exteriorul lor, ceea ce trezea în ei un fel de conştiinţă de sine.

cosmos meditatie univers

Dar această conştiinţă nu putea să se dezvolte în continuare decât dacă aceşti Arhangheli doreau să rămână în trupurile lor gazoase, de fum, sau cel puţin să le facă să dureze în sânul substanţei solare. Căci pe Soarele acesta vechi Arhanghelii puteau, alternativ, să absoarbă toată substanţa gazoasă din mediul lor înconjurător, pentru ca apoi să o restituie substanţei solare. Era un adevărat proces de respiraţie. În substanţa gazoasă se formau curenţi care ar fi putut fi percepuţi ca un fel de respiraţie. Fazele de calm absolut corespundeau momentelor în care Arhanghelii inspirau toată substanţa gazoasă. Apoi ei o expirau, se formau curenţi şi simultan apărea lumina. Aceasta era alternanţa stărilor solare: Arhanghelii aspirau întreaga substanţă gazoasă, şi atunci era un calm absolut, dar şi întuneric, noapte solară. Ei expirau acea substanţă şi Soarele se umplea de curenţi gazoşi, dar în acelaşi timp împrăştia raze în afară şi era ziuă solară. Întregul corp al Soarelui respira: expiraţia = ziuă solară, iluminarea lumii exterioare; inspiraţia = noapte solară, întunecarea în întregul univers înconjurător.

ingeri cosmos

Vedeţi deci ce diferenţă este între vechiul Soare şi Soarele actual. Acesta străluceşte fără întrerupere şi întunericul nu apare decât atunci când un corp opac se interpune, acoperind lumina sa. Dar vechiul Soare nu era aşa: el avea în sine puterea să fie rând pe rând luminos şi întunecat, să strălucească pentru ca apoi să se stingă; în fond acesla era modul său de respiraţie.

Să ne imaginăm acum ce s-a întâmplat în exterior, în mod vizibil. Să avem în vedere situaţia de expirare. Lumina se răspândeşte şi, în schimb, Soarele se umple de fum. Curenţii de gaze, fumul, formează figuri regulate. La fiecare expiraţie, un anumit număr dintre aceste formatiuni se inserează în substanţa solară. Ceea ce mai înainte avea simpla formă de ouă s-a transformat în tot felul de figuri regulate. Se ivesc formaţiuni extraordinare, alcătuite din aer şi fum, înzestrate cu viaţă şi cu o ordine interioară. Dacă pot să mă exprim aşa, aş zice că „din ouă au apărut puii”. S-a întâmplat ceva ce poate fi într-adevăr comparat cu acest fenomen de densificare. Aşa cum iese puiul din ou, oul de căldură s-a desfăşurat şi din el au ieşit forme gazoase regulate. Aceste forme sunt corpurile cele mai dense ale Arhanghelilor. Aceştia populează Soarele cu corpuri aeriene, de fum. În felul acesta ei sunt „oameni” pe Soare.

poarta stelara soarele central

Întâlnim aici noţiunea spirituală de „stea fixă”, de Soare cosmic, care este Soare prin propria sa forţă, ca să zieem aşa, care face prin sine însuşi să alterneze ziua cu noaptea. Ca şi o respiraţie, el face să apară alternativ claritatea şi obscuritatea, căci Soarele este atunci o stea fixă. Tot ceea ce străluceşte de la sine în spaţiul Universului nostru împrăştie nu numai lumină, ci şi viaţa mesagerilor spirituali: Arhanghelii.

Ce au produs deci Archaii, Arheii sau Spiritele personalităţii prin propria lor evoluţie? Au dat posibilitate Soarelui să apară. Datorită faptului că au lăsat pe Saturn ouă de căldură, Saturn a putut să devină Soare. Altfel în evoluţie nu ar fi existat decât Saturn şi pe Saturn Arheii. Pe Soare, Arhanghelii au avut posibilitatea să treacă prin stadiul uman. Ei au fost „vestitorii” care au putut spune Universului: Principatele, Spiritele personalităţii, ne-au precedat; noi, trimişii lor, mărturisim în lumina strălucitoare existenţa anterioară a unui Saturn de foc, căldură interioară pură. Suntem mesagerii, trimişii Arheilor. Angeloi înseamnă mesager, trimis. Archai înseamnă primordiali, Principi (Începători). Arhanghelii nu erau deci decât trimişii care făceau cunoscute lumii acţiunile realizate de Principate sau Arhei în trecut. Ei sunt „Îngerii începuturilor”, Arhanghelii care au fost odată oameni, pe vechiul Soare.

https://www.evolutiespirituala.ro/vechiul-soare-arhanghelii-extras-conferinta-rudolf-steiner/?feed_id=10489&_unique_id=62794856c5c0f

CEI 15 ARHANGHELI

Arhanghelii sunt manageri sau arhistrategi care supravegheaza activitatea ingerilor nostri pazitori. Ei constituie una din cele noua cete de ingeri (ceata ingerilor, a sfintilor arhangheli, a incepatoriilor, a stapaniilor, a puterilor ceresti, a domniilor, a tronurilor, a heruvimilor si a serafimilor). Dintre aceste cete ingeresti, ingerii pazitori si arhanghelii sunt cei mai implicati in activitatea de ajutorare a Pamantului si a locuitorilor lui.

In comparatie cu ingerii pazitori, arhanghelii sunt foarte mari, au voce foarte puternica si staturi impozante, dar sunt, de asemenea, extrem de iubitori si de lipsiti de eu. Ca fiinte ceresti neintrupate, ei nu au gen. Totusi, tariile si trasaturile lor caracteristice le dau energii si infatisari distincte, barbatesti si femeiesti.

Biblia pomeneste numele Arhanghelilor Mihail si Gavril. Unele versiuni ale Bibliei amintesc si numele Arhanghelilor Rafael si Uriel. Vechile texte evreiesti extind aceasta lista pana la cincisprezece arhangheli. Veti observa, in lista care urmeaza, ca toate numele arhanghelilor, cu numai doua exceptii, se termina cu sufixul „el” sau „il”, care inseamna „al lui Dumnezeu” sau „de la Dumnezeu” in limba ebraica. Cele doua exceptii sunt acei profeti biblici care au avut vieti atat de exemplare, incat au fost inaltati la rang de arhangheli, dupa incheierea vietii lor omenesti, pamantesti.

Acesti arhangheli sunt uneori amintiti cu nume diferite, dar noi redam mai jos numele cele mai obisnuite, mai comune, impreuna cu specializarile, cu trasaturile lor caracteristice si cu scurte descrieri ale faptelor atribuite lor:

1) Ariel inseamna „leoaica lui Dumnezeu” si ne ajuta sa ne satisfacem nevoile fizice (bani, adapost si alte necesitati materiale). Ariel ajuta la solutionarea problemelor legate de mediul inconjurator si la ingrijirea si vindecarea animalelor. Ariel lucreaza impreuna cu Arhanghelul Rafael (care si el vindeca si ajuta animalele) si cu ceata ingerilor numiti „tronuri”. In plan istoric, este asociat cu Regele Solomon si cu filozofii gnostici, care credeau ca Ariel era stapanul vanturilor.

2) Azrael inseamna „cel pe care il ajuta Dumnezeu”. El ajuta sufletele celor decedati sa ajunga in Ceruri, ii vindeca pe cei coplesiti de durere si ii sprijina pe oamenii care ii mangaie pe cei neconsolati. Vazut ca „ingerul mortii” in traditiile ebraica si islamica, Asrael este asociat cu Arhanghelul Rafael si cu Regele Solomon.

3) Chamuel inseamna „cel care il vede pe Dumnezeu”. El calmeaza nelinistea, aduce pacea la nivel global si personal, ajuta la gasirea obiectelor si a persoanelor pierdute si la solutionarea situatiilor extreme. Este socotit conducatorul cetei ingeresti cunoscute sub numele de „puterile ceresti”. Chamuel este unul din cei zece arhangheli sefiroti ai Cabalei, ceea ce inseamna ca el guverneaza o cale a Arborelui cabalistic al Vietii (o explicatie mistica a Creatiei).

4) Gavril (sau Gabriel) inseamna „trimisul, mesagerul lui Dumnezeu”. Acest arhanghel ii ajuta pe mesageri, cum ar fi scriitorii, profesorii si ziaristii. De asemenea, Arhanghelul Gavril ii ajuta pe parinti in conceperea, cresterea sau adoptarea copiilor. Unele credinte il considera pe Gavril ca avand infatisare masculina, in timp ce altele il percep cu infatisare feminina. Arhanghelul Gavril a adus Bunavestire lui Zaharia, anuntand nasterea lui Ioan Botezatorul, si Mariei, binevestind nasterea lui Iisus, asa cum consemneaza Evanghelia dupa Luca. In Vechiul Testament, Arhanghelul Gavril l-a salvat pe Lot, fiul lui Avram, in momentul distrugerii cetatii Sodoma. Se spune ca Arhanghelul Gavril i-a dictat Coranul lui Mohamed.

5) Haniel inseamna „gloria lui Dumnezeu”. Avand trasaturi feminine, ajuta femeile la ciclu si da oamenilor clarviziune. Este asociat planetei Venus si Lunii, fiind unul din cei zece arhangheli sefiroti ai Cabalei. Adesea se spune ca l-a insotit la Ceruri pe profetul Enoh.

6) Ieremiel inseamna „mila lui Dumnezeu”. El se ocupa de emotii si ne ajuta sa ne trecem in revista si sa ne facem bilantul vietii, ca sa putem uita, si ne mai ajuta in planificarea schimbarilor pozitive. Vechile texte evreiesti il considera pe Ieremiel unul din cei sapte arhangheli primordiali. Deoarece Baruh, un prolific autor evreu apocrif din secolul 1 d.Hr., a fost ajutat de Ieremiel, se apreciaza ca acest arhanghel ne ajuta cu viziuni profetice.

7) Iofiel inseamna „frumusetea lui Dumnezeu” si are infatisare feminina. Ajuta la solutionarea situatiilor negative si haotice; aduce frumusete si ordine in gandurile, casele, birourile noastre si in alte medii in care traim, inlaturand energiile negative. Anumite traditii il numesc Jofiel sau Sofiel si este cunoscut ca „patron al artistilor”, iar Tora il descrie ca pe un sustinator al Legii Divine.

8 ) Metatron a fost profetul Enoh, care s-a inaltat la Ceruri dupa ce a dus o viata plina de virtute si de slujire sfanta. Metatron vindeca dificultatile de invatare si problemele copilariei si ii ajuta pe copiii indigo si pe copiii de cristal. In vechea traditie evreiasca, Metatron este un arhanghel deosebit de important, fiind considerat conducatorul arhanghelilor sefiroti ai Cabalei. Cabala afirma ca Metatron l-a ajutat pe Moise la Iesirea din Egipt. Talmudul spune ca Metatron vegheaza asupra copiilor din Ceruri, pe langa functia obisnuita de a veghea asupra copiilor de pe Pamant.

9) Mihail inseamna „cel care este asemenea lui Dumnezeu” sau „cel care seamana cu Dumnezeu”. El ne elibereaza de teama si de indoiala, ne apara si inlatura orice influenta negativa. Considerat de obicei drept cel mai puternic dintre toti arhanghelii, el este descris in Biblie si in alte texte sacre crestine, mozaice sau islamice, savarsind acte eroice de protectie. Mihail este sfantul patron al ofiterilor de politie si da curaj celor care il cheama. El conduce ceata ingerilor cunoscuti sub numele de „virtuti” sau „stapanii”.

10) Rafael inseamna „cel care vindeca”. El vindeca suferintele si ii calauzeste pe vindecatori si pe cei care vor sa devina vindecatori. Este unul dintre cei trei arhangheli socotiti sfinti in prezent (ceilalti doi fiind Mihail si Gavril, desi candva au fost canonizati sapte arhangheli). In cartea lui Tobias (o carte canonica din Biblie), Rafael se descrie pe sine ca slujitor in fata Gloriei Domnului Dumnezeu. Se crede ca a fost unul dintre cei trei arhangheli care l-a vizitat pe patriarhul Avram. Deoarece l-a insotit pe Tobias in calatoria sa, Rafael este considerat sfantul patron al calatorilor. Rolul sau principal este totusi cel de vindecator si de sprijinitor al vindecatorilor.

11) Raguel inseamna „prietenul lui Dumnezeu”. El aduce armonie in toate tipurile de relatii si ajuta la rezolvarea neintelegerilor. Cartea lui Enoh il descrie pe Raguel ca supraveghetor al tuturor ingerilor, asigurand interactiunea lor armonioasa. Se spune ca a ajutat la inaltarea profetului Enoh la ceruri si la transformarea sa in Arhanghelul Metatron.

12) Raziel inseamna „secretele lui Dumnezeu”. El vindeca blocajele spirituale si psihice sine ajuta in interpretarea viselor si a amintirilor din vietile trecute. Invataturile vechi evreiesti spun ca Raziel sta atat de aproape de tronul lui Dumnezeu, incat aude toate secretele universului, secrete pe care le-a consemnat in cartea intitulata Sefer Raziel (Cartea Arhanghelului Raziel). Legenda spune ca Raziel i-a dat aceasta carte lui Adam, in momentul in care parasea Gradina Raiului, si lui Noe, in timp ce construia arca. Cabala il descrie pe Raziel ca intruchipare a intelepciunii divine.

13) Sandalfon a fost profetul Ilie, care s-a inaltat la ceruri ca arhanghel. El slujeste in multe privinte, ii ajuta pe oameni sa-si vindece tendintele agresive si duce rugaciunile noastre catre Creator. In plus, Sandalfon ii ajuta pe muzicieni, in special pe cei care folosesc muzica pentru vindecare. Fiindca este unul dintre cei doi oameni care au fost inaltati la rangul de arhangheli, Sandalfon este considerat frate geaman cu Metatron (care a fost profetul Enoh). Invataturile vechi evreiesti vorbesc despre statura impresionanta a lui Sandalfon si spun ca Moise il numea pe Sandalfon „ingerul cel inalt”.

14) Uriel inseamna „Dumnezeu este lumina”. Este arhanghelul intelepciunii si al filozofiei, care ne lumineaza mintile cu intuitie si cu idei noi. In textele sfinte evreiesti, Uriel are roluri diferite si ample. Ca inger al luminii, el este adesea asociat cu serafimii iluminati, care sunt cei mai apropiati de Dumnezeu din cele noua cete ingeresti. Se crede ca Uriel l-a instiintat pe Noe de iminenta Potopului. Uriel este socotit de obicei unul dintre cei patru arhangheli principali, alaturi de Mihail, Gavril si Rafael.

15) Zadkiel inseamna „dreptatea lui Dumnezeu”. El vindeca tulburarile de memorie si ajuta la imbunatatirea altor functii mentale. Multi eruditi considera ca Zadkiel a fost ingerul care l-a oprit pe Avram sa-l sacrifice pe fiul sau, Isac. Cabala il descrie pe Zadkiel drept capetenia care il ajuta pe Arhanghelul Mihail sa ne apere si sa ne elibereze de energiile inferioare.

Arhanghelii nu tin de o singura credinta sau de un singur cult religios, ceea ce inseamna ca nu trebuie sa apartineti unei anumite religii pentru a avea acces la atentia si la ajutorul lor. Din moment ce arhanghelii sunt fiinte neintrupate si nemarginite, ei pot sa-i ajute pe toti cei care ii cheama in acelasi timp. Arhanghelii vor raspunde chemarilor dumneavoastra, indiferent daca sunt formulate in gand, cu vorba sau in scris. Ba chiar le puteti cere arhanghelilor sa ramana permanent alaturi de dumneavoastra si ei vor fi fericiti sa o faca.

https://www.evolutiespirituala.ro/cei-15-arhangheli/?feed_id=10105&_unique_id=626ebba374cd0

Rudolf Steiner

Stările planetare succesive • Vechiul Saturn;
evoluţia Spiritelor personalităţii • Vechiul Soare; Arhanghelii

Conferinta – Düsseldorf, 13 aprilie 1909

Rudolf Steiner

 

Fiecare stare planetară are o misiune specială. Care este cea a Pământului? Ea constă în a da posibilitate celui pe care îl numim acum om să-şi realizeze existenţa ca fiinţă omenească. Totul este organizat pe Pământ în aşa fel, încât omul să poată deveni un Eu, ceea ce nu era posibil în stările anterioare de existenţă la care a participat. Căci omul nu a devenit o fiinţă omenească în sensul actual al cuvântului decât pe Pământ. Fiecare dintre stările planetare precedente a avut o misiune analoagă. Pe alte plante, alte fiinţe au devenit „oameni”, fiinţe care se află acum la un nivel de evoluţie superior omului.

Poate vă amintiţi că în lucrarea Creştinismul ca realizare mistică se spune că un înţelept egiptean i-a dezvăluit grecului Solon un adevăr uimitor, adică faptul că odinioară Zeii au fost fiinţe omeneşti. Cunoaşterea acestui lucru făcea parte dintre adevărurile pe care le învăţau în vechime cei care se iniţiau în Mistere: zeii care se află acum în înălţimi spirituale, se spunea, n-au fost întotdeauna zei. Ei au evoluat. Odinioară ei au fost „oameni”, adică au trecut prin stadiul omenesc.

inger33

Din aceasta decurge în mod evident un adevăr din care cei care se iniţiau în Mistere trăgeau o concluzie îndrăzneaţă: că la rândul lor oamenii vor deveni odată zei. Datorită acestei concluzii adevărul însuşi era considerat ca primejdios, căci trebuie adăugat aici că omul nu poate deveni zeu decât dacă a atins maturitatea necesară. Dacă îşi închipuie, la un moment dat, că l-a găsit pe Dumnezeu în sine însuşi înainte de a atinge maturitatea dorită, nu va deveni Dumnezeu, ci va înnebuni. Deci în faţa omului se deschid două căi: să înainteze cu răbdare spre ceea ce Dionisie Areopagitul numeşte „deificare” sau să-şi închipuie înainte de vreme că aceasta s-a înfăptuit deja. Prima cale duce cu adevărat la îndumnezeire, cealaltă la nebunie.

Expresiile folosite în Antichitate duc adesea la neînţelegeri, pentru că în vremea noastră nu mai ştim să facem distincţie între diferitele trepte pe care se află entităţile divine. Atunci când vorbea despre zei, iniţiatul egiptean nu avea în vedere numai un grup de fiinţe divine, Divinitatea, ci o întreagă serie ierarhică de entităţi divine. Dionisie Areopagitul, ca şi înţelepţii Orientului, ştia să facă distincţia cuvenită între aceste entităţi. Nu contează că unul vorbeşte despre Îngeri iar ceilalţi despre Dhyan-Chohàni, căci cei care recunosc cu adevărat unitatea înţelepciunii universale ştiu că aceste nume diferite exprimă acelaşi lucru.

egipt (6)

Fiinţele nevăzute care se găsesc chiar deasupra omului, care au atins un grad de evoluţie mai înalt decât al său, sunt numite în esoterismul creştin Îngeri, Angeloi sau Mesageri, căci ei sunt trimişii lumilor spirituale. Cei care sunt cu o treaptă mai sus, adică cu două trepte mai sus de om, sunt numiţi Arhangheli, Archangeloi sau Spirite ale focului. Urmează fiinţele care, atunci când au evoluat în mod normal, se află cu o treaptă deasupra Arhanghelilor – acestea sunt Spiritele personalităţii, Forţele primordiale, Archaii sau Arheii. Aceste trei grupe de fiinţe care se află imediat deasupra omului au trecut toate prin „stadiul omenesc”. Toate au fost „oameni”. Dacă privim lucrurile la scara timpului cosmic, acest stadiu omenesc nu este prea îndepărtat în trecutul celor care acum sunt Îngeri, căci ei erau „oameni” pe vechea Lună. Arhanghelii au trecut prin acest stadiu pe vechiul Soare, iar Principatele sau Spiritele personalităţii pe vechiul Saturn. Aceste entităţi s-au ridicat gradat deasupra omenirii; ele sc află mai presus de ea în seria Ierarhiilor. Privind din punct de vedere spiritual ansamblul regnurilor din Univers, vom avea deci regnurile: mineral, vegetal, animal, uman, care sunt vizibile pe Pământ, apoi, în lumea nevăzută, regnul Îngerilor, cel al Arhanghelilor sau Spirite ale focului şi cel al Principatelor sau Spirite ale personalităţii. Iar în vreme ce în ceea ce priveşte viaţa lor interioară, natura lor, aceste spirite treceau astfel din starea de oameni în cea divină – sau mai degrabă în cea de mesageri ai Zeilor, căci aceasta sunt –, în timp ce aceste fiinţe se înălţau în existenţa lor spirituală, planetele pe care şi pentru care trăiau se transformau la rândul lor. Vechiul Saturn, pe care Arheii au fost „oameni”, avea cu totul alt aspect decât pământul nostru.

5 ELEMENTE FENG SHUI

Am vorbit în conferinţa anterioară că pe Pământ distingem patru elemente: pământ, apă, aer şi foc sau căldură. Pe Saturn nu exista nici urmă din primele trei. Exista atunci numai focul sau căldura. Pentru cel care gândeste materialist, căldura nu poate exista decât legată de obiecte exterioare; pot exista corpuri solide calde, apă caldă, dar nu poate exista căldură în sine. Asa crede materialistul, dar aceasta este o eroare. Dacă cu simţurile noastre de astăzi am fi putut vedea vechiul Saturn, cum ar fi arătat el? Să presupunem, ca o ipoteză, că pe timpul vechiului Saturn s-ar fi putut zbura în spaţiul cosmic; nu s-ar fi văzut nimic în locul unde se găsea acel astru, dar am fi avut impresia că intrăm într-un cuptor de brutărie; nu s-ar fi simtit nici cel mai slab suflu de aer şi nici urmă de apă; n-ai fi putut să stai în picioare nici să pui mâna pe ceva, căci nu exista nimic solid; întregul glob nu era decât căldură. O planetă de căldură, aşa era pământul nostru în prima stare prin care a trecut. Vă daţi seama că Heraclit avea mare dreptate când spunea că totul s-a născut din foc. Da, totul vine din foc. Deoarece Pământul nu este decât vechiul Saturn metamorfozat, putem spune că şi pe Pământ totul a provenit din foc. Este un adevăr pe care Heraclit l-a aflat în cadrul vechilor Mistere şi la acest adevăr se referă relatarea că el a dedicat cartea în care a consemnat acestea zeiţei din Efes*. Aducănd cartea ca ofrandă pe altarul zeiţei, el adeverea faptul că datora aceste cunoştinţe Misterelor din Efes, unde întotdeauna a fost expusă cea mai pură doctrină a focului primordial al lui Saturn.

Se înţelege de la sine că fiinţele pe care le numim Principate sau Spirite ale personalităţii şi-au realizat „stadiul omenesc” în condiţii total diferite de cele de astăzi. Omul de astăzi are posibilitatea să încorporeze în organismul său, în oasele sale, în sistemul circulator, solidul, lichidul şi gazosul. „Omul” de pe Saturn – Spirit al personalităţii – trebuia să-şi alcătuiască corpul din căldură. De fapt nu avea decât un corp de căldură.

planete

V-am spus în conferinţa precedentă că există, ca să zicem aşa, două faţete ale căldurii: una este cea perceptibilă în calitate de căldură interioară; ne este cald sau frig fără a avea vreun contact cu un corp străin, dar putem, de asemenea, să simţim o căldură exterioară atunci când atingem un corp cald. În evoluţia lui Saturn se remarcă un fapt deosebit: căldura, care la început era exclusiv internă, a devenit spre final exterioară, perceptibilă. Dacă aţi fi putut intra în spaţiul lui Saturn aşa cum era el la origine, n-aţi fi simţit nici o senzaţie de căldură la nivelul pielii, ci în interior, şi v-aţi fi zis: Ce bine este aici! Dacă aţi fi putut cunoaşte acest stadiu de început al evolutiei lui Saturn, v-ar fi izbit ceva asemănător cu ceea ce numim acum căldură sufletească. Ne putem imagina această experienţă gândindu-ne la senzaţiile diferite pe care le avem atunci când privim o suprafaţă roşie şi o suprafaţă albastră. Culoarea roşie dă o impresie de căldură, pe când privind albastrul ai o impresie de răcoare. Închipuiţi-vă ce poate simţi sufletul omenesc la vederea unui roşu frumos, sentiment care desigur nu a putut exista în acea vreme; este această senzatie de căldură plăcută pe care aţi fi avut-o. Dar la sfârşitul evoluţiei lui Saturn nu aţi fi avut numai această impresie de mulţumire interioară, ci pe lângă aceasta şi senzatia unei călduri ce vine din afară. Căldura interioară s-a transformat treptat în căldură exterioară. Acesta este drumul străbătut de Saturn: de la căldura interioară, psihică, la căldura exterioară, perceptibilă, aşa cum o cunoaştem acum.

ingeri

Aşa cum copilul se transformă treptat în adult trecând prin tot felul de experienţe, Spiritele personalităţii s-au dezvoltat pe vechiul Saturn. Au simţit la început căldura, care le-a dat o impresie de mulţumire; apoi, puţin câte puţin, au început să perceapă această căldură şi ca pe ceva exterior, ca ceva care s-a înfăptuit, s-a întrupat, am putea spune. Ce s-a întâmplat atunci? La început căldura interioară a globului lui Saturn a dat posibilitate Spiritelor personalităţii să se întrupeze. Apoi, în decursul acestui proces, s-a format căldura exterioară. Dacă s-ar fi putut călători pe Saturn într-un stadiu mai avansat al evoluţiei sale, s-ar fi distins locuri calde şi altele mai reci.

saturn2

Suprafaţa lui Saturn era formată în întregime din „ouă de căldură”. Văzute din afară – dacă cineva ar fi putut să le vadă – arătau ca nişte mure sau boabe de zmeură. Ce erau acele „ouă”? Erau corpurile Spiritelor personalităţii iar prin căldura lor interioară aceste Spirite produceau căldura exterioară a ouălor de pe Saturn. Pornind de la această situaţie, putem spune pe bună dreptate că aceste spirite au „clocit” căldura, că aşa s-au ivit într-adevăr primele corpuri de foc. Acestea au fost „clocite” pornind din spaţiul universal. În căldura din jur, ouăle de căldură s-au coagulat sub acţiunea focului care venea din interior. Astfel că pe vechiul Saturn Spirtele personalităţii, Arheii se încarnaseră în aceste trupuri de foc. Însuşi astrul era alcătuit în întregime din elementul foc.

univers creatie cosmos

Or, în acea perioadă a evoluţiei lui Saturn Spirtele personalităţii aveau de asemenea posibilitatea să aducă căldura interioară în stare de căldură exterioară printr-un proces intern mişcător. De fapt, aceste Spirite produceau neîncetat ouă de căldură, pe care apoi le destrămau. Vă puteţi reprezenta mai precis acest lucru presupunând că faceţi o călătorie pe suprafaţa lui Saturn; veţi remarca că în unele epoci nu era perceptibilă nici o căldură exterioară, ci exista numai senzaţia de mulţumire, de foc interior; apoi, în alte epoci, ouăle de căldură apăreau iarăşi. Aţi percepe în acest fel ceva ce ar pute fi considerat respiraţia lui Saturn, dar o respiratie de foc. Dispărând orice căldură exterioară, totul fiind doar un sentiment de mulţumire, v-aţi spune că Saturn inspiră din nou căldura. Iar într-un alt moment, când aţi regăsi ouăle de căldură, v-aţi gândi că acum Saturn a expirat căldura sa interioară, care a devenit foc exterior. Aceasta este imaginea pe care sfinţii Rishi o evocau în faţa discipolilor lor. Ei îi readuceau în cuget în epoca vechiului Saturn şi îi făceau să simtă că o întreagă planetă realizează un proces care se aseamănă cu ritmul actual al respiratiei noastre. Deşteptau în ei imaginea unui foc care exală în afară şi se fragmentează în nenumărate corpuri de căldură, apoi, fiind inspirat din nou, devine esenţa, Eul Spiritelor personalităţii. Viaţa aceasta a planetei era comparabilă astfel cu o respiraţie, dar care pe Saturn era o respiraţie de foc, căci aerul nu exista încă.

planete334

Să ne închipuim acum următorul lucru: că pe vechiul Saturn toate aceste Spirite ale personalităţii ar fi expirat şi apoi ar fi inspirat căldura fără încetare. Şi-ar fi realizat astfel pe Saturn evoluţia lor normală, ceea ce ar fi avut drept urmare, după câtva timp, că totul ar fi fost absorbit din nou, ar fi fost readus la starea de căldură interioară. Satum ar fi dispărut în calitate de planetă de foc, ar fi fost absorbit din nou de lumea spirituală. Ar fi putut să se întâmple aşa. Atunci n-ar mai fi existat niciodată stadiile următoare, cel al vechiului Soare, al vechii Luni şi al Pământului, pentru că tot ceea ce ar fi putut fi expirat ar fi fost transformat din nou în căldură interioară şi s-ar fi întors în lumea spirituală.

Ne vom exprima acum într-un mod mai concret, pentru ca lucrurile să fie mai uşor de înţeles; unele Spirite ale personalităţii au preferat, ca să zicem aşa, să nu ia înapoi prin inspiraţie decât o parte din căldura expirată, să mai lase ceva din ea, astfel încât ouăle de pe Saturn nu s-au destrămat toate; unele au subzistat. Astfel că pe Saturn s-a format treptat o dualitate: pe de o parte căldură interioară, pe de alta căldură exterioară, în corpurile care erau ouăle de pe Saturn. Nu a fost tras înapoi totul. Putem spune că Spiritele personalităţii au lăsat să fie de sine stătătoare o parte din căldura expirată; au lăsat-o pe dinafară. De ce au făcut asta? Au trebuit să procedeze aşa, pentru că altfel n-ar mai fi devenit niciodată „oameni” pe Saturn.

De fapt ce înseamnă „să devină oameni”? Înseamnă să devină conştienţi de Eul lor, ceea ce nu este cu putinţă dacă nu poţi distinge ceva exterior faţă de tine. Doar astfel esti un Eu. Mănunchiul acesta de flori este acolo – eu sunt aici. În calitate de Eu, mă deosebesc de obiectul acela. Spiritele personalităţii n-ar fi făcut nimic altceva decât să se răspândească în spaţiu în veşnicie, dacă nu ar fi lăsat în afara lor ceva ce urma să le opună rezistenţă: elementul căldură devenit obiectiv. Dacă Spiritele personalităţii au ajuns să fie conştiente de Eul lor, aceasta se datorează faptului că au redus o parte a naturii lor la o existenţă calorică pur exterioară. Şi-au zis: să exteriorizăm ceva din noi înşine; să lăsăm acest lucru să se răspândească şi să subziste în afară, pentru ca noi să ne distingem de el şi să deşteptăm astfel în noi conştiinţa Eului. În felul acesta au creat un regn alăturea de al lor, o reflectare exterioară a naturii lor interioare.

isis (10)

Dar aceasta a avut ca urmare faptul că atunci când s-a terminat evoluţia lui Saturn Spiritele personalităţii n-au mai putut să facă să dispară această planetă, cum s-ar fi întâmplat dacă ele ar fi inspirat toată căldura; ne mai având posibilitatea să ia înapoi ceea ce ele însele expiraseră, au fost nevoite să lase în voia lui câmpul de acţiune care le dăduse posibilitatea să dobândească o conştiinţă personală. Numai prin ele însele nu aveau putere să facă ca Saturn să intre în starea de Pralaya. A fost deci nevoie să intervină spirite mai elevate pentru a determina acea destrămare, pentru a face să se realizeze o stare de tranziţie, de somn, de Pralaya. Deci, odată terminată evoluţia lui Saturn, s-au întâmplat următoarele: Spiritele personalităţii dobândiseră conştiinţa Eului; absorbiseră din nou o parte a căldurii înconjurătoare; ajunseseră la o anumită concentrare a Eului lor, iar pe de altă parte dăduseră naştere unui regn inferior. Ceea ce părăseau ele acum a fost destrămat de către Tronuri şi Saturn a intrat într-un fel de noapte planetară.

ingeri argangheli

Răsare o nouă zi şi din nou toate se vor trezi într-un anumit fel, după legi pe care vom învăţa încetul cu încetul să le cunoaştem. Dacă toată substanţa calorică de pe vechiul Saturn ar fi fost luată înapoi prin inspiraţie, dacă toată viaţa de pe Saturn ar fi revenit în lumea spirituală, această deşteptare n-ar mai fi avut loc. Tronurile au putut să destrame pentru un timp ceea ce extrăseseră din ele însele Spiritele personalităţii sub forma ouălor de căldură, dar numai pentru un timp. În vederea unei noi evoluţii, a trebuit ca aceste ouă să apară din nou, la un nivel inferior al existenţei. A apărut deci următorea zi planetară; este prima metamorfoză a lui Saturn, starea solară. Dar ce a renăscut atunci? Spiritele personalităţii revin de pe vechiul Saturn după ce planeta a petrecut un timp în stare de somn. Ele au acum conştiinţa Eului lor şi nu mai au nevoie să treacă prin aceleaşi experienţe. Dar ouăle de căldură care au fost expirate de ele pe Saturn reapar puţin câte puţin şi se diferenţiază de masa generală, ceea ce are drept urmare faptul că Spiritele personalităţii ajung să fie legate, ca să zicem aşa, de ceea ce se trage din ele. Dacă ar fi luat totul cu ele în lumea spirituală, nu ar fi fost legate de Soare, obligate să coboare din nou, pe când aşa au trebuit să se îngrijească de acea parte a fostei lor naturi pe care o părăsiseră. Aceasta le-a atras cu ea spre o nouă existenţă planetară.

ingeri cosmos

Era Karma lui Saturn, Karma universului, Karma Cosmosului. Prin faptul că nu au reabsorbit totul pe vechiul Saturn, Spiritele personalităţii şi-au pregătit o Karma care le-a obligat să revină acolo unde şi-au putut regăsi propriile făpturi, ca pe o moştenire a vechiului Saturn. Aşa s-a întâmplat ceea ce a fost prezentat şi în conferinţa anterioară: căldura s-a împărţit pe de o parte în lumină, pe de alta în fum. În acest Saturn reînviat, în noua planetă, din ouăle de căldură a ieşit un element gazos – aerul sau fumul, nu contează ce nume îi dăm – şi în acelaşi timp a apărut lumina şi astfel am putea spune că s-a revenit la o stare superioară a căldurii. În interiorul vechiului Saturn metamorfozat se află pe de o parte fumul, gazul, aerul, pe de altă parte lumina. Dacă călătorind prin spatiu aţi fi ajuns la locul unde se găsea vechiul Soare aţi fi perceput încă de departe lumina, pentru că fumul se condensa dedesubt. Aţi fi văzut, dacă nu lumina, cel putin un glob luminos, tot aşa cum vechiul Saturn fusese un glob de căldură. La suprafaţa acestui glob luminos şi chiar în interiorul lui aţi fi perceput nu numai căldură, ci şi vânturi, aer, curenţi de gaze deplasându-se în toate părţile. Astfel globul de căldură s-a prefăcut într-un glob de lumină. A luat naştere un Soare. Este numit pe bună dreptate Soare, pentru că sorii de astăzi trec şi acum prin acest proces; în interior sunt alcătuiti din curenţi de gaze, iar pe de altă parte la exterior gazul devine lumină; ei răspândesc lumina în spaţiul universal. Lumina nu apare decât în acel stadiu al metamorfozei în care se găsea Pământul în acea perioadă.

saturn

Spiritele personalităţii deveniseră „oameni” în căldura vechiului Saturn; alte spirite puteau face acelaşi lucru în lumina pe care o împrăştia acum Soarele. Acestea sunt entităţile Ierarhiei spirituale care, pentru noi, este cea a Arhanghelilor. De fapt, dacă cineva înzestrat cu clarviziune s-ar fi apropiat atunci de Soare, n-ar fi văzut numai razele de lumină; în această lumină ar fi distins activitatea Arhanghelilor. Dar aceştia au trebuit să-şi mai ia o sarcină pe deasupra: Spiritele personalităţii nu găsiseră decât foc pe vechiul Saturn. Arhanghelii, care n-au putut să devină „oameni” decât pe vechiul Soare, au găsit acolo în plus fumul, gazul. Ce trebuiau să facă ca să rămână în strânsă legătura cu Soarele, pentru ca acesta să devină locuinţa lor? Au fost datori să-şi modeleze natura interioară din lumină; şi-au făcut un suflet de lumină, la care s-a adăugat un corp exterior făcut din substanţă gazoasă. Aşa cum astăzi noi avem trup şi suflet, aceşti Arhangheli – în calitate de oameni pe Soare – aveau o natură interioară în stare să emită lumină şi un corp exterior, fizic, alcătuit din gaz, din aer. Pe când corpul omenesc actual este alcătuit din solid, lichid, aer şi foc, cel al Arhanghelilor este făcut din aer la exterior şi din lumină în interior. Dar, desigur, exista şi elementul foc; chiar el era acela care se transforma în lumină şi în fum. Natura acestor Arhangheli consta deci din lumină, fum şi foc. Prin lumină ei duceau o viaţă exterioară; exalau în spaţiul universal o forţă luminoasă. Prin foc ei cunoşteau o viaţă interioară şi simţeau o mulţumire datorită căldurii. Trăind într-un trup gazos, ei luau parte la însăşi existenţa planetei. Dar aveau posibilitatea să distingă propriul lor trup gazos de substanţa solară în general; astfel se izbeau de ceva situat în exteriorul lor, ceea ce trezea în ei un fel de conştiinţă de sine.

cosmos meditatie univers

Dar această conştiinţă nu putea să se dezvolte în continuare decât dacă aceşti Arhangheli doreau să rămână în trupurile lor gazoase, de fum, sau cel puţin să le facă să dureze în sânul substanţei solare. Căci pe Soarele acesta vechi Arhanghelii puteau, alternativ, să absoarbă toată substanţa gazoasă din mediul lor înconjurător, pentru ca apoi să o restituie substanţei solare. Era un adevărat proces de respiraţie. În substanţa gazoasă se formau curenţi care ar fi putut fi percepuţi ca un fel de respiraţie. Fazele de calm absolut corespundeau momentelor în care Arhanghelii inspirau toată substanţa gazoasă. Apoi ei o expirau, se formau curenţi şi simultan apărea lumina. Aceasta era alternanţa stărilor solare: Arhanghelii aspirau întreaga substanţă gazoasă, şi atunci era un calm absolut, dar şi întuneric, noapte solară. Ei expirau acea substanţă şi Soarele se umplea de curenţi gazoşi, dar în acelaşi timp împrăştia raze în afară şi era ziuă solară. Întregul corp al Soarelui respira: expiraţia = ziuă solară, iluminarea lumii exterioare; inspiraţia = noapte solară, întunecarea în întregul univers înconjurător.

ingeri cosmos

Vedeţi deci ce diferenţă este între vechiul Soare şi Soarele actual. Acesta străluceşte fără întrerupere şi întunericul nu apare decât atunci când un corp opac se interpune, acoperind lumina sa. Dar vechiul Soare nu era aşa: el avea în sine puterea să fie rând pe rând luminos şi întunecat, să strălucească pentru ca apoi să se stingă; în fond acesla era modul său de respiraţie.

Să ne imaginăm acum ce s-a întâmplat în exterior, în mod vizibil. Să avem în vedere situaţia de expirare. Lumina se răspândeşte şi, în schimb, Soarele se umple de fum. Curenţii de gaze, fumul, formează figuri regulate. La fiecare expiraţie, un anumit număr dintre aceste formatiuni se inserează în substanţa solară. Ceea ce mai înainte avea simpla formă de ouă s-a transformat în tot felul de figuri regulate. Se ivesc formaţiuni extraordinare, alcătuite din aer şi fum, înzestrate cu viaţă şi cu o ordine interioară. Dacă pot să mă exprim aşa, aş zice că „din ouă au apărut puii”. S-a întâmplat ceva ce poate fi într-adevăr comparat cu acest fenomen de densificare. Aşa cum iese puiul din ou, oul de căldură s-a desfăşurat şi din el au ieşit forme gazoase regulate. Aceste forme sunt corpurile cele mai dense ale Arhanghelilor. Aceştia populează Soarele cu corpuri aeriene, de fum. În felul acesta ei sunt „oameni” pe Soare.

poarta stelara soarele central

Întâlnim aici noţiunea spirituală de „stea fixă”, de Soare cosmic, care este Soare prin propria sa forţă, ca să zieem aşa, care face prin sine însuşi să alterneze ziua cu noaptea. Ca şi o respiraţie, el face să apară alternativ claritatea şi obscuritatea, căci Soarele este atunci o stea fixă. Tot ceea ce străluceşte de la sine în spaţiul Universului nostru împrăştie nu numai lumină, ci şi viaţa mesagerilor spirituali: Arhanghelii.

Ce au produs deci Archaii, Arheii sau Spiritele personalităţii prin propria lor evoluţie? Au dat posibilitate Soarelui să apară. Datorită faptului că au lăsat pe Saturn ouă de căldură, Saturn a putut să devină Soare. Altfel în evoluţie nu ar fi existat decât Saturn şi pe Saturn Arheii. Pe Soare, Arhanghelii au avut posibilitatea să treacă prin stadiul uman. Ei au fost „vestitorii” care au putut spune Universului: Principatele, Spiritele personalităţii, ne-au precedat; noi, trimişii lor, mărturisim în lumina strălucitoare existenţa anterioară a unui Saturn de foc, căldură interioară pură. Suntem mesagerii, trimişii Arheilor. Angeloi înseamnă mesager, trimis. Archai înseamnă primordiali, Principi (Începători). Arhanghelii nu erau deci decât trimişii care făceau cunoscute lumii acţiunile realizate de Principate sau Arhei în trecut. Ei sunt „Îngerii începuturilor”, Arhanghelii care au fost odată oameni, pe vechiul Soare.

https://www.evolutiespirituala.ro/vechiul-soare-arhanghelii-extras-conferinta-rudolf-steiner/?feed_id=9721&_unique_id=62642eb2a8e7c

angel 25

 

.

.

Arhanghelii si contactarea lor

 

Arhanghelul Mihail

ARHANGHELUL MICHAEL (MIHAIL)

Numele sãu înseamnã, în traducere româneascã, Cel care este asemenea lui DUMNEZEU. Atât în unele texte biblice cât si în cele care le sunt posterioare lor, Arhanghelul Mihail este considerat a fi cel mai important dintre toti Arhanghelii. Acest aspect este mentionat atât în traditia crestinã cât si în cea ebraicã si islamicã. Fiind un protector divin prin excelentã, Arhanghelul Mihail este apelat adeseori de Bisericã si de comunitatea crestinã ca sã apere de rãu. Nu este deloc întâmplator cã în Apocalipsa lui Ioan, Arhanghelul Mihail împreunã cu îngerii sãi, sunt descrisi ca fiind în luptã cu balaurul (forta satanicã) si cu demonii (îngerii decãzuti) care sunt subordonati acestuia, iar deznodãmântul acestei lupte este cã acest balaur al abisurilor infernale a fost azvârlit sub pãmânt împreunã cu îngerii întunericului (demonii) care-l slujeau. Tocmai din aceastã cauzã, Arhanghelul Mihail este reprezentat cel mai adesea în iconografia crestinã luptându-se si biruind un balaur. El este atunci înarmat cu o lance sau cu o sabie, amândouã fiind în realitate simboluri ale discernãmântului spiritual care învinge pânã la urmã orice rãu.

Testamentul lui Avraam, lucrare care dateazã din secolul al II-lea D.C. îl prezintã pe Arhanghelul Mihail ca fiind atât de apropiat de DUMNEZEU încât, prin interventia sa în fata lui DUMNEZEU, el poate chiar sã salveze sufletele din infernuri ri sã le ghideze cãtre ceruri (sferele tainice superioare ale manifestarii). Întocmai ca si zeul egiptean ANUBIS care patrona toate riturile funerare precum si procedeele de proiectie consientã în lumile astrale, Arhanghelul Mihail este de asemenea însãrcinat cu cântãrirea faptelor bune si a faptelor rele ale sufletului care tocmai a pãrãsit definitiv corpul fizic. HERMES, care este judecãtorul traditional al sufletelor celor defuncti, în traditia greacã (el fiind în aceastã directie identic cu zeul MERCUR din traditia romanã) este adesea identificat cu ANUBIS iar serpii care sunt încolãciti pe caduceul sãu traditional îl fac sã prezinte unele asemãnãri cu Arhanghelul Mihail si cu balaurul pe care el îl învinge. De altfel, este demn de retinut cã în ezoterismul yoghin si tantric, înfrângerea balaurului reprezintã în realitate atingerea fazei de control perfect asupra potentialului creator (sexual). Dealtfel, nu este deloc întâmplãtor cã balaurul care e învins de Arhanghelul Mihail este reprezentat cel mai adesea având aripi, iar acesta (balaurul cu aripi) este un binecunoscut simbol alchimic si tantric, care semnificã un control perfect, atât asupra tentatiilor, cât si asupra fortelor inferioare, ce sunt imediat sublimate (aceasta este semnificatia ascunsã a aripilor) în aspecte angelice si dumnezeiesti; în felul acesta, natura inferioarã a sarpelui este sublimatã si transformatã în natura superioarã a pãsãrii (porumbelul sau vulturul). Arhanghelul Mihail (lat. Sanctus Michael Angelus; fr. Monseigneur Saint Michel; it. San Michele, Sammichele) este cel pe care Dumnezeu l-a însarcinat sã-i alunge din rai pe Satana si pe ceilalti îngeri rãzvratiti. Sarcina lui acum este dublã: cea de sfânt protector al Bisericii pe Pâmânt si de Stapân al sufletelor mortilor. El hotãrãste, în functie de meritele lor, ca cei buni sã meargã la Dumnezeu, iar cei rãi si ticãlosi, în iad. Se crede cã Arhanghelul Mihail i-a aparut la Hagar (Geneza XXI.17) lui Abraham pentru a-i interzice sacrificarea lui Isaac (Geneza XXII.11); tot el este acela care i-a adus pe ciumati în Egipt, i-a condus pe israeliti în timpul cãlãtoriei lor, s-a luptat cu Satana pentru trupul lui Moise (Iudei 5), a înlocuit blestemele din gura lui Balaam cu binecuvântari (Num. XXII, 35), a fost cu Joshua la Jericho (Josh. V.13), i-a apãrut lui Gideon (Jud. VI.11), a adus molima în Israel (2 Sam. XXIV.16), a distrus armata asirianã (2 Cron. XXXII.21), i-a eliberat pe cei trei evrei credinciosi din cuptorul fierbinte (Daniel III, 25) si l-a trimis pe Habakkuk sã-l hrãnescã pe Daniel în adapostul leului (Clopotul si dragonul, 32). Tot învãtãtura Bisericii ne aratã cã Sfântul Arhanghel Mihail este cel care l-a scos pe Sfîntul Apostol Petru din închisoare si l-a pedepsit pe Irod (care primise cu încântare lauda exageratã a poporului, ce îi spunea ca ar fi vorbit cu glas de înger). Descris uneori ca detinând cheile Cerului (Paradisului), Arhanghelul Mihail, este numit Printul Luminii, într-unul dintre manuscrisele de la Marea Moartã, intitulat Lupta Fiilor Luminii împotriva Fiilor întunericului, si el este conducãtorul îngerilor de luminã în lupta împotriva demonilor (îngerilor întunericului), acestia din urma fiind condusi de demonul Belial, identificat de regulã cu Satana (care este denumit si Prinþul Întunericului). În traditia islamicã, Arhanghelul Mihail (numit Mikail), este înfãtisat având aripi verzi, din topaz, si fiind acoperit din cap pânã în picioare cu fire de pãr aurii, fiecare fir având un milion de fatete (fete), iar fiecare dintre aceste fete implorând într-o limbã diferitã iertarea divinã pentru faptele rele ale celor credinciosi. Ghid divin al sufletelor umane, pe care le conduce catre lumina eternã, Arhanghelul Mihail este prin excelentã eroul luptator al lui Dumnezeu. Prin urmare, ajutorul sãu neconditionat este primit instantaneu de toti cei care luptã plini de eroism si cu curaj împotriva rãului (atât cel exterior, cât si cel interior, din fiinta lor). Modalitatea optimã de a-i atrage spontan sprijinul si ghidarea este calea luptãtorului curajos sau a eroului spiritual, VIRA. Reciproca este, deasemenea adevaratã, în sensul cã apelarea constantã si plinã de dãruire a Arhanghelului Mihail dezvoltã extraordinar de mult în cel sau în cea care îl invoca astfel, starea de erou spiritual (VIRA).

În decursul istoriei crestine, Arhanghelul Mihail s-a manifestat de multe ori, salvând diferite comunitati crestine de o serie întreagã de pericole. În sec. al Vl-lea, când s-a declansat în Roma o molimã înspãimântatoare, Sfântul Grigore i-a sfatuit pe locuitori sa realizeze o procesiune care sã strabatã strãzile orasului, intonând cântece religioase, cântece care de atunci s-au numit Marile Litanii. Aceste procesiuni s-au desfãsurat timp de trei zile, si în ultima zi, când au ajuns în fata mormântului lui Hadrian, Grigore l-a vazut pe Arhanghelul Mihail plutind în aer deasupra orasului; Arhanghelul a coborât apoi pe vârful Mausoleului si si-a scos sabia din teacã; sabia era, se spune, stropitã cu sânge. Dupã aceasta, ciuma a încetat, iar mormântul lui Hadrian a fost numit din acea zi „Castelul Sfântului Înger”; o capela purtând numele de „Ecclesia Sancti Angeli usque al Coelos” i-a fost consacratã Arhanghelului Mihail. Se mai spune cã tot Arhanghelul Mihail ar fi apãrut pentru a cere construirea a douã biserici. Prima a fost ridicatã pe coasta de est a Italiei si a fost denumitã Biserica Muntele Galgano. Legenda povesteste cã în sec. al V-lea locuia în Siponte un om numit Galgano, care avea multe turme; acestea erau duse la pasune pe munte. La un moment dat, un taur s-a rãtãcit, iar Galgano a plecat împreunã cu cativa slujitori sã-l caute; când l-au vãzut, taurul se afla pe vârful muntelui, lânga intrarea unei pesteri. Galgano s-a înfuriat pe taur atât de tare, încât a ordonat unui slujitor sã-l omoare; dar sãgeata s-a întors în pieptul slujitorului care a tras-o si l-a omorât imediat. Galgano, tulburat de aceastã întâmplare, a cerut sfatul preotului. Preotul a postit si s-a rugat timp de trei zile, dupã care Arhanghelul Mihail i-a apãrut si i-a spus cã locul în care taurul se afla pe vârful muntelui, era un loc sacru si nu putea sã permitã ca acel loc sa fie stropit cu sânge; Arhanghelul a cerut ca acolo sã fie ridicatã o bisericã care sã îi fie consacratã lui. În pesterã a fost descoperit un pârâu ce cobora de pe stâncã, cu o apã miraculoasã care vindeca tot felul de boli; imediat au fost ridicate trei altare, iar unul dintre ele a fost acoperit cu o tesãturã purpurie, brodatã cu fir de aur. Faima acestei viziuni s-a rãspândit în toatã Europa, iar biserica ce a fost ridicatã acolo a devenit un loc sfânt de pelerinaj. În timpul domniei lui Hidelbert II, Arhanghelul Mihail i-a aparut Sfântului Aubert, Episcop de Avranches, în Normandia. Aici se afla o stâncã ce era înconjuratã de apã pe perioada fluxului, si de aceea era consideratã ca o fortareatã inaccesibilã. Episcopului i s-a spus cã un taur va fi gãsit ascuns acolo, iar biserica trebuie construitã astfel încât sã acopere tot pamântul pe care taurul l-a cãlcat în picioare; tot acolo se afla si un pârâu cu apã extrem de purã. Sfântul Aubert a crezut cã este vorba doar despre un vis, dar viziunea s-a repetat din nou si din nou, iar a treia oarã, Arhanghelul Mihail si-a apãsat degetul mare pe capul episcopului si i-a lãsat aici un semn care nu a mai dispãrut niciodatã. Dupã aceasta, a fost construitã o bisericutã care a fost înlocuitã mai târziu cu o mânastire magnificã, începutã de catre Richard, Ducele de Nomandia si terminatã de catre Wilhelm Cuceritorul. Muntele Sf. Mihail (SaintMichel) a devenit unul dintre cele mai celebre locuri de pelerinaj, având o legendã atât de originalã, dar care totusi pare a fost doar o variantã mai sãracã aceleia a Muntelui Galgano. Din acest moment, Arhanghelul Mihal a început sa fie foarte venerat în Franta. El a fost ales ca sfânt protector al întregii tãri si al ordinului pe care Sf. Louis l-a instituit în onoarea sa. Un vechi scriitor francez îl numeste Îngerul bunelor sfaturi si spune despre el: Marea sarcinã a Arhanghelului Mihail este aceea de a face revelatii oamenilor, dându-le sfaturi sfinte pline de înþelepciune si în mod special sfaturi referitoare la hrana bunã pe care tatãl si mama trebuie sã o dea copiilor lor. Arhanghelul Mihail este întotdeauna reprezentat tânãr si frumos. Ca protector al Bisericii Militante, el este Sfântul Înaripat, fãrã nici un alt atribut (însemn) decât scutul si lancea. Ca învingãtor al lui Satana, el este reprezentat în armurã, tinând un picior peste cel Rãu, care este înfãtisat ca o fiintã doar pe jumatate om sau ca un dragon. Îngerul este pe cale sã-l punã în lanturi pe Cel Rãu sau sã-l strâpungã cu lancea. Dar modul în care este tratat acest subiect variazã în foarte multe moduri, cum de altfel se poate recunoaste foarte usor. Ca Stãpân (Domn) al sufletelor, Arhanghelul Mihail este neînarmat, el tine o balantã, si pe fiecare platan se aflã câte un mic trup gol (nud), reprezentând sufletele; cei acceptati au, de obicei, mâinile împreunate într-un gest de recunostintã, în timp ce cei respinsi exprimã groaza în privire si atitudine. În mod frecvent este reprezentat si un demon care prinde cu ghearele sau cu un cârlig plutonian platanul care coboarã în aceste reprezentari, Arhanghelul Mihail apare doar rareori fãrã aripi.

Atunci când în picturi apare si Fecioara Maria cu Pruncul, Arhanghelul Mihail îi prezintã balanta lui Iisus, care pare sã spunã bun venit sufletelor fericite. Oricum, cu sau fãrã balantã, Arhanghelul Mihail este întotdeauna stãpânul sufletelor în picturile care reprezintã moartea, venerarea sau glorificarea (slãvirea) Fecioarei Maria, deoarece traditia aratã ca el i-a primit sufletul si a avut grija de el pânã când s-a ridicat la Fiul ei. Cei doi Arhangheli, Mihail si Gabriel, sunt pictati pe usile laterale ale iconostasului (peretele pictat care desparte altarul de restul bisericii), pãzind intrarea în locul unde se sãvârseste, la fiecare Liturghie, Sfânta Jertfã. Datoritã tuturor acestor dovezi ale sprijinului si protectiei permanente din partea sa asupra întregii umanitãti, Arhanghelul Mihail este cel mai popular si mai apelat înger din traditia crestinã.

Arhanghelul Mihail – Arhanghelul Razei Albastre de Protectie, Perfectiune si Vointa Divina

Mihail, Arhanghelul Primei Raze de Protectie, Perfectiune si Vointa Divinã, este cunoscut si ca Printul Arhanghelilor, Îngerul Eliberator, Apãrãtorul Credintei Fiilor si Fiicelor lui Dumnezeu, Pãzitorul Celor Douãsprezece Triburi ale lui Israel, Protectorul Relatiei Maestru-Discipol. În ierarhia cereascã, el are rolul celui care conduce ostirile de lumina împotriva rebelilor. Despre Arhanghelul Mihail si actiunile sau misiunea sa apar multe referiri în Biblie, atît referitoare la cele din trecut, cît si la misiunea sa din evenimentele descrise în Apocalipsã. Lui i s-a dat rolul de a aduce prima din cele 7 plãgi care sunt descrise ca „mînia lui Dumnezeu”, de fapt karma negativã acumulatã de omenire, si care astfel se poate manifesta pentru a-i elibera pe cei care au generat-o, în mãsura în care sunt pregãtiti pentru asta. Mesajele receptionate prin channeling, meditatii sau de cãtre mediumi în ultimele zeci de ani dezvãluie cã Pamîntul a fost scos din carantinã, si cã Arhanghelul Mihail conduce actiunea de eliminare, din corpurile subtile ale oamenilor, a semintei de rebeliune plantate de cãtre asa-numitii îngeri cãzuti. Pentru aceasta, fiecare om trebuie sã cearã, în sufletul sãu, aceastã purificare, pe calea care îi este proprie, pentru ca sã poatã trece la o nouã constiintã.

533955 433955649967743 1677415700 n

ARHANGHELUL GABRIEL (GAVRIL)

Numele Gabriel semnificã în limba ebraicã Dumnezeu este puterea mea (lat. Sanctus Gabriel; it. San Gabriello, San Gabriele, LAngelo Annuriziatore; Li. St Gabriel)

Arhangheul Gabriel (Gavril) este, alãturi de Arhanghelul Mihail, unul dintre cei mai importanti îngeri de luminã cunoscuti în mod explicit în cadrul traditiei iudeo-crestine si acelei islamice. Este cel de-al doilea în rang printre Arhanghelii care se aflã înaintea lui Dumnezeu. El este Îngerul Bunei Vestiri, al reînvierii, al compasiunii, al pedepsei divine, al mortii si al revelatiei divine si este considerat a fi guvernatorul divin al Paradisului (Raiului).

Profetul Mahomed afirma cã Arhanghelul Gabriel (Jibrail, în arabã), cel cu 140 de perechi de aripi, i-a dictat Coranul vers cu vers, si de aceea el îl considera îngerul sãu protector si inspirator.

În traditia islamicã, Gabriel (Jibrail) este considerat a fi spiritul divin al adevãrului. În traditia ebraicã se aratã cã Gabriel este îngerul pedepsei divine bine meritate, care s-a abãtut asupra oraselor decãzute – Sodoma si Gomora.

Numele sãu este mentionat de patru ori în Biblie (de douã ori în Daniel VIII.16 si IX.21; de douã ori în Luca I.19, 26), si de fiecare datã apare ca un mesager care aduce vesti importante. Mai întâi, el l-a anuntat pe Daniel despre întoarcerea evreilor din captivitate, si apoi i-a revelat printr-o viziune spiritualã viitorul natiunilor. Apoi tot el i-a spus lui Zaharia (care avea o vârstã înaintatã) cã sotia lui îi va naste un copil, si în cele din urmã i-a spus Fecioarei Maria cã ea este cea aleasã si cea mai binecuvântatã dintre femei. Aceste patru manifestãri binecunoscute ale Arhanghelului Gabriel îi conferã o importanþã aparte si aratã cã el poate ghida si sustine orice actiune beneficã atunci când este invocat. În plus, fatã de cele arãtate mai sus, se crede cã tot el ar fi profetit nasterea lui Samson si a Fecioarei Maria. Este totodatã venerat ca fiind îngerul care vegheazã în mod constant asupra nasterii copiilor.

Multi dintre sfintii Pãrinti spun cã Arhanghelul Gabriel a fost si cel care a rãsturnat piatra de la intrarea mormântului lui Hristos, la înviere si le-a vorbit femeilor mironosite. Acestea, intrând în mormânt, au vãzut un tânãr sezând în partea dreaptã, îmbrãcat în vesmânt alb si s-au înspãimântat iar el le–a spus: Nu vã înspãimântati! Cãutati pe Iisus Nazarineanul Cel rãstignit? A Înviat! (Marcu 16, 5-6)
Evreii îl considerã Conducãtorul îngerilor pãzitori si pãstrãtorul comorilor ceresti. Tot el a anuntat si nasterea lui Ioan Botezãtorul. Deasemenea, în mod traditional, se considerã cã Arhanghelul Gabriel a fost îngerul care i-a apãrut lui Iisus în grãdina Ghetsimani, pentru a-L sprijini în teribilul moment al cunoasterii cu anticipatie – de cãtre Iisus – a Calvarului ce urma sã se producã.

Pe de altã parte, o legendã islamicã, mentionatã în Coran (20.88), relateazã cã atunci când praful de pe urmele copitelor calului [vehiculul subtil al Arhanghelului Gabriel a fost aruncat în gura Vitelului de Aur [idol al bogãtiei, simbol al bunurilor materiale care se substituie celor spirituale si al tentatiei mereu crescânde a fiintelor ignorante sau perverse, de a se orienta exclusiv cãtre aspectele materiale (bogãtie, plãceri inferioare, senzualitate necontrolatã, putere socialã etc)], acesta si-a pierdut pentru un anumit timp puterea sa de fascinatie perversã. Acest aspect ilustreazã alegoric ajutorul divin extraordinar pe care Arhanghelul Gabriel îl poate oferi oricând celor care îl apeleazã sincer si intens, pentru a se detasa rapid de tentatiile planurilor inferioare si pentru a amplifica în fiinta lor starea de puritate si de aspiratie cãtre Dumnezeu.

Într-un alt pasaj din Coran, Gabriel (Jibrail) este descris (simbolic) ca având în total 1600 de aripi, pãrul fiindu-i de culoarea sofranului (galben auriu) – simbol al strãlucirii extraordinare si sublime a aurei sale de luminã – chiar fiecare fir de pãr având o strãlucire comparabilã cu cea a Lunii si astrelor. Între ochii sãi – se spune în continuare – rãsare însusi Soarele; observãm aici un simbol foarte evident al deschiderii (activãrii) sale deosebite la nivelul celui de al treilea ochi, Ajna Chakra.

În plus, atunci când el si-a manifestat mãretia sa dumnezeiascã, pentru a revela învãtãtura spiritualã cuprinsã tainic în Coran, aripile sale verzi ca smaraldul strãlucitor au acoperit întregul orizont, de la rãsãrit si pânã la apus, din ele cãzând pe pãmânt, sub forma a milioane de stropi de luminã, tot atâtia îngeri care îl slãvesc necontenit pe Dumnezeu.

Datoritã asocierii sale traditionale, în crestinism, cu nasterile, Arhanghelul Gabriel este considerat drept sfântul patron (protector divin) al nasterilor (de altfel, mai ales în Occident, alãturi de numele Michael, numele de Gabriel este (în formele adaptate fiecãrei limbi europene) cel mai rãspândit, mai mult decât atât, datoritã rolului sãu atât de important – dupã cum am arãtat – de vestitor (mesager divin), Arhanghelul Gabriel a fost declarat în anul 1926, de cãtre Papa Benedict al XV-lea, drept patron (protector divin) al postelor, telefoanelor si posturilor telegrafice, si, prin extensie, el este asociat astãzi cu televiziunea, radioul si alte forme moderne de telecomunicatie.

În conformitate cu mãrturiile de epocã, Arhanghelul Gabriel a fost si cel care a inspirat-o pe Ioana D’Arc sã vinã cu întãriri în ajutorul regelui Frantei.

În literaturã si artã, Sfântul Arhanghel Gabriel este traditional descris ca un Înger de luminã purã, a cãrui frumusete este o minunatã oglindire a Frumusetii Divine. El poartã în mânã, de regulã, în reprezentãrile iconografice, un crin (simbol al puritãtii, inocentei si stãrii virginale, dar si al iubirii divine, triumfãtoare datoritã abandonãrii fiintei în harul si splendoarea iubirii Divine).

Maniera în care Arhanghelul Gabriel a fost reprezentat pictural diferã însã, de-a lungul timpului, în functie de modificãrile dictate de cãtre Biserica de la Roma în reprezentãrile cele mai vechi ale Arhanghelului Gabriel si ale Fecioarei Maria. Fecioara Maria este înfãtisatã în genunchi, plinã de umilintã si veneratie în fata Arhanghelului Mihail, considerându-l în mod evident o fiintã superioarã. Dupã secolul al XII-lea însã, Fecioara Maria este cea slãvitã si preamãritã. De acum ea va apãrea ca Regina angelorum (Regina îngerilor), si datoritã acestui fapt, Gabriel aparea deseori ilustrat stând în genunchi în fata ei. Atributele (simbolurile) Arhanghelului Gabriel sunt: crinul, un pergament cu inscriptia Ave Maria, Gratia Plena, un sceptru si uneori o ramurã de mãslin, simbol al pãcii pe pãmânt pe care el o anuntã.

În cadrul traditiei crestine, Arhanghelul Gabriel mai este uneori considerat si ca Îngerul Pãzitor al aspectului uman al lui lisus Cristos.

AngelesyDragones60

ARHANGHELUL METATRON

ARHANGHELUL METATRON este considerat drept cel mai pãmântesc dintre arhangheli, deoarece el a fost mai întâi un om întelept si virtuos pe care, apoi, Dumnezeu l-a luat în Cer. Sufletul sãu a fost toatã viata plin de credintã, de iubire pentru oameni si a fost foarte atent la întelesurile faptelor, nutrind convingerea cã numai acela care învatã permanent din ceea ce petrece în el si în afara lui este capabil sã-si ajute cu adevãrat semenii. Astfel, el a urmat de la sine calea întelepciunii si a bunãtãtii inimii.

Misiunea lui cereascã: El consemneazã în Cartea Vietii toate faptele noastre, ca nimic din experienta umanã sã nu se iroseascã, ci ca marii îndrumãtori de oameni sã aibã unde sã caute învãtãturile care ne salveazã în timpuri tulburi.

Misiunea lui pe pãmânt: Ne ajutã sã avem mãsura corectã în tot ceea ce facem, apãrând ca martor al actiunilor noastre. Gratie lui, noi constientizãm puterea noastrã de a iubi si sensul existentei noastre.

În timpul vietii sale pãmântesti, ca fiintã umanã, Metatron a fost cunoscut sub numele de Henoch si a fost al saptelea patriarh dupã Adam. Povestirile ni-l redau ca „plimbându-se cu Dumnezeu”, dupã moartea sa fiind primit în Cer printre Arhangheli. El a fost atât de bun, atât de blând, atât de înþelegãtor si de îngãduitor, încât a întruchipat, la vremea sa, virtuti divine, care au atras asupra sa harul Tatãlui. Mai mult chiar, el a stiut sã asculte glasul inimii si a trãit smerit si abandonat total Vointei Supreme, asemenea tuturor marilor Iluminati.

Scrierile iudaice presupun cã el ar fi fost Schechina, îngerul care conduce copiii rãtãciti prin pãdure, si cã tot el a fost cel care l-a oprit pe Abraham din sãvârsirea jertfei, atunci când Dumnezeu i-a cerut sã i-L ofere pe fiul sãu, Isaak.

Metatron este întâlnit sub diferite ipostaze: arhivar a lui Dumnezeu, înger al legãturilor si Rege al îngerilor. El sustine totodatã viata oamenilor, fiind o punte între Dumnezeu si om. Este foarte bine sã-i cerem sfatul pentru fiecare actiune pe care o avem de fãcut, mai ales atunci când stim cã ne lipseste simtul mãsurii sau cã, fiind implicati emotional într-o chestiune, nu detinem mãsura corectã a ratiunii ori a actiunii noastre. Vom putea astfel sã obtinem echilibrul si discernãmântul necesar în orice întreprindem. Rezultatul va fi claritatea a ceea ce realizãm, iar aceastã întelepciune ne va conferi o mare sigurantã, atât de necesarã atunci când vrem sã ne angrenãm cu succes în oricare dintre planuri (material, afectiv, spiritual etc.).

Tot Metatron ne conduce cãtre starea de armonie în iubire, pentru ca noi sã ducem o viatã solarã, sãnãtoasã, echilibratã si calmã. El este, astfel, martorul faptelor noastre bune si al tuturor acelor acte ale vietii si ale iubirii pe care nimeni în afara lui nu ni le cunoaste.

Îl vom ruga pe Arhanghelul Metatron sã ne conducã si sã ne sustinã în orice moment al vietii, ca sã avem întotdeauna mãsura corectã a faptelor si a sentimentelor noastre. Tot astfel, îl putem ruga, în timpul meditatiilor, sã ne indice când „destul e destul”, dar si când trebuie sã mai facem ceva pentru noi însine sau pentru ceilalti.

https://www.evolutiespirituala.ro/arhanghelii-si-contactarea-lor/?feed_id=9625&_unique_id=62618b774b7cf

al treilea ochi

.

„TRECEREA DE LA A PATRA LA A CINCEA RASĂ-RADACINĂ”

541057 302606833169095 2013082167 n
 
Rudolf Steiner
DIN CRONICA AKASHA
-FRAGMENTE-

„Următoarele comunicări se referă la trecerea de la a patra rasă-rădăcină (atlanteană) la cea de a cincea (ariană), căreia îi aparţine omenirea civilizată de astăzi.
[…]

Ceea ce am spus în paginile precedente despre a patra rasără-dăcină, a atlanteenilor, se referă la marea majoritate a umanităţii. Aceasta se afla încă sub comanda unor conducători mult mai evoluaţi decât omul obişnuit, prin capacităţile lor. Înţelepciunea şi puterea de care dispuneau aceşti conducători nu ar fi putut fi atinse prin nici un sistem terestru de educaţie. Ele erau conferite de entităţi superioare care nu făceau parte din lumea pământească. Era ceva cu totul natural ca marea majoritate a oamenilor să vadă în aceşti conducători fiinţe superioare, mesageri ai zeilor. Şi pe bună dreptate, căci nici prin organele de simţ şi nici prin inteligenţa omului nu ar fi putut fi atinse ştiinţa şi dibăcia acestor conducători. Ei erau veneraţi ca trimişi ai lui Dumnezeu şi oamenii primeau de la ei porunci, îndrumări şi învăţături. Fiinţe de asemenea natură au instruit omenirea să deprindă ştiinţa, artele şi fabricarea uneltelor. Aceşti „mesageri ai zeilor” conduceau uneori ei înşişi comunităţile, iar alteori prin oameni mai evoluaţi, pe care îi instruiau în arta de a guverna. Se spune despre aceşti conducători că „erau în relaţie directă cu zeii”, care le revelau legile după care trebuia să se dezvolte omenirea. Aceasta era realitatea. Această legătură cu zeii era, de fapt, o adevărată iniţiere şi se realiza în locuri ascunse cu străşnicie celorlalţi oameni. Erau adevărate centre de iniţiere şi se numeau „temple ale misteriilor”. De aici emana întreaga conducere a umanităţii.

Ceea ce se petrecea în templele de misterii era, prin urmare, de neînţeles pentru popor, ca şi intenţiile marilor săi conducători. Poporul nu putea, cu ajutorul simţurilor, să înţeleagă decât ceea ce era legat nemijlocit de Pământ şi nicidecum ceea ce se revela din lumile superioare pentru salvarea lui. Din aceasfă cauză învăţăturile pe care le dădeau conducătorii trebuiau să fie înfăţişate într-o formă care nu semăna cu nimic din cele ce se refereau la evenimente strict terestre. Limbajul de care se slujeau zeii în relaţia cu „mesagerii” lor, în centrele de misterii, nu era unul pământesc, iar forma sub care aceşti zei se revelau era, cu atât mai puţin, una terestră… „În nori de foc” apăreau aceste înalte spirite în faţa mesagerilor lor, pentru a le transmite cum să conducă pe oameni. Doar omul avea putinţa să îmbrace o formă umană; entităţile ale căror facultăţi depăşeau nivelul uman nu se puteau manifesta decât sub o formă care nu avea nimic asemănător ce ceea ce era pe pământ.

582188 417521558259036 100000035857627 1607895 1813126163 n

„Mesagerii zeilor” puteau să primească revelaţiile transmise de entităţile superioare pentru că ei înşişi erau cei mai evoluaţi în cadrul comunităţilor în care trăiau. În cursul perioadelor anterioare de evoluţie, ei dobândiseră facultăţile pe care majoritatea celorlalţi oameni abia de acum înainte urmau să le obţină. Ei erau oameni propriu-zis numai dintr-un anumit punct de vedere; puteau lua o formă umană, dar facultăţile lor spirituale şi sufleteşti aveau dimensiuni supraumane. Cu alte cuvinte, erau înzestraţi cu o dublă natură, atât divină, cât şi umană. Trebuie să vedem aceşti mesageri ca pe nişte spirite superioare, care însă puteau să îmbrace o formă umană, spre a fi în mijlocul oamenilor, să-i ajute să progreseze în evoluţia lor terestră. Adevărata lor patrie nu se afla pe Pământ. – Aceste fiinţe îndrumau pe oameni, dar nu le puteau dezvălui principiile după care îi conduceau; până în epoca celei de a cincea subrase atlanteene, a protosemiţilor, oamenii erau cu totul incapabili să înţeleagă aceste principii. Era necesar ca, mai întâi, în timpul acestei subrase, să se dezvolte facultatea de judecată, forţa gândirii. Iar această forţă nu s-a dezvoltat decât foarte lent şi în mod progresiv. Chiar şi ultimele subrase atlanteene nu puteau înţelege decât foarte puţin principiile după care acţionau conducătorii lor dumnezeieşti. Ei începuseră să presimtă aceste principii. De aceea, ideile pe care le aveau, ca şi legile care guvernau instituţiile lor de stat, erau mai curând presimţite, decât gândite clar.

[…]

Către sfârşitul perioadei atlanteene, existau trei grupuri de entităţi de tip uman. 1. Primul grup era alcătuit din acele fiinţe pe care le-am numit „mesageri ai zeilor”; aceştia se aflau pe o treaptă de evoluţie ce depăşea cu mult pe aceea a celorlalţi oameni; ei propovăduiau înţelepciunea divină şi făceau fapte dumnezeieşti. 2. Al doilea grup, mai restrâns, era format din marea masă a populaţiei, la care forţa de gândire era încă într-un stadiu latent, dar care dispunea totuşi de unele facultăţi elementare pe care omenirea de azi le-a pierdut. 3. Un al treilea grup dispunea de o putere de gândire mai evoluată, dar pierduse complet vechile facultăţi elementare atlanteene. În schimb, deveneau capabili să asimileze, cu ajutorul gândirii, principiile directoare transmise de „mesageri”. – Al doilea grup de fiinţe umane urma să dispară treptat. Dimpotrivă, al treilea grup a fost pregătit şi educat de fiinţele superioare din primul grup pentru a putea prelua în mâinile lor propriul destin.

Din rândul celor care alcătuiau acest al treilea grup, marele Conducător, pe care literatura ocultă îl numeşte Manu*, a ales pe cei mai apţi şi i-a pregătit să pună bazele unei noi umanităţi. Cei aleşi, fiinţele cele mai dotate, se aflau din a cincea subrasă. Gândirea oamenilor care făceau parte din subrasele a şasea şi a şaptea căpătase o anumită tentă negativă şi nu mai erau apte să evolueze. – Venise acum timpul să se dezvolte la maximum cele mai bune calităţi ale celor mai buni. Alegerea s-a făcut de către acel mare Conducător, care a izolat pe cei aleşi într-o zonă specială a Pământului – undeva în interiorul Asiei –, punându-i la adăpost de toate influenţele negative care ar fi putut veni de la cei rămaşi în urma evoluţiei sau care decăzuseră. – Sarcina pe care Conducătorul şi-o luase era ca acest grup de aleşi să progreseze până într-atât, încât aceştia să reuşească să sesizeze în sufletul lor, cu ajutorul gândirii, principiile după care fuseseră conduşi până atunci, principii pe care mai înainte abia le presimţeau, fără a le putea înţelege. De acum înainte trebuia ca oamenii să cunoască forţele divine pe care mai înainte le-au urmat în mod inconştient. Până atunci, zeii conduseseră omenriea prin „mesagerii” lor; acum trebuia ca oamenii să ştie entităţile divine. Trebuia să se deprindă să se considere ei înşişi ca fiind organele de execuţie ale Providenţei.

ajutor+spiritual
Acest grup izolat se afla în faţa unei hotărâri de mare importanţă. Conducătorul divin se afla în mijlocul lor sub o formă umană. De la aceşti „mesageri divini”, omenirea primea îndrumări şi porunci în legătură cu ceea ce trebuia sau nu trebuia să facă. Oamenii erau instruiţi în ştiinţele care se bazau numai pe ce era perceptibil cu simţurile fizice. Ei presimţiseră această conducere divină a lumii, o simţiseră în propriile lor fapte; dar o conştienţă clară despre ea nu avuseseră. – Acum, Conducătorul le vorbea într-un mod cu totul nou. Îi învăţa că tot ceea ce percep în jurul lor este dirijat de puteri invizibile şi că, de acum înainte, ei înşişi, sunt slujitorii acestor puteri invizibile şi, prin puterea propriei judecăţi, vor avea de tradus în practică legile acestora. Oamenii aud acum despre o lume divină, suprapământească. Aud că spiritul invizibil este creatorul şi susţinătorul a tot ceea ce este vizibil pentru om. Până atunci ei îşi ridicau privirile spre „mesagerii” lui Dumnezeu, pe care îi vedeau, spre acei iniţiaii de natură supraomenească, dintre care unul le vorbea şi le spunea ce trebuie să facă sau să nu facă. Dar, de acum înainte, ei înşişi erau demni ca mesagerul divin să le vorbească chiar despre zei. Cuvântul pe care acesta îl rostea fără încetare acestui grup de oameni aleşi de el avea o puternică rezonaniă: „Voi aţi văzut până acum pe cei care vă conduceau, dar există conducători mai mari pe care voi nu îi vedeţi. Acestor conducători să vă supuneţi. Trebuie să împliniţi poruncile Domnului, pe care nu îl vedeţi, şi să ascultaţi de acela despre care nici măcar nu vă puteţi face o imagine”. Aşa suna, din gura marelui Conducător, noua şi suprema poruncă prin care se instituia, de fapt, cultul unei Divinităti căreia nu-i semăna nici o imagine material-vizibilă şi despre care, din această cauză, nu era îngăduit să se facă nici un fel de chip cioplit. Un ecou al acestei puternice porunci primordiale pe care a primit-o a cincea subrasă se regăseşte în cuvintele Decalogului: „Să nu-ţi faci ţie chip cioplit şi nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer sus şi din câte sunt pe pământ jos şi din câte sunt în apele de sub pământ”.
[…]
Nu toţi cei selecţionaţi de Manu erau corespunzătari pentru acest scop, ci numai un grup foarte restrâns. Numai din rândul acestui grup Manu putea forma nucleul noii rase-rădăcină. El i-a adunat şi s-a retras cu ei, pentru a-i pregăti şi perfecţiona, în timp ce restul s-a amestecat cu ceilalţi oameni existenţi. – Din acel mic nucleu de oameni grupaţi în jurul lui Manu derivă tot ceea ce constituie încă, până in zilele noastre, adevăraţii germeni ai progresului existenţi în actuala a cincea rasă-rădăcină. Aceasta explică faptul că există două caracteristici care jalonează întreaga evoluţie a acesteia. Una este proprie celor care sunt însufleţiţi de idei superioare, considerându-se ca nişte copii ai unei puteri divine cosmice; alta reprezintă pe cei care pun totul în slujba intereselor personale şi a egoismului.
[…]
Oamenii iniţiaţi, care au apărut mai târziu, sunt din punct de vedere exterior oameni ca şi ceilalţi. Dar ei au rămas, în orice caz, în legătură cu lumile superioare, iar revelaţiile şi apariţiile mesagerilor divini pătrund până la ei. În cazuri cu totul aparte, când apare o necesitate superioară, recurg la anumite forţe care le vin de sus. Ei săvârşesc atunci acte pe care oamenii nu pot să le explice prin legile cunoscute de ei, considerându-le din această cauză, pe bună dreptate, drept minuni. – În toate aceste cazuri, scopul urmărit de forţele superioare este acela de a aşeza omenirea pe picioare proprii şi de a dezvolta complet forţa ei de gândire. – Iniţiaţii-oameni sunt astăzi mediatori între popor şi puterile superioare şi, numai prin actul iniţierii, ei devin apţi să intre în relaţie cu mesagerii divini.”

https://www.evolutiespirituala.ro/trecerea-de-la-a-patra-la-a-cincea-rasa-radacina/?feed_id=7803&_unique_id=622a36c773105

Michael Demiurgos

ARHANGHELUL MIHAIL

 
archangel+(3)

MEDITAŢIA  PENTRU  TĂIEREA  LEGĂTURILOR  PSIHICE

Sunt Mihail. O persoană a întrebat astăzi ce se poate face pentru a putea dezlega conexiunile nedorite create între oameni. Conexiuni prin care energia curge înainte şi înapoi. Câţiva dintre voi sunt familiarizaţi cu lecţiile pe care le-am dat şi cu alte ocazii despre cum se taie aceste legături.
Tăierea legăturilor psihice este una din slujirile mele faţă de umanitate. Este un serviciu pe care îl ofer cu mare bucurie şi plăcere. Cînd ceri tăierea tuturor legăturilor psihice trebuie să ştiţi că aceste legături sunt strâns legate între ele şi că fiecare în parte te leagă de evenimente, timpuri şi locuri trecute.
Cînd afirmi că vrei ca toate legăturile psihice să fie tăiate. Toate vor fi tăiate. Este inutil să ceri ca numai anumite legături să fie tăiate iar celelalte să rămână intacte. Prin lucrarea pe care eu o fac, toate legăturile psihice pe care le-ai putea avea cu anumite persoane vor fi tăiate. Aceasta te va elibera de sub legea cauzei şi efectului şi a legii karmei. Tăierea tuturor legăturilor psihice te va elibera de oameni individuali, grupuri de oameni, locuri, ţări. Te va elibera de efecte care îşi au cauza în vieţi trecute. Te poate elibera de toate efectele nedorite ale acţiunilor şi gândurilor tale din toate vieţile tale anterioare. Ceea ce pot să vă ofer este libertatea căci este ceea ce toţi meritaţi.

Cum este această lucrare săvârşită? O săvârşesc cu sabia mea căci eu sunt Arhanghelul Mihail, iar sabia mea este de culoarea albastru electric.

Mă puteţi imagina ca pe un cavaler medieval îmbrăcat în armură, care în loc să fie argintie emanând lumină albă – este albastră electric, emanând lumină albastră-electric.
Pot să săvârşesc lucrarea oricând simţiţi că vă este necesar. Trebuie numai să afirmi că  vrei ca această lucrare să fie făcută în numele vostru (tău). Dacă nu faci afirmaţia că vrei acest serviciu- eu nu voi interveni pentru că nu am învoire de la Stăpânii Karmei şi de la alte puteri cereşti ca să intervin în viaţa voastră fără a fi invitat.
Aştept ca voi să mă invitaţi să intervin în vieţile voastre într-un mod pozitiv, Pot nu numai să tai legăturile psihice care te ţin legat ci şi să vă protejez cu coloane de lumină cosmică.
Această protecţie vă va feri de tot ce nu este al luminii şi tot ce nu lucrează în concordanţă cu voinţa divină. Sunt momente în cursul unei zile, fie că sunteţi treji sau dormind, când puteţi utiliza această protecţie a coloanei de lumină. Aceasta înseamnă că puteţi trăi în interiorul acestui tub de protecţie care îşi are originile în Dumnezeu Însuşi.
Cum ceri acest serviciu? Nu este greu pentru că Arhanghelul Mihail este mereu disponibil celor care au nevoie de ajutorul său. Nu este deloc vorba de a apela la serviciile preoţilor, a fi religios, ceremonial sau pios.
Este numai nevoie de o simplă cerere, de o afirmaţie. E necesar să afirmi că doreşti ca Arhanghel Mihail să îţi taie toate legăturile psihice pe care le ai cu persoane încarnate sau desâncarnate. Trebuie să ştii că orice relaţie pe care ai avut-o, toate schimburile de energie cu fiinţe din lumea aceasta sau din lumea de dincolo au creat fire invizibile care te leagă de acele fiinţe cu care ai interacţionat.
Aceste fire sunt ca nişte conducte ale energiei Karmei care astfel se revarsă din trecut în viaţa ta actuală. Aceste fire psihice vă fac să deveniţi propriile voastre victime. Victime ale propriilor voastre acţiuni, vorbe, a propriilor voastre fapte.A devenit posibil  acum ca să preschimbaţi aceste energii în energia luminii spirituale, energia iubirii.
Poţi gândi: „Nu am fost niciodată rău” şi aşa poate fi, nu ai făcut niciodată fapte rele. Ţine cont că nu există aşa ceva ca bun sau rău şi nici judecată a ceea ce este bun sau rău pentru că prin compasiune şi iubire nu există nimic altceva decât „a fi”. Trebuie deasemenea să înţelegeţi că mulţi dintre voi aţi făcut în vieţi precedente fapte bune, prin care v-aţi pus în serviciul umanităţii şi credeţi, voi, aţi acumulat karmă bună în loc de karmă rea. Eu vă  mărturisesc că tot ceea ce reprezintă karmă este o încărcătură nedorită că orice reprezintă karmă trebuie echilibrat (anihilat). Soluţia la karmă este tăierea legăturilor psihice cu trecutul ceea ce este foarte simplu.

Afirmă: „Arhanghel Mihail, afirm că doresc ca tu să tai toate legăturile mele psihice cu toate fiinţele umane, atât încarnate cît şi desâncarnate”. Mulţi vor simţi că nu vor să-şi taie legăturile psihice cu fiinţa iubită, cu soţul sau soţia, copii şi familie. Dragostea trebuie să fie necondiţionată, pentru că dacă dragostea ta este necondiţionată, ea nu are nevoie de legături psihice cu cei dragi pentru că legăturile psihice te ataşează nu te eliberează. Fii numai convins că iubirea există. Nu poţi pune condiţii în iubire ca spre exemplu: „Dacă faci asta pentru mine, eu am să te iubesc”. Dragostea adevărată este necondiţionată prin urmare nu contează dacă eşti legat psihic sau nu.  A venit timpul libertăţii, a venit vremea ca tu să îţi asumi propira putere cu fermitate şi candoare, cu compasiune. Nu îţi da puterea ta altuia, nici celor dragi ţie, nici soţiei, nici soţului sau familiei, preoţilor sau altor sisteme de control. Fă-ţi datoria acolo unde eşti cu răspundere dar fă-o cu compasiune şi dragoste necondiţionată.

Repetă după mine „Arhanghele Mihail, afirm că vreau ca tu să tai toate legăturile  mele psihice cu toate fiinţele umane atât încarnate cât şi desâncarnate”. Folosind această afirmaţie, ea te face liber. Tu însuţi vei simţi o uşurare atunci când o vei folosi. E ca şi cum ai fi purtat pantofii grei de ciment pentru multă vreme iar acum te simţi eliberat. Pantofii grei de ciment te-au ţinut legat de energiile karmei tale. Acum că ai cerut tăierea legăturilor psihice te simţi uşor, fericit şi liber. Pentru mulţi oameni este dificil ca să-şi păstreze acel nivel de conştiinţă care îi fereşte de a mai crea noi legături psihice. Nu spun aceasta ca să vă critic ci doar ca să vă îndemn să folosiţi această afirmaţie în fiecare seară înainte de culcare. Afirmarea tăierii legăturilor psihice spusă  zilnic vă va ajuta să dobândiţi libertate, libertatea de spirit.
Un alt lucru pe care vreau să vi-l dăruiesc este „stâlpul de lumină”. Din nou vă repet că este foarte uşor să-l obţineţi. Doar trebuie să afirmaţi „Arhanghele Mihail, afirm că doresc un stâlp de lumină”. Să ştiţi că până când nu afirmaţi că doriţi ajutorul nostru, noi nu avem voie să intervenim asupra cursului vieţii voastre. După ce ai făcut aceste două afirmaţii în diferite ocazii noi vom înţelege că ne daţi voie să intervenim şi atunci totul se va face automat doar spunând: „Mihail stâlp de lumină” şi veţi avea stâlpul de lumină.
E de la sine înţeles că nu fac această lucrare de unul singur. Am la dispoziţia mea o armată de îngeri de lumină. Ei au fost destinaţi ca să mă ajute încă din momentul creaţiei aşa cum eu am fost destinat de către creator ca să fiu protectorul tuturor raselor umane.
Nici nu se poate pune problema că mă poţi deranja :”Nu-l pot bate la cap pe Mihail care poate este sătul de nenumăratele cereri ale mele zilnice pentru protecţie. Credeţi-mă că mă bucură să vă văd lucrând pentru sinele vostru spiritual iar somnul şi odihna sunt ultimile lucruri de care aveam nevoie. Dacă ai probleme cu somnul din cauza coşmarelor sau alte interferenţe în timpul somnului, dacă eşti confruntat cu influenţe venind de la acei fraţi ai noştri care au trecut de partea întunericului sau de la fiinţe extraterestre care nu servesc lumina poţi să mă chemi ca să te apăr în orice situaţie ai fi, oricât de periculoasă.
86254
Este un lucru pe care vreau să-l clarific. Mulţi oameni vorbesc de fraţi şi surori veniţi din spaţiu, de extratereştri. Dragii mei prieteni, înainte de a te apropia sau urca pe orice navă spaţială materializată întreabă-i pe ocupanţii ei dacă lucrează cu lumina şi dacă sunt una cu lumina”. Insistaţi ca să vi se răspundă la aceste întrebări pentru că dacă ei lucrează cu lumina ei vor răspunde numaidecât. „Sunt una cu lumina”. Dacă ei nu lucrează cu lumina le va fi imposibil să folosească aceste cuvinte pentru că atunci când faci afirmaţia „Sunt una cu lumina”, eşti lumină. Ei se pot eschiva spunând „Nu poţi vedea că sunt lumină?” sau să încerce alte strategii. Este posibil ca ei să se deghizeze apărând ca şi fraţii noştrii de lumină. Dacă nu îţi răspund curat „Sunt al luminii” sau „Sunt una cu lumina”, atunci cheamă-mă pe mine şi legiunile mele îngereşti şi vei avea protecţie totală. Fraţii întunecaţi nu vor putea face altceva decât să plece.
Dragi prieteni, vă las acum nu cu un gând care să vă îngrijoreze ci cu unul care să vă dea de gândit şi care să vă dea încredere şi fericire. Sunt Mihail Arhanghelul. Vă iubesc pe toţi. Adonai. Acest mesaj a fost analizat de John Armitaj pe 21 octombrie 1995, în timpul unui Workschop  în Jersey Insulele Canal.

https://www.evolutiespirituala.ro/arhanghelul-mihail-meditatia-pentru-taierea-legaturilor-psihice/?feed_id=7659&_unique_id=6226424714c48