302701 506361639395283 1034173670 n

INTERVIU CU DRUNVALO MELCHIZEDEK (2)

 
Drunvalo+Melchizedek+gr
 

– REPTILIENII, EXTRATERESTRII SI FIINTELE DE PLASMA –
– Ce crezi despre alte forte sau fiinte despre care vorbesc oamenii – cum ar fi reptilienii sau fortele intunecate, care se implica in aceste schimbari?- Mie nu-mi pasa de tipii astia. Ei nu inving niciodata si nu vor invinge nici acum. Daca intelegi cum se petrec lucrurile cu adevarat, in profunzimile Pamantului, la toate nivelurile sale, stii ca s-a terminat cu ei.Noi am castigat acest joc. Ne vom inalta cu totii, va fi perfect.

Eu am discutat cu reptilienii, cu unii de la cel mai inalt nivel al lor, pentru ca cei care au calitatea de Melchizedek comunica cu toate fiintele vii, de oriunde. Iar scopul nostru este ca intreaga viata sa reuseasca. Noi nu judecam cine este bun sau rau. Iar reptilienii au o problema. Ei se afla aici de sute de milioane de ani si si-au pierdut latura feminina, iar acum nu stiu cum sa o recapete; daca nu vor face repede ceva, pur si simplu, vor disparea.

– Ce ar putea sa faca ei acum? Ce fac si ce anume cred ei?

– In urma cu cateva saptamani, ei nu credeau ca lucrurile se vor schimba radical. Iar acum, cand realizeaza inerenta schimbarii ciclurilor si tot ceea ce se intampla cu restul Creatiei, inteleg ca au gresit. Si ca trebuie sa faca ceva.

Au creat o rasa intre noi si ei si si-au pus creierul, inima si aspectul feminin in aceste fiinte, au creat si o Merkaba, asa ca vor putea supravietui in viitor. Ei stiu ca este posibil sa dispara, dar amintirile, intelepciunea lor si tot ce au avut se afla acum in fiintele din noua rasa.

Acele fiinte au corpuri emotionale dominate de inima, care sunt la fel de puternice precum creierul lor. Deci, ei vor supravietui in aceasta rasa si vor putea trece prin schimbare. Bashar este una dintre aceste fiinte. El vine din viitor (300 de ani) si s-a intors aici pentru a face cateva mici schimbari in noi – asa ca ar fi bine pentru noi toti, sa le acceptam. In primul rand, noi suntem prea seriosi; este bine sa incercam sa ne inseninam, sa nu mai luam lucrurile atat de in serios si sa intelegem ca suntem deja cu totii maestri, ca am mai facut acest lucru inainte, ca am uitat o multime de lucruri – dar, cand va veni momentul potrivit, ne vom aminti cu precizie cine suntem noi cu adevarat si ce inseamna aceasta schimbare si totul va fi bine.

Iar el s-a intors pentru a ne face sa ne relaxam si sa fim mai copilarosi si mai fericiti. Asta, pentru ca se va petrece o schimbare enorma si ea este extrem de pozitiva.

– Cand spui ca ai vorbit cu reptilienii, la ce nivel are loc comunicarea cu ei?

– De fapt, eu nu am avut nicio comunicare cu ei, pana de curand, cand eram in zona Pacificului de Sud, unde ei au venit de trei ori si au incercat sa ma omoare. Vorbesc serios, chiar au incercat sa ma omoare, iar faptul ca nu au reusit i-a descumpanit foarte mult. Si, fiindca am supravietuit acestor incercari, au vrut sa vina la Sedona. Erau in forma fizica, aratau ca niste barbati, dar nu asa arata ei – erau reptile in forma umana, stiu acest lucru. Ei stiau o multime de lucruri care se intamplasera, dar si ce anume urma sa se intample. Nu eram pe picior de razboi si nu m-am luptat cu ei. In incercarea de a ma ucide isi pierdusera 9/10 din flota lor. Si-o facusera cu mana lor, desi nu ar fi trebuit sa faca asta, dar nu au inteles natura lucrurilor in care se bagasera. A fost bine, fiindca am inceput sa inteleg cine erau ei. Tehnologia lor este minunata. Ei chiar inteleg ce este o tehnologie avansata. Dar, la nivelul bunului simt uman, erau nebuni – si de aceea au pierdut intotdeauna. Ei lupta impotriva omenirii, de peste 400.000 de ani, cam de cand suntem noi pe aici, dar au pierdut de fiecare data. Spre sfarsitul precesiunii echinoctiilor, noi suntem mai slabi decat in mod normal, iar acestea au fost momentele in care ne-au atacat.

Acum, ei incearca sa afle ce trebuie sa faca pentru a supravietui. Dar, daca vor supravietui, nu vor putea sa actioneze ca pana acum. Trebuie sa faca o schimbare profunda, in ei insisi.

– Acum cateva zile, aici, in Hawaii, i-am luat un interviu lui Nassim Haramein. Ce parere ai despre activitatea lui?

– Nassim Haramein?

– Da, fizicianul. Si am vorbit despre guverne si despre descoperirile in domeniul fiintelor intunecate, iar el a explicat faptul ca, fiindca suntem cu totii unificati, trebuie sa ajungem la un nivel de constiinta atat de inalt, incat sa devenim, in mod automat, umanitari, fiindca asa este ecuatia si nu exista o alta cale. Tehnologia intunecata nu poate fi folosita de catre ei, fiindca acest lucru presupune un anumit nivel de constiinta si de unificare, iar daca ajungi acolo, oricum devii umanitar. Deci, se pare ca se pot face anumite lucruri, pentru ca nivelul de constiinta sa nu permita ca aceste arme intunecate sa ajunga in mainile celor cu intentii distrugatoare.

Tehnologia, inclusiv oamenii, se afla inca la un anumit nivel de constiinta polarizata; acesta este un nivel foarte jos. Cred ca nu conteaza faptul ca detii o tehnologie superavansata; daca o folosesti, cand esti inca la un nivel scazut de constiinta. Daca depasesti nivelul constiintei polarizate si realizezi unimea tuturor formelor de viata si ca trebuie sa evoluezi in continuare, atunci nu mai ai nevoie de tehnologie. Faci parte din procesul de Creatie si poti crea absolut orice, fara nicio tehnologie. Apoi, incepi sa intelegi ce este posibil, de la un alt nivel. Acest lucru se petrece acum pe Pamant. Urmeaza ca noi sa trecem de la constiinta polarizata – in care ne aflam de 13.000 de ani – la o forma simpla a constiintei celei de-a 4-a Dimensiuni. Iar corpurile noastre, care acum sunt masa pura si au foarte putina energie, vor deveni energie pura, cu o cantitate de masa foarte, foarte mica. Daca o asemenea fiinta ar fi acum in aceasta camera, nu ai putea-o vedea, pentru ca ea ar fi doar energie – iar ceea ce vedem noi este doar masa, nu aceasta energie.

Cred ca vom ajunge acolo cam in doi ani, pentru ca trebuie sa iei cu tine acest corp. Despre acest lucru vorbeste Crestinismul si la el se refereau inainte si egiptenii. Mumificarile erau incercari de a duce corpul fizic in Dimensiunea a 4-a.

Dar nu conteaza ce forma va avea corpul, intrucat el va fi oricum mutat. Iti vei reaminti procesul Creatiei si vei putea sa-ti schimbi instantaneu forma corpului, in felul in care iti vei dori sa arate. Dar, indiferent cum va arata corpul tau, acolo vei fi un nou nascut, iar corpul va creste. Inaltimea fiintelor din Avatar este medie. Femeile vor avea o inaltime de 3 – 3,5 metri, iar barbatii de 4 – 4,5 metri.

Vorbim despre 2 ani de acum inainte. La nivel de constiinta, vom face un salt la care nu am mai fost niciodata. Si sunt foarte nerabdator.

– Spune-ne ceva despre activitatile pe care le desfasoara extraterestrii, despre contactele cu fiintele de plasma (intraterestrii).

– Noi am avut experiente neplacute cu reptilienii, cu omuletii gri si cu anumiti plutonieni. Sunt sase rase care s-au unit si au urmarit sa distruga rasa umana. Ei au pierdut aceasta batalie, iar atacul nu se va mai intampla. Dar mai sunt cam 350.000 – 400.000 de alte civilizatii, care se afla in Dimensiunea a 4-a (nu stiu cate sunt in Dimensiunea a 3-a) si care stau si privesc, observa ce se intampla cu noi. De fapt, ei se roaga pentru noi, vor ca noi sa reusim, ne considera fratii si surorile lor si nu au nicio reactie negativa fata de noi. Dar nu pot face nimic, pentru ca asa este legea: nu poti interfera cu forte ale vietii aflate la un nivel inferior, intrucat este ilegal. Trebuie sa le lasi sa evolueze in felul lor, in modul pe care aleg sa o faca si nu te poti amesteca pentru a le schimba tiparul de evolutie.

– Chiar daca asteptarile nu au fost implinite?

– Ei nu se pot amesteca in nicio circumstanta. Ei nu fac decat sa observe.

Dar noi suntem intr-un moment critic. Pe Pamant sunt cca. 400 de oameni – si vor fi si mai multi – care au invatat sa-si deschida cel de-al treilea ochi si sa patrunda in spatiul sacru al inimii. Asa numitul ochi al inimii este cunoscut in intreaga lume, dar foarte putini oameni stiu sa faca acest lucru. Dar vom incepe sa ne amintim. Cand faci acest lucru, te afli la acel nivel de constiinta care nu este omenesc. Te afli intre nivelul omenesc si cel urmator, ajungi la un nivel de constiinta care permite comunicarea cu intregul spectru al constiintei; nu numai cu fiintele de plasma, dar si cu Ingerii si cu alte fiinte de Lumina; si cu delfinii si balenele.

Oamenii incep sa faca acest lucru, iar aceasta tendinta se raspandeste cu rapiditate in lume. Si ne vom aminti cum sa comunicam la acel nivel. Nu va mai fi nevoie de cuvinte, pentru ca oamenii sa comunice intre ei. Iar acesta este un pas urias. Si in acelasi mod putem vedea si fiintele de plasma. Noi ii putem vedea pe ei, iar ei ne pot vedea pe noi. Vom putea comunica, rade si discuta impreuna.

– Tu le-ai mai intalnit, din februarie incoace?

– Acum cateva zile, a fost a cincea oara cand grupul nostru s-a intalnit cu ei.

– Ati avut acelasi gen de experienta?

– Da, a fost cam la fel, dar cumva neobisnuita. Pentru ca i-am contactat intr-un alt mod decat inainte; imi este greu sa explic; e vorba de o anumita tehnica interioara de un alt nivel, care a generat o altfel de Merkaba in jurul nostru – un camp Markaba care se activeaza in mod natural.

Si pentru ca i-am abordat intr-un mod diferit, au vrut sa faca si ei un experiment cu noi si mi-au explicat ce anume: sa se conecteze cu noi intr-un mod special, astfel incat, la nivelul campurilor energetice, sa putem face schimb de amintiri, adica ei sa ne ofere experienta si intelepciunea lor si sa preia toata experienta si cunoasterea noastra. Dar, cand eram pregatiti sa facem acest schimb, ne-au spus ca le pare rau, dar trebuie sa se intoarca pe taramul lor si au disparut in mare viteza, cu navele lor. Iar oamenii din grupul meu s-au temut ca poate am gresit noi cu ceva. Probabil ca acest lucru se va intampla in cursul urmatoarei noastre intalniri.

– Ce ne poti spune despre actiunile extraterestrilor? Cum sprijina ei, schimbarea?

– Practic, fac si ei ce pot, fara a ne influenta evolutia. Ei fac o multime de lucruri. Daca-ti amintesti, acum un an au aparut sfere de lumina in jurul zonelor cu radiatii atomice, pe care le-au neutralizat.

– Imi amintesc de cele aparute deasupra Japoniei, ajutand la neutralizarea radiatiilor.

– Sunt sfere de lumina, iar inauntru sunt fiinte mici, cam de 30 cm in diametru, o sfera de lumina alba (cam asa vom arata si noi, cand vom atinge un nivel inalt de constiinta), care se poate deplasa oriunde doreste, in mod instantaneu (de exemplu, vezi o stea pe cer si poti ajunge instantaneu acolo). In acest mod vom calatori.

Iar aceste fiinte au aparut in Rusia, in SUA, in toate locurile cu arme nucleare si eu cred ca acum suntem dezarmati. Nu sunt sigur, dar asa cred.

Dar noi nu trebuie sa ne temem de nimic.

– Chiar cu toate datele pe care ni le-ai impartasit si cu tot ceea ce stii tu?

– Se imagineaza mult prea multe scenarii acum.


Partea a III-a – NATURA REALITATII SI PARTICIPAREA NOASTRA –

– Depinde schimbarea de modul in care reactionam noi, in care se schimba fiecare dintre noi?

– Noi nu intelegem prea bine natura realitatii. Credem ca lucrurile sunt reale, solide si ca le putem schimba – dar nu intelegem ca este vorba de constiinta, de constiinta pura. Iar la anumite niveluri, constiinta poate schimba orice. Cand va veni vremea, vom vedea lucruri care apar pe Pamant. Nu ne vom putea crede ochilor vazand ceea ce vom vedea, dar ni se vor declansa amintirile; vom incepe sa ne amintim cine suntem cu adevarat. Aceasta schimbare va fi o imensa binecuvantare pentru Pamant. Este incredibil, dar aceasta rasa micuta a fost aleasa pentru ceva maret.

– Toata rasa umana a fost aleasa pentru aceasta schimbare enorma?

– Da, toti au fost alesi. Karma se va rezolva, intr-un fel sau altul. Nimeni nu va fi lasat deoparte, indiferent de cat de rau este, indiferent de ceea ce a facut. Unii dintre noi se vor inalta, altii vor muri, altii vor trece prin reinviere, dar nicio disparitie nu va fi fortata. Si mai este o a patra cale de a face trecerea – si vor fi cativa dintre noi care o vor putea urma.

– Si care este aceasta cale?

– Este un alt mod de a te inalta. Omenirea nu a cunoscut inainte, aceasta cale. Este legata de alchimie. Daca mori, mori inconstient. Ajungi in a 4-a Dimensiune, dar te misti pe acolo si revii aici, intr-un alt corp, pentru a incerca din nou, pentru ca nu ai murit constient. Trebuie sa-ti inchei socotelile cu corpul, inainte de a muri. Daca nu, trebuie sa o iei de la capat.

Ma refer, deci, la Inaltare. Inaltarea inseamna ca esti la un nivel la care, de fapt, nu mori, in acceptiunea obisnuita, ci te misti totalmente constient, impreuna cu corpul tau. Corpul dispare, iar tu faci calatoria cu ochii larg deschisi, intelegand tot ce se intampla.

Mai este si un alt mod. In alchimie, au existat dintotdeauna doua moduri cunoscute: unul corespunde reinvierii, iar celalalt Inaltarii.

Sa transformi plumbul in aur si sa transformi mercurul in aur. Intr-un anume fel, este periculos, pentru ca prelucrarea plumbului si a mercurului are efecte secundare extrem de negative. Iar daca nu faci lucrurile cum trebuie, poti muri sau poti deteriora mediul inconjurator.

Dar acum, recent, cu cateva zile in urma, un barbat din Arizona a descoperit o alta modalitate de a transforma cristalul in aur. Iar acest procedeu este cu adevarat curat, simplu, usor si fara efecte secundare. Iar noi studiem acum acest lucru si incercam sa intelegem despre ce este vorba.

– Ce putem face noi acum, ca fiinte obisnuite ale planetei? Ce putem face, la nivel individual, pentru a participa la aceasta schimbare?

– Desigur, la nivel fizic nu este nimic de facut, nimic care sa va ajute. Poate niste lucruri minore, dar nimic nu va poate ajuta sa faceti aceasta trecere. Tot ce puteti face este sa va mentineti corpul intr-o forma buna, sa mancati mai sanatos, sa meditati si sa va conectati cu natura. Noi suntem totalmente deconectati de natura.

Singurul lucru care conteaza este sa va amintiti cine sunteti cu adevarat si cum sa va deplasati de la un nivel de constiinta, la altul. Sa va reamintiti aceste cai stravechi. Ele se afla in fiecare om, in inimile voastre – sunt scrise, sunt codificate acolo. Nu conteaza cine esti si ce ai facut in viata ta; daca vrei sa te schimbi, sa lasi la o parte creierul si sa patrunzi in inima – si sa analizezi existenta de la acel nivel – acesta este lucrul pe care il puteti face, nimic altceva.

Banii nu schimba cu nimic lucrurile. Este bine sa-i ajuti pe cei sarmani, sa faci afaceri intr-un mod care nu raneste lumea si care creeaza lucruri bune pentru toti. Nu e rau sa faci afaceri, dar, pana acum, afacerile nu s-au facut in mod benefic.

Desigur, totul este polarizat, totul este pozitiv, dintr-un punct de vedere pozitiv – si totul este negativ, dintr-un punct de vedere negativ. Dar si negativitatea se poate transforma in ceva pozitiv.

– Neutralitatea si punctul zero sunt importante. Trebuie sa ramanem neutri, indiferent ce se intampla pe planeta?

– In primul rand, trebuie sa ne ajutam pe noi insine si sa ne ajutam familiile, dar sa-i ajutam si pe ceilalti, indiferent de ceea ce gandim despre ei. Daca reusim acest lucru, vom descoperi restul, cu usurinta.

Trebuie sa iesim din polaritate. Practic, polaritatea judeca totul – tot ce facem, spunem, vedem sau simtim. Aceasta este problema pe Pamant.

Iar cand reusim sa iesim din polaritate si vedem ca totul este unificat, interconectat, ca traim impreuna – nu doar aici, pe Pamant, ci peste tot in Univers – cand ajungem la nivelul la care realizam acest lucru, atunci toata cunoasterea vine la noi. Ne amintim cine suntem, despre ce este vorba, ne amintim de unde venim, de ce am venit aici. Iar acest lucru este extraordinar.

Cand iti amintesti de ce te afli aici, e un lucru extraordinar, pentru ca totul se concentreaza pe ceea ce ai dorit sa realizezi aici. Cateodata sunt lucruri mai putin importante, alta data sunt lucruri foarte importante. Nu conteaza.

Asadar, fiecare om de pe Pamant are sanse egale.

Avem in inimile noastre tot ceea ce ne trebuie, iar ceea ce trebuie sa facem este sa ne dorim sa patrundem in inimile noastre, pentru a descoperi adevarul despre cine suntem si ce scop are viata noastra.

Si e usor; cu cat te conectezi mai mult, cu atat mai usoara devine viata ta. Asa stau lucrurile.

– Abia astept sa postez pe Facebook acest interviu; mii de oameni sunt nerabdatori sa il vada. Iti multumesc foarte mult pentru pretioasele informatii si pentru intelepciunea ta extraordinara.

Sursa: Editura For You

 

malta

Raport despre discutiile de la Malta din 1989

 

 

Mai jos voi posta un material primit de la un prieten din cadrul asociatiei Col.Umna club. M-am gandit ca ar fi bine sa-l citeasca cat mai multi oameni, acesta este real, si eu cunosc o parte din datele respective si le-am vazut in decembrie 89.

„Raport

La începutul lunii decembrie 1989, preşedintele României socialiste, Nicolae Ceauşescu, a primit, din partea lui Iulian Vlad, un raport despre discuţiile din Malta dintre celor două mari super-puteri de la acea vreme, Statele Unite şi URSS. Raportul vorbeşte despre „un nou echilibru pe continentul european”, respectiv „redefinirea sferelor de influenţă”. Documentul a fost făcut public şi nu insistăm asupra lui. Ceea ce nu se ştie este faptul că, alături de informaţiile mai sus amintite, spionii români care s-au ocupat de operaţiunea „Malta” au mai adus şi o hartă. Acest document a produs, pe plan intern, în timp, demisia unui şef de Mare Stat Major al Armatei Române şi o catastrofă aeronautică: cea de la Baloteşti, din 1995. Pe plan extern, tot ceea ce conţinea la acel moment harta s-a produs sau este pe cale să se producă. Vă prezentam o reproducere a documentului, care se află la Biblioteca din Bucureşti a Mişcării Legionare.

Pe 31 octombrie 2000, generalul de corp de armată Mircea Chelaru, la vremea respectivă şef al Marelui Stat Major al Armatei, a anunţat o Conferinţă de Presă ad-hoc, seara tîrziu. El a declarat, spre uluirea asistenţei, că structuri de tip mafiot încearcă să destabilizeze România şi să enclavizeze sudul Olteniei. Adică să constituie o veritabilă „Republică a Olteniei”. Generalul nu a dat alte amanunte. La cîteva ore, în replică, a venit răspunsul Ministerului de Interne, prin generalul Mircea Mureşan, care a spus că „se poate vorbi de elemente de crimă organizată, generate de nivelul scăzut de trai, de sărăcie. Este vorba despre recuperatori, traficanţi de droguri şi de cei implicaţi în fenomenul prostituţiei. Dacă nu ţinem sub control fenomenul, în timp, e posibil să devină un pericol”. A doua zi, pe 1 noiembrie 2000, Mircea Chelaru şi-a dat demisia din funcţia de şef al Marelui Stat Major al Armatei. Despre ce era vorba? În 1992, William B. Wood, geograf-şef al Departamentului de Stat american (fost ambasador al SUA în Afganistan), dădea publicităţii o hartă cu noile graniţe ale statelor Europei, care ar fi trebuit modificate în virtutea intereselor strategice de după căderea blocului comunist. Adică înţelegerea de la Malta. Pe scurt, se preconiza că: Scoţia devine independentă; o parte a Irlandei de Nord se uneşte cu Republica Irlanda; Bretania se desprinde de Franţa; Ţara Bascilor şi Catalunia se desprind de Spania; Italia se divide în zona de nord şi zona de sud; Belgia se divide în Flandra şi Wallonia; Cehoslovacia se rupe în două; Kaliningrad va fi o zonă autonomă în cadrul Rusiei; Kosovo se alipeşte Albaniei; Transilvania devine parte a Ungariei; actualele judeţe Dolj, Caraş-Severin şi Timiş se desprind de România şi devin o ţară a ţiganilor; partea vestică a Basarabiei revine României; partea estică a Basarabiei, inclusiv Transnistria, devin zona autonomă „Dniester” în cadrul Ucrainei.
Publicaţia franceză „L’evenement de Jeudi” arată harta mai sus menţionată, în octombrie 1992. Peste România de sud-vest scrie „Ţigani”. Un asemenea document primise Ceauşescu şi despre el vorbea şi generalul Chelaru.

Ce spune harta şi ce s-a întîmplat:

Iată paralele dintre datele hărţii mai sus amintite şi evenimentele de pe bătrînul continent, din 1990 pînă astăzi:

– În 1993 Cehoslovacia a dispărut de pe harta lumii şi au apărut Cehia şi Slovacia. Paşnic.

– Divizarea Iugoslaviei, aşa cum vorbea documentul, a fost efectul unui şir de conflicte armate începînd cu 1990, cînd Germania recunoaşte prima independenţa Sloveniei şi Croaţiei. În 1991 începe războiul dintre sîrbi şi croaţi, iar în 1992 cel dintre sîrbi şi bosniaci.

– În 1996 mafia albaneză preia controlul traficului de droguri din Balcani.

– În 1999 au loc bombardamentele NATO din Serbia.

-În februarie 2008 Kosovo îşi declara independenţa faţă de Serbia, cu recunoaşterea UE şi SUA. Este foarte posibil să se unească cu Albania în următoarea perioadă.

– În noiembrie 2007, premierul regional scoţian Alex Salmond, şeful Partidului Naţional Scoţian (SNP), a vorbit pentru prima oară despre un calendar de separare de Marea Britanie şi a prezis că Scoţia va fi independentă peste 10 ani, respectiv în 2017.
Salmond a promis organizarea unui referendum asupra independenţei Scoţiei înainte de alegerile regionale din 2011.

– În noiembrie 2007, flamanzii din Belgia au aprins scînteia scindării – deputaţii flamanzi au votat o lege care vizează reducerea drepturilor de vot ale francofonilor. Acest lucru s-a întîmplat pentru prima oară de la independenţa Belgiei, în 1830.

– În vara anului 2009, guvernul Berlusconi a fost zguduit de un scandal care a readus în actualitate ideea secesiunii dintre sudul şi nordul Italiei.

– „Eliberarea” bretonilor, consideraţi urmaşi ai celţilor veniţi din insulele britanice, de sub „opresiunea franceză”, este susţinută de Armata Revoluţionară Bretonă, care şi-a început activitatea încă de la începutul anilor 1970. Născută ca o copie fidelă a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), organizaţia bretonă aparţine aripii extremiste a mişcării naţionaliste Emgann, mişcare al cărei obiectiv este independenţa Bretaniei faţă de Franţa.

– În anul 2009, locuitorii din mai multe zone ale Cataloniei au participat la un referendum „simbolic” privind independenţa acestei regiuni faţă de Guvernul de la Madrid.

– „Situaţia din Craiova a scăpat de sub control şi cred că nu mai poate fi stăpînită. Nu mai ai curaj să ieşi seara pe stradă”. Afirmaţia aparţinea preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Preoteasa, şi era legată de escaladarea luptelor de stradă între clanurile mafiote din Bănie în ultimele luni ale anului 2007. Au urmat anii 2008 şi 2009, cînd războaiele dintre clanurile de ţigani din Craiova s-au derulat chiar în centrul oraşului, lîngă Tribunalul Judeţean, în plină zi.
Chelaru: ” Oltenia urma să se desprindă de România în decembrie 2000″
Generalul Mircea Chelaru: „La vremea respectivă (octombrie 2000) aveam informaţii precise despre enclavizarea sudului Olteniei, şi nu numai, de comunităţi compacte de rromi, cu implicarea unor structuri de tip mafiot. Pe vreme de pace, rolul armatei e acela de a produce starea de descurajare a unor potenţiali agresori. Tocmai în acest sens am convocat acea Conferinţă de Presă, pentru a descuraja, pentru a atrage atenţia acelor structuri că se ştie despre ele şi că există modalităţi de anihilare a lor. Demisia mea a fost legată de acea declaraţie. Regret că am avut dreptate. Fenomenul enclavizării e real. Oltenia urma să se desprindă oficial de România în decembrie 2000, iar Strehaia urma să devină capitala enclavei. Din cîte ştiu, nu s-a renunţat încă la acest plan. În România s-au făcut şi se fac greşeli politice ce intră în categoria erorilor istorice, care, tare mă tem, nu se vor putea spăla decît cu sînge”.

Generalul Mircea Chelaru, născut în 1949, este doctor în ştiinţe militare şi a absolvit – pe lîngă Şcoala Superioară de Ofiţeri şi Academia Militară din România – Colegiul de Studii Strategice şi Economice de Apărare din cadrul Centrului European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” din Germania, precum şi cursuri internaţionale de drept militar. În anul 1990 a fost director al Diviziunii III de contraspionaj la Serviciul Român de Informaţii. A fost şeful Marelui Stat Major al Amatei în anul 2000. Din anul 2008 este general cu 4 stele, în rezervă.

De ce a dispărut Dosarul Baloteşti?

Din informaţiile pe care le deţinem, spionul român care i-a adus lui Iulian Vlad şi, prin acesta, lui Ceuşescu, acele date de la Malta, în 1989, a decedat în catastrofa aeronautică de la Baloteşti. Cităm declaraţia unei persoane care cunoaşte detalii din interiorul sistemului: „Omul care a adus informaţiile de la Malta în 1989 se afla în Airbusul care s-a prăbuşit la Baloteşti în 1995. Nu a fost un accident aviatic, a fost un act terorist, o execuţie, era vizată chiar persoana care era implicată în acţiunea românească de spionaj de la Malta”. O aeronavă cu destinaţia Bruxelles s-a prăbuşit, la 31 martie 1995, în jurul orelor 9, în apropierea Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, după aproximativ două minute de la decolare. În accident şi-au pierdut viaţa toţi membrii echipajului, cei 49 de pasageri, majoritatea belgieni, inclusiv consulul Ambasadei Belgiei la Bucureşti, dar şi funcţionari ai Comisiei Europene. Aeronava, fabricată în 1987, aparţinea Companiei TAROM şi efectua zboruri regulate pe ruta Bucureşti – Bruxelles.

Desigur, este greu de crezut că în România am putea asista la o asemenea desfăşurare complexă de forţe, ca în filmele de spionaj, dar… Ce scria presa în 20 mai 2008: „Dosarul celei mai mari catastrofe aviatice din România, accidentul de la Baloteşti, este de negăsit. Consiliul Superior al Magistraturii încearcă să afle cum au dispărut documentele, înainte ca procurorii să se pronunţe asupra cauzelor care au dus la catastrofa aviatică”. Timp de mai multe luni au fost luate la puricat arhivele Parchetelor Tribunalului şi Curţii de Apel Bucureşti, dar şi cele ale Parchetului Curţii Supreme. Verificările au dus la concluzia că dosarul accidentului aviatic nu a fost soluţionat de nici unul din aceste parchete. Cît despre dosarul în sine, acesta s-a evaporat din arhivele celor trei unităţi de Parchet, care au preluat, pe rînd, frîiele investigaţiei. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a decis ca procurorii să reconstituie documentele care lipsesc. Nu s-a specificat cum să le reconstituie…
România a scăpat, deocamdată, de liniile noii ordini europene trasate pe această hartă blestemată. Reamintim, însă, o idee aristotelică, conform căreia o comunitate în care dispare Justiţia este pe cale de disoluţie, în contextul în care România este în acest moment cel mai corupt stat din Uniunea Europeană, iar nivelul de trai este în prăbuşire.

De ce ne urăsc fiii celor care au bolşevizat România?

Imediat după evenimentele din decembrie 1989, în peisajul mediatic au apărut voci care au început să ne răstălmăcească istoria, minimalizînd şi denaturînd faptele de glorie ale înaintaşilor, să ne defăimeze personalităţile devenite simboluri şi valori ale spiritualităţii româneşti şi, în general, să-i prezinte pe români ca un popor necivilizat, fără cultură, fără demnitate. La început, mai timide, aceste atacuri au crescut, treptat, în agresivitate, ajungîndu-se ca, astăzi, ele să devină un fapt obişnuit, de care nu se mai simt deranjaţi nici măcar cei direct vizaţi, adică românii. Constrînşi să se îngrijească de propria existenţă, sub presiunea unui individualism impus aproape cu brutalitate de activiştii neoliberalismului postdecembrist, mulţi dintre ei nu şi-au mai dat seama că în România se instaura, cu ficare acţiune politică sau aşa-zisă reformă administrativă, economică, culturală etc., un regim de ocupaţie. N-au sesizat, deşi s-au străduit unii să le deschidă ochii, că atacurile din ce în ce mai virulente asupra valorilor noastre culturale au fost gîndite tocmai să înlesnească realizarea acestui obiectiv. În acest scop, trebuiau demolaţi stîlpii de rezistenţă ai unităţii şi coeziunii poporului, ai credinţei sale strămoşeşti, ai dorinţei sale de a trăi într-o ţară liberă şi independentă, în care să se simtă stăpîn pe munca şi bogăţiile sale, valori pentru care şi-au dat viaţa generaţii întregi de înaintaşi.

Mulţi au fost duşi în eroare de aceste atacuri perfide, ajungînd chiar să creadă că trecutul istoric al poporului român, în spiritul căruia au fost educate atîtea şi atîtea generaţii de români, ar fi fost glorificat, artificial, de propaganda comunistă. Campania furibundă de condamnare a fostului regim, ce a reprezentat, practic, suportul ideologic al acţiunilor de demolare a structurilor instituţionale ale statului, s-a dovedit a fi extrem de benefică şi pentru propaganda denigratoare îndreptată împotriva valorilor definitorii ale neamului românesc.

A trebuit, însă, să treacă 20 de ani, să vedem ţara prăbuşită, cu economia devastată, cu bogăţiile ei în mîna a tot felul de aventurieri străini, cu valorile noastre spirituale defăimate, cu învăţămîntul, cultura, sănătatea şi chiar vitalitatea poporului grav afectate, ca să ne dăm seama că tot ceea ce a început în acel decembrie nefericit pentru poporul român n-a fost nimic altceva decît o agresiune de mari proporţii, care continuă şi în prezent şi care nu are alt scop decît să ne piardă ca neam, pentru ca aceste teritorii şi cine or mai rămîne pe ele să ajungă pentru totdeauna sub stăpînire străină.

Dacă mai sînt unii care se îndoiesc de această perspectivă şi nu înţeleg că tot dezastrul ce s-a produs în ultimii 20 de ani este rezultatul unor acţiuni premeditate, le supun atenţiei, ca un argument suplimentar, o scurtă analiză asupra unora dintre cei mai aprigi detractori şi defăimători ai neamului românesc.

În primul rînd, cred că nu-i o simplă coincidenţă că, în marea lor majoritate, aceştia sînt fiii celor care, tot într-un moment greu pentru ţară, respectiv spre sfîrşitul celui de-al II-lea război mondial, au impus, de asemenea, României un regim de stăpînire străină, făcîndu-se cunoscuţi prin zelul lor nemăsurat faţă de ocupantul sovietic. Activişti ai bolşevizării ţării şi duşmani ai poporului român, aceştia ne-au rămas în amintire prin cunoscutele fapte criminale din anii ’50, ce au urmărit anihilarea fizică a intelectualităţii, considerată, pe bună dreptate, stîlpul rezistenţei naţionale. A se constata că analizele şi rechizitoriile asupra acestor grave evenimente i-au ocolit, cu premeditare, pe adevăraţii vinovaţi. Au fost supuşi, însă, oprobriului public tot românii, care, din ignoranţă, au devenit victime ale manipulării şi au fost folosiţi în asemenea acţiuni barbare.

Adevăraţii criminali de atunci şi-au dus traiul tihnit pînă la adînci bătrîneţe şi şi-au lăsat urmaşi de nădejde, care le continuă „opera” şi în vremurile noastre. Iată, doar, patru dintre aceste nume: Leonte Tismăneanu, născut Leonid Tismineţki, Walter Roman, născut Neuländer, Dionis Patapievici, născut Denys Patapiewicz, şi Mihai Oişteanu, născut Mihail Oigenstein. Ce au ei în comun? În primul rînd, faptul că toţi sînt jidani, proveniţi din teritoriile unde sovieticii şi-au pregătit acţiunile împotriva României, toţi, după 1964, şi-au românizat numele pentru a-şi ascunde originea, dar, mai ales, crimele săvîrşite în perioada de bolşevizare a României, toţi au ajuns, cu sprijinul Moscovei şi al NKVD-ului, pe trepte înalte ale ierarhiei de partid, toţi şi-au lăsat cel puţin cîte un urmaş cărora le-a transmis atitudinea lor ostilă faţă de români şi misiunea de a continua să-i duşmănească.

Anul 1964 a marcat începutul unei perioade de dezgheţ în politica statului comunist. Românii din nomenclatura de partid şi-au întărit poziţiile şi au început să imprime propagandei şi ideologiei de partid un caracter naţional din ce în ce mai pronunţat. S-au recunoscut şi au fost condamnate chiar şi o parte din greşelile şi crimele trecutului. România se distanţa tot mai mult de Moscova şi stabilea relaţii cu lumea occidentală. Concomitent, aparatul de partid şi instituţiile statului au fost curăţate de elemente alogene, barîndu-se, totodată, prin subtile pîrghii administrative, accesul etnicilor minoritari în funcţii importante. În aceste condiţii, indivizi ca aceia nominalizaţi mai sus şi-au pierdut poziţiile dominante în partid şi, o dată cu ele, privilegiile importante de care beneficiau. Desigur, n-au fost aruncaţi în stradă din locuinţele luxoase pe care le ocupau, aşa cum au făcut odraslele lor cu românii după 1990, dar nici nu li s-a mai permis desfrîul şi opulenţa cu care se obişnuiseră şi, mai ales, favoarea pe care le-o dădea puterea.

Cei care le-au făcut această „neplăcere” erau tocmai românii, pe care ei îi urau genetic şi lucru acesta n-aveau cum să-l uite. Unii au mai apucat momentul răzbunării din decembrie 1989, aşa cum a fost Silviu Brucan, alt evreu cu nume schimbat, alţii au lăsat pe seama urmaşilor duşmănia împotriva românilor şi, din cîte se constată, aceştia se dovedesc extrem de zeloşi în a-şi executa aceste obligaţii testamentare. Îi recunoaştem, prin ostilitatea ce o manifestă faţă de români, prin înverşunarea cu care încearcă să ne înstrăineze de valorile naţionale şi, în general, prin răul imens făcut ţării în aceşti 20 de ani, pe indivizi ca Vladimir Tismăneanu, Petre Roman, Horia Roman Patapievici sau Andrei Oişteanu. Sînt binecunoscute blasfemiile lor împotriva personalităţilor istorice, culturale, teologice etc. care ne-au marcat istoria şi ne-au ridicat spiritualitatea naţională ce ne dă identitate, legitimitate şi ne plasează în rîndul naţiunilor civilizate etc.

Şi ei, ca şi bolşevicii din care, biologic, se trag, tot de pe funcţii de autoritate îi duşmănesc pe români. Puterea ce le-o conferă aceste funcţii le permit să acţioneze cu mai multă eficienţă şi, totodată, să beneficieze de privilegii şi să ducă un trai opulent pe seama poporului pe care-l batjocoresc prin cele mai infame expresii. Dacă părinţii lor i-au duşmănit pe români în numele comunismului, iată că ei o fac de pe poziţie de anticomunişti. Numai vectorul s-a schimbat, scopul a rămas însă acelaşi, adică să-i menţină pe români într-o stare de înapoiere culturală pentru a-i putea domina.
Pentru români se pun, însă, nişte întrebări: de ce tocmai Patapievici, cel care s-a afirmat deschis ca denigrator al neamului românesc, a fost numit şi reinvestit în funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român, organism care ar trebui să ne promoveze cultura şi valorile în lume şi de care el, de fapt, se foloseşte pentru a ne batjocori şi a ne expune în ipostaze umilitoare? De ce o altă odraslă de bolşevic, în speţă Tismăneanu, a ajuns „inchizitorul” comunismului, folosindu-se de această ocazie, autoritate şi, bineînţeles, fonduri substanţiale, pentru a-i ataca, de fapt, tot pe români? De ce şi celelalte odrasle de bolşevici se situează bine în zona privilegiaţilor postdecembrişti, nimeni nu-i deranjează cu nimic, ocupă funcţii importante, duc un trai opulent pe seama românilor pe care continuă să-i umilească cu abjecţiile lor anticomuniste? Sînt întrebări la care ar trebui să răspundă cel care le-a încredinţat aceste funcţii şi continuă să-i încurajeze în acţiunile lor, deşi acestea oripilează tot mai multă lume.
Sînt, desigur, întrebări retorice pe care orice român adevarat ar trebui să şi le puna serios şi sa identifice acei indivizi care prin tot ceea ce fac se pozitionează impotriva intereselor poporului român.

In aceste conditii orice român adevarat ar trebui să analizeze cu mai mult discernământ caracterul şi prestatiile indivizilor pe care ii votează şi sa îi tragă la răspundere pentru orice acţiune sau decizie care prejudiciaza interesele, binele şi imaginea poporului român.

Sursa: http://pensionaru-umanitate.blogspot.com

naska

Misterele lumii – Platoul amintirilor din viitor

 
Imperiul fiilor Soarelui


Pe teritoriul contemporan al statului Peru, acolo unde in antichitate s-a dezvoltat un imperiu puternic al fiilor soarelui – incasii, la 500 de kilometri de malul Oceanului Pacific, in mijlocul muntilor, pe platoul Naska se intinde Pampa Colorada (Pustiul Rosu). Pe acest platou neted precum o masa, traversat de riul Ingenia, in anii ’30 pilotii au observat zeci de suprafete netede, asemanatoare unei sosele, dar si parti de teren stincos cu o lungime incepind cu citeva sute de metri pina la citiva kilometri, care aminteau de terenurile de aterizare ale aerodromurilor contemporane. Aceia care au privit filmul documentar ce a facut inconjurul lumii Amintiri din viitor isi amintesc desigur aterizarea unui avion sportiv pe unul dintre aceste terenuri… Printre ele, pe o suprafata de sute de kilometri patrati, se gasesc desene gigantice de pasari, fiare salbatice, animale stranii, insecte, plante, care pot fi vazute numai din aer…


Daca de la suprafata pamintului aceste desene nu pot fi vazute, apare in mod natural intrebarea: Oare vechii locuitori ai Cordilierilor, incasii, au stiut sa zboare?


Este bine sa ne amintim de vechea legenda a incasilor in care se vorbeste despre o corabie din aur care a venit de pe niste stele indepartate: Ei erau condusi de o femeie pe nume Oriana. Se credea ca ei ii este scris sa devina stramosul rasei pamintesti. Oriana a nascut 70 de copii paminteni, iar dupa aceea s-a intors la stele. In aceasta legenda se vorbeste despre capacitatea fiilor soarelui, incasii, de a zbura deasupra pamintului in niste corabii din aur…


Incasii aveau o grupa de singe rara


Exista oare vreo legatura intre aceasta legenda si concluziile la care a ajuns un jurnal de antropologie englez, in care se spune: Analiza tesuturilor musculare ale mumiilor incase pastrate a aratat ca prin compozitia singelui incasii difereau foarte mult de populatia locului. Ei aveau o combinatie foarte rara a grupei de singe. In zilele noastre o asemenea grupa de singe este cunoscuta doar la vreo doua-trei persoane din intreaga lume.


In ceea ce priveste corabiile zburatoare din aur, putina lumina asupra acestui fapt poate aduce si asa-numita pasare din aur a incasilor, pastrata la Muzeul Del’Oro, situat in Banca Nationala a Columbiei (in orasul Bogota). In anul 1956, acest mic avion din aur a fost adus impreuna cu alte obiecte la expozitia Aurul Americii precolumbiene, care a avut loc la Muzeul Metropolitan din New York. Aripile in forma de triunghi ale acestei figurine si coada in plan vertical pe care se sprijina (ceea ce nu poate fi intilnit niciodata la pasari) au atras atentia constructorilor americani de avioane. In urma unui acord cu organizatorii expozitiei, li s-a permis sa faca unele cercetari asupra avionului aerodinamic. S-a dovedit astfel ca pasarea din aur a incasilor poate circula cu o viteza extraordinara, al carei studiu este de-abia la inceput. Figurina a fost returnata muzeului, iar aripile si coada au fost mutate in biroul unei firme de constructii de avioane care in curind a creat un avion, in acele timpuri cel mai bun din lume.


Pasarea de aur si avioanele cu reactie


Sint putini cei care isi amintesc astazi aceasta istorie. De asemenea, nu trebuie sa uitam ca avioanele cu reactie contemporane sint urmasii directi ai pasarii din aur a incasilor.


Primul cercetator al desenelor si al terenurilor de aterizare de pe platoul Naska a fost Paul Kozok, care s-a ocupat cu sistematizarea si studierea acestui fenomen inca din anul 1939. El este cel care a atras primul atentia asupra faptului ca unele linii indica diferite stele si constelatii, fixeaza diversele faze ale Lunii si punctele de rasarit si asfintit ale Soarelui. Impreuna cu profesorul Mazotti de la Institutul peruan de Geografie Militara, P. Kozok a emis ipoteza cum ca desenele si liniile de pe Naska sint de fapt un calendar astronomic gigantic.


Unii cercetatori ai enigmelor din Pampa Colorada au sustinut alte versiuni, potrivit carora desenele de pe Naska au un caracter ritualic si se foloseau in trecut pentru ceremoniile magice: oamenii se asezau in rinduri cu faclii in miini si mergeau de-a lungul conturului pasarii-stramos. Desenele gigantice sint conturate cu ajutorul unor santuri adinci de 25 de centimetri si largi de 65 de centimetri, care descopera straturile de minereuri neoxidante care se gasesc pe tot platoul, cu exceptia terenurilor de aterizare.


O pasare de 250 de metri


Si totusi cine a putut sa vada aceste ceremonii pe platoul pustiu? Si cum au putut fi create toate aceste 12.000 de fisii si linii, 100 de spirale, 788 de desene, printre care un paianjen de 4-5 metri, o maimuta de 80 de metri, un papagal de 50 de metri si o pasare de 250 de metri?


Una dintre cercetarile de proportii ale desenelor de pe platou a fost intreprinsa de pilotul peruan Eduardo Eran, care a zburat deasupra Pampa Colorada mai mult de 500 de ore si a facut foarte multe fotografii, chiar daca nu au fost foarte stralucite. Eduardo si prietenii sai piloti au largit suprafata galeriei de fotografii pina la 911 kilometri patrati si au descoperit 130 de imagini necunoscute pina la ei. Ca si majoritatea celorlalti cercetatori, Eran a ajuns la concluzia ca desenele de pe Naska sint un calendar astronomic.


Zeci de ani aceasta ipoteza a fost sustinuta de multi savanti, pina cind cunoscutul astronom american Gerald Hawkins, autorul monografiei Dezlegarea tainei Stonehenge, a combatut-o. El a aratat ca renumitul Stonehenge, constructia ciclopica enigmatica de pe dealul Solsbury (Anglia), nu este altceva decit un observator astronomic.


Folosind acelasi program pe computer, cu o singura rectificare in ceea ce priveste latimea platoului Naska, G. Hawkins a afirmat ca numai 20 la suta dintre liniile de pe platoul Naska se refera la Soare sau la Luna. In ceea ce priveste stelele, exactitatea directiilor nu depaseste in linii mari dispunerea intimplatoare a numerelor… Computerul a distrus teoria unui calendar solar, a spus G. Hawkins. Aici nu poate fi vorba despre un calendar astronomic.


Cercetarile lui Hawkins au avut si un rezultat pozitiv, el este cel care a atras pentru prima data atentia asupra proprietatii stranii a desenelor de pe Naska – toate au fost facute cu o singura linie care nu se intersecteaza niciodata…


Liniile au fost facute cu o substanta fosforescenta


Gerald Hawkins a observat de asemenea ca linia care formeaza desenele nu se intrerupe nicaieri, a atras atentia asupra liniilor suplimentare stranii care, fiind absolut straine desenului in sine, sint totusi unite cu inceputul si sfirsitul santului, ca si cum ar include desenul intr-un megasistem Naska. Desenele amintesc de niste scheme electrice care au un singur punct de pornire, care nu se pot incrucisa (scurtcircuit), nici nu se pot intrerupe (ruperea legaturilor). Daca privim cu atentie liniile, unde poate fi vazuta clar combinarea paralela si consecutiva a desenelor, atunci se poate dovedi ca liniile santului de pe platoul Naska au fost facute in trecut cu o substanta fosforescenta care este capabila sa straluceasca sub actiunea unei luminii, la fel ca in reclamele si desenele din zilele noastre…


Astfel, terenurile de aterizare sau decolare si-au indeplinit rolul lor, iar desenele vazute din aer de la zeci de kilometri pe al lor…


Neprietenoasa Pampa Colorada pastreaza inca multe taine, iar pentru destinatia ei aerocosmica pot sta marturie fotografiile facute desenelor din Naska, dar si ceea ce a spus astronomul englez Morris Joseph: Desenul din imprejurimile craterului Aristarh de pe Luna aminteste de giganticele desene geometrice stranii descoperite in pustiul Naska din Peru.


  Articol de Georgeta Licsandru

Mahabharata

Razboi nuclear in mitologie?

Mahabharata: date despre un atac nuclear

mahabharata war

 La intrebarea cind a fost folosita pentru prima oara in istoria umanitatii arma nucleara


intr-un conflict armat, majoritatea ar raspunde fara nici cea mai mica urma de indoiala: la 16 iulie 1945, cind avionul de bombardament american Enola Gay a aruncat bombe atomice la Hiroshima si Nagasaki.


Din punctul de vedere al datelor istorice oficiale si recunoscute, acesta ar fi raspunsul corect, chiar daca in ultimul timp istoria da inapoi din ce in ce mai des in fata unor dovezi incontestabile ale faptului ca un razboi atomic a avut loc la un moment dat pe Pamint si nu exista nici un popor in ale carui credinte si mitologie sa nu isi fi gasit oglindire.


In Mahabharata, grandiosul poem epic al Indiei vechi, la tot pasul, intr-un mod convingator si pitoresc in acelasi timp, sint descrise episoade ale unui razboi nuclear. O analiza comparativa a miturilor le-a permis cercetatorilor sa presupuna ca Mahabharata vorbeste despre niste timpuri care au existat cu zeci si sute de mii de ani inaintea noastra, despre civilizatia asurilor care, asemenea atlantilor, lemurienilor si hiperboreenilor, a existat inainte de civilizatia contemporana.


Orasul indian si marturiile despre o civilizatie dezvoltata


Sapaturile arheologice au confirmat in intregime evenimentele istorice din trecutul de neuitat, descrise in eposul indian. Inca din secolul al XIX-lea, pe valea Indusului a fost descoperit orasul disparut Mohendjo-Daro. Sistemul dezvoltat de canalizare, planurile complicate ale orasului si multe alte fapte sint o dovada a faptului ca in acele timpuri (cu aproximativ 10.000-12.000 de ani inainte de era noastra), cind, dupa parerea stiintei oficiale, omul abia-abia devenea om, exista deja o civilizatie foarte dezvoltata, care stapinea cunostinte inaccesibile noua chiar si astazi.


Exista insa un detaliu interesant: nivelul de radiatii al tuturor scheletelor descoperite in oras depaseste intr-o masura destul de mare norma, iar scheletele au fost gasite in niste pozitii care vorbesc despre faptul ca moartea a survenit pe neasteptate. Peretii din piatra sau din pamint ai caselor si obiectele din ceramica s-au topit pur si simplu, devenind asemanatoare sticlei. Unica explicatie care poate fi data acestui fapt este urmatoarea: actiunea unei temperaturi ridicate, care a aparut ca urmare a unei explozii nucleare.


Asemenea descoperiri (ruine ale unor orase preistorice cu urme clare ale actiunii unei temperaturi ridicate) sint de ordinul zecilor si nu numai in India, ci si in Scotia, Turcia si alte tari. Dovezi indirecte ale actiunii radiatiilor asupra oamenilor in trecutul indepartat sint si mai multe.


Ciclopii – mutatii genetice provocate de radiatii


Dupa cum se stie, actiunea radiatiilor conduce la diferite forme de mutatii. Una dintre acestea este ciclopismul, prezenta la o fiinta vie a unui singur ochi. Este greu de gasit un mit in care sa nu fie amintiti ciclopii (cu unul dintre acestia, Polifem, a trebuit sa se lupte la un moment dat in calatoriile sale Odiseu) sau fiinte asemanatoare cu un singur ochi. O alta forma de mutatii genetice sint embrionii multipli, duplicarea numarului de cromozomi, ceea ce duce la aparitia gigantismului si a unor organe si membre de prisos. Chiar si in zilele noastre, arheologii mai gasesc in mormintele vechi schelete gigantice cu doua rinduri de dinti. In mituri, povestiri si legende, uriasii cu mai multe miini sint niste eroi permanenti.


Inca o dovada a radiatiei este atavismul si tot felul de anomalii provocate de schimbarea numarului de cromozomi. Oare nu prin aceasta se explica legendele despre fauni, rusalce, mume ale padurii si alte fiinte asemenea acestora? Mama nefericita a unui asemenea copil putea fie sa il paraseasca in voia sortii, fie sa il pastreze si sa il creasca departe de ochii lumii. Intilnirile intimplatoare ale taranilor nestiutori cu asemenea jertfe ale unui conflict nuclear preistoric au dat nastere numeroaselor legende despre diavoli si fiinte asemanatoare, care nu se disting deloc prin frumusete.


Dar cea mai convingatoare dovada a unui razboi nuclear se poate gasi pe suprafata planetei noastre. Exista mai mult de 100 de gropi cu diametrul de 2-3 kilometri si doua gigantice – una cu diametrul de 40 de kilometri in America de Sud si una de 120 de kilometri in Africa de Sud. Afirmatiile reprezentantilor stiintei oficiale ca acestea dateaza din perioada paleozoica (350 de milioane de ani in urma) sint destul de nejustificate.


La fiecare 100 de ani, suprafata pamintului datorita activitatii animalelor, plantelor si aluviunilor creste cu un metru. De aceea, dupa un milion de ani, dintr-o groapa cu adincimea de 10 kilometri nu a mai ramas nici o urma. Aceste socoteli ne permit sa determinam care este virsta lor (25.000-30.000 de ani inaintea erei noastre) si, in acelasi timp, sa analizam puterea loviturii nucleare: potrivit socotelilor unor cercetatori, aceasta consta din 5.000 de megatone in echivalent trotil.


Iarna de 20 de ani si viata in galerii subterane


Acum, cind catastrofa nucleara din trecut nu mai trezeste nici o urma de indoiala, putem incerca pe baza operelor epice vechi sa refacem continuitatea evenimentelor. Seria exploziilor nucleare a provocat un sir si mai ingrozitor de incendii, care au distrus tot ceea ce era viu (potrivit datelor cercetatorilor, in timpul incendiilor, cauza carora sint expoziile nucleare, energia emanata este de 28 de ori mai mare decit in cazul unei explozii obisnuite).


Dupa incendiu a inceput o ploaie radioactiva care i-a otravit pe cei care nu murisera in foc sau din cauza fumului. Ca final apoteotic al acestui fenomen, valul puternic de radiatii a distrus stratul de ozon, ceea ce a cauzat o scadere catastrofala a presiunii atmosferice si iradierea suprafetei planetei cu raze ultraviolete.


Procesele de putrezire a corpurilor care au inceput dupa aceea au otravit aerul si apa, iar praful si funinginea au acoperit soarele, provocind o iarna nucleara, care a durat 20 de ani. Excesul de bioxid de carbon care a fost eliminat in timpul incendiilor a creat dupa aceea efectul de sera si a condus la cresterea activitatii tectonice: pe parcursul a citeva sute (dupa alte izvoare chiar mii) de ani, ploile torentiale si potopurile au alternat cu ierni grele. Iata de unde au aparut numeroasele legende despre potopuri.


Iar oamenii? Ce au facut stramosii nostri indepartati in aceste vremuri? Nivelul foarte ridicat de civilizatie si detinerea citorva tehnologii, inaccesibile noua chiar si in prezent, le-au permis sa isi construiasca foarte repede niste galerii-adaposturi subterane, unde putea fi mentinuta o presiune, o temperatura si un nivel de umiditate constante. Aceste tehnologii, cu ajutorul carora au fost create labirinturile pesterilor locuite, sint descrise detaliat in Mahabharata si amintesc de departe laserul contemporan. Practic, toate sistemele de pesteri (de exemplu, pestera Kungurskaia din regiunea Permsk, pesterele Tian-Shania, Sahara, Gobi, tunelul care uneste Marocul si Spania), care se gasesc la adincime de multi kilometri, sint resturi ale oraselor subterane titanice, construite de asuri. Speleologia oficiala considera in mod gresit ca acestea au origine naturala.


Gnomii – urmasii civilizatiei foarte dezvoltate de pe Pamint


Traind citeva generatii in subteran, oamenii si-au pierdut treptat vederea. In legendele rusesti, tatal voinicului Sviatogor era orb si de aceea traia sub pamint. Numeroase mituri scandinave si din vestul Europei pastreaza de asemenea marturii despre popoare intregi (trollii si gnomii de munte), care traiau in intunericul pesterilor. Trebuie sa amintim ca, potrivit legendelor, gnomii sint niste fiinte mici de inaltime, care adesea isi manifesta ura fata de oameni, care au niste cunostinte neobisnuite in meseriile tainice si care construiesc din cind in cind obiecte uimitoare pentru oameni.


Toate acestea coincid cu ipotezele istoricilor despre asuri. Inaltimea mica se explica prin mutatiile radioactive si alimentatia saracacioasa, tehnologiile ridicate ei le-au pastrat din timpurile de inflorire si de stapinire a civilizatiei lor. Dupa razboiul nuclear, arborele evolutiei omului s-a impartit in citeva ramuri: uneia dintre ele ii apartin gnomii mitici, alteia – gigantii si titanii din miturile grecesti si scandinave, eroii bilinelor rusesti (Gorinia, Dubinia, Usinia, Sviatogor), iar in cea de-a treia categorie este inclus tipul contemporan al omului. Este interesant insa ca la fiecare popor exista legende despre gnomi si giganti.


Planeta Venus – locul de unde au pornit atacatorii


Pina aici nu am vorbit deloc despre cine a fost cea de-a doua parte combatanta, din vina cui a avut loc in istoria noastra aceasta catastrofa. Cercetarea mitologiei si a povestirilor, dar si unele date arheologice si astronomice le permit specialistilor contemporani sa identifice cine a fost dusmanul asurilor. Iata ce versiune propune ufologul rus Vladimir Semciuk: dusmanul necunoscut a venit, mai curind, de pe una dintre planetele sistemului nostru solar. Pentru a raspunde la intrebarea Care au fost scopurile acestui inamic? trebuie sa apelam din nou la mituri.


La toate popoarele exista legende despre un razboi intre zei si giganti sau intre zeii batrini si cei tineri, care a avut loc in trecutul indepartat. In Purane sint descrise maretele razboaie din cer, in tragediile lui Hesiod, scrise dupa subiectele unor mituri vechi grecesti, se vorbeste despre lupta zeilor cu titanii, cei care apartineau generatiei batrine a zeilor, cu cei cu 100 de miini si cu Tifon, care reprezentau niste creatii demonice ale pamintului.


Miturile sumeriene vorbesc despre doborirea zeilor batrini de catre cei tineri; motive asemanatoare se intilnesc si in legendele scandinave. Biblia vorbeste despre lupta arhanghelului Mihail si a unei ostiri ceresti cu Lucifer (Venus) si Dragon (Jupiter). Popoarele mongolice povestesc despre Tolbon (Solmon), stapinul lui Venus, care gasindu-se in cer provoaca un razboi pe Pamint.


Toate aceste mituri au o serie neschimbata de momente comune. Mai intii de toate, sint foarte multe lucruri comune in descrierea bataliilor: acestea sint intotdeauna insotite de catastrofe pustiitoare pe Pamint si de suferinte ale neamului omenesc. O alta particularitate: cei infrinti nu sint nimiciti in intregime de catre invingator, ci sint goniti sub pamint; se subliniaza insa ca si sub pamint ei pot fi periculosi pentru rasa invingatorilor. Si, in sfirsit, o a treia particularitate: izvorul raului se numeste aproape intotdeauna planeta Venus. De aici se poate ajunge la concluzia ca dusmanii asurilor au venit tocmai de pe aceasta planeta.


Cercetarile astronomice confirma pe deplin miturile: pe Venus, la fel ca si pe Marte si pe Mercur, a existat la un moment dat o biosfera favorabila vietii, in multi parametri ea chiar o depasea pe cea paminteasca. Cercetatorii explica acest lucru in felul urmator: in timpul sau, V.I. Vernadski a aratat ca continentele s-au putut forma numai datorita biosferei.


Intre ocean si continent exista intotdeauna un balans negativ, adica riurile introduc in ocean intotdeauna mai putine substante decit ies. Forta principala care participa la acest transfer nu este vintul, ci fiintele vii, mai intii de toate pasarile si pestii. Daca nu ar fi aceasta forta, potrivit consideratiilor lui Vernadski, peste 18 milioane de ani continentele nu ar mai exista pe Pamint. Continente au fost descoperite si pe Marte, pe Luna si Venus, ceea ce confirma utilitatea biosferei.


Cuceritorii erau reptile rationale


Ce i-a facut pe cei de pe Venus sa atace Pamintul? Venus se gaseste mai aproape de Soare, iar procesele de evolutie se desfasoara acolo cu mai multa intensitate. Daca amintim legea biologiei despre planul comun al constructiei vietii, putem ajunge la concluzia ca pe Marte, Pamint si Venus viata difera foarte putin. Diferente pot exista numai in ceea ce priveste treptele de evolutie. Pe Venus viata este mai dezvoltata. In zilele noastre, pe Pamint exista 19 grupe de mamifere. Plecind de la lucrarile lui Nikolai Vavilov, putem spune ca teoretic ele ar putea ajunge pina la 343, si fiecare grupa poate atinge apogeul evolutiei – sa treaca la tipul rational.


In biosfera noastra, numai o grupa de primate, careia ii apartine tipul uman, a facut acest lucru. Pe Venus insa, ca urmare a evolutiei mai intense fata de alte planete din sistemul solar, nivelul de rationalitate au putut sa il atinga nu numai mamiferele, ci si alte clase de fiinte vii. Bogatia fiintelor rationale care apartin diferitelor clase a dus la conflicte si chiar la razboaie. De aceea, tocmai suprapopularea lui Venus a devenit, cel mai probabil, cauza conflictului intre una dintre civilizatiile de acolo si asuri.


Ce reprezenta insa rasa cuceritorilor? Si aici cheia dezlegarii enigmei ne este data tot de mituri, iar arheologia ii da acestei chei statutul de fapt stiintific. In legendele tuturor popoarelor care locuiesc pe planeta noastra, unul dintre cele mai raspindite personaje este balaurul, dragonul. Practic in toate mitologiile, in cea chineza, egipteana, greaca, indiana, australiana si slava, descrierea acestui personaj coincide pina la amanunt.


Astfel, se poate spune ca cei care au cucerit Pamintul erau niste reptile rationale. Unele popoare au zeificat dragonii si chiar se inchinau lor. Legendele indiene vorbesc despre Naga – zeii-serpi, iar numele unui imparat chinez insemna dragonul din cer.


Insa pozitia cuceritorilor s-a dovedit a fi instabila, pentru ca ei se aflau in postura unor outsideri biologici. Nici unul dintre cei supusi de ei nu apartinea grupei reptilelor, de aceea prin intermediul ingineriei genetice si al experimentelor stiintifice ei s-au straduit sa gaseasca o posibilitate de a-si continua specia (in aceste scopuri si cereau fete care, potrivit legendelor, li se aduceau ca jertfa). Insa incercarile lor nu s-au bucurat de succes si dupa citva timp au pierdut stapinirea, despre ei mai raminind amintiri doar in mituri, legende si povestiri.


De ce ciocnirea intre paminteni si cei de pe Venus nu s-a mai repetat? Exista o ipoteza stiintifica, potrivit careia biosfera de pe Venus a fost distrusa de niste protuberante solare, care au ars tot oxigenul din atmosfera si au evaporat oceanele.


Georgeta Licsandru

1380022 520986347990324 1875545429 n

Lacul fricii care nu apare pe orice harta

LACUL FRICII – SIBERIA Buriazia

LACUL+FRICII
Lacul fricii se afla in adincul Siberiei in regiunea Buriazia, cunoscuta pentru padurile ei dese, impenetrabile si pline de mistere.  Acest lac nu apare decit pe hartile foarte detaliate, iar numele lui, Sobolkho, ce provine dintr-o veche limba de care mai vorbesc doar  legendele, este sinonim cu pericolul, teama, un loc al mortii si misterelor neelucidate.
 Sute de persoane au disparut fara urma in apele lacului
Conform credintei locale, orice fiinta vie care se apropie de apele lacului Sobolkho se afla in pericol. Legenda ne spune ca aceasta zona are o reputatie atit de proasta din timpuri stravechi, iar statisticile sint impresionante: 27 de persoane s-au inecat aici numai in ultimii doi ani, dar numarul total al victimelor depaseste citeva sute de oameni de-a lungul timpurilor. In cea mai mare parte corpurile victimelor nu au fost niciodata descoperite, se pare ca lacul le inghite fara sa lase nici o urma.
Crescatorii de vite evita zona pentru ca numeroase animale s-au inecat aici
In apele adinci si-au gasit sfirsitul si un numar impresionant de animale. Zona este des vizitata de crescatorii de vite care afirma ca adesea animalele lor care vin sa se adape din apele lacului Sobolkho dispar in mod inexplicabil. Peste 1.300 de cai si 500 de vite au disparut si nu s-au mai intors din apele lacului fricii in ultima perioada.
Autoritatile au hotarit sa cheme specialisti care sa cerceteze zona
Populatia din zona are deci toate motivele sa fie ingrijorata, ei reusind sa atraga atentia autoritatilor locale din zona care se invecineaza cu Mongolia. S-a decis sa se faca o investigatie in zona pentru a clarifica acest mister si pentru a stabili daca zvonurile si legendele legate de disparitia oamenilor si animalelor sint totusi intemeiate.
O echipa formata din biologi si microbiologi urmeaza sa studieze apele acestui lac in vederea rezolvarii misterelor care-l inconjoara.
Specialistii incearca sa explice rational fenomenele
Marturiile care exista nu fac decit sa mareasca teama. Astfel, se spune ca, noaptea, din apele lacului Sobolkho apare o ciudata lumina.
Cercetatorii incearca sa dea tuturor acestor fenomene explicatii rationale. Luminile ar putea fi explicate prin existenta in lac a unei surse termale, poate dintr-o fisura care apare in crusta pamintului de pe fundul lacului.
Adincimea imensa a lacului ar putea fi datorata faptului ca acesta se gaseste intr-o regiune carstica si apele au erodat partial rocile de calcar de pe fundul bazinului.
Departe de lumea civilizata, populatia crede in spiritele naturii
Dar toate aceste explicatii nu sint suficiente pentru a satisface curiozitatea locuitorilor din regiunea Buriazia, o zona care se afla depare de civilizatie si unde pe linga religia budista mai persista si culturile pagine. Aici, in fiecare sat exista un vrajitor care practica dansuri divinatorii, iar copacii si animalele sint considerate incarnari ale spiritelor naturii.
Nu departe de lacul Sobolkho se afla un alt lac fara fund, de dimensiunea lacului Baikal, unde localnicii vin sa faca sacrificii pentru divinitatea apelor.
Ipoteze intre monstrii adincurilor si OZN-uri
Ipotezele care inconjoara misterul micului lac siberian  sint numeroase si demne de a fi incluse in Dosarele X.
Unii afirma ca au vazut noaptea, in apropierea apelor lacului fricii, o forma ciudata si sint convinsi ca acolo salasluieste un monstru, asemanator celui de la Loch Ness.
Altii, mai la curent cu noile descoperiri tehnice, jura ca au vazut OZN-uri care au disparut, in liniste dar cu viteza, in apele de la Sobolko.
 Cristina Matache
399972 440116149375873 2058012105 n

Fratii veniti din spatiu


Eclipse LightBlueeyes

 

 
Pe la inceputul anilor 1920, intreaga America era captivata de povestea a doi tineri care afirmau ca sint in stare sa faca imposibilul.
 
 Fratii care vin din alta galaxie au o misiune speciala
 
Cei doi fii ai unui sofer mexican care locuia in Detroit au stirnit ample polemici in anii inceputului de secol XX si, desi au fost supusi la numeroase teste, misterul lor nu a fost elucidat.
 
Nu sintem legati de constringerile pamintului, au declarat Wilbur si Ralph Torneres. Noi venim din alta galaxie si ne vom intoarce acolo cind ne vom termina treaba pe care o avem de facut aici. Sintem fiinte libere.
 
Transmiterea gindurilor la distante mari ramine un mister
 
Faptele cu care se lauda cei doi frati tind sa ingrijoreze pe cei care le dau crezare. De exemplu, ei par sa fie capabili sa-si transmita gindurile unul altuia la distante mari, la fel de repede si precis ca si cum ar vorbi la telefon. Nimeni nu a descoperit cum reusesc acest lucru in ciuda testelor riguroase si procedurilor la care au fost supusi.
 
Experimentele care reuseau de fiecare data au uimit America
Fratii Torneres au reusit sa mentina interesul crescut al publicului dupa ce primul razboi mondial se terminase.
 
Experimentele la care erau supusi au facut inconjurul Americii.
Astfel, in timp ce Wilbur statea intr-o cutie sigilata pe trotuar, in afara cladirii, inconjurat de martori, fratele sau, de asemenea impreuna cu martori impartiali, urca cu ascensorul pina la un etaj ales aleator de martori.
 
El venea la fereastra acelui etaj si Wilbur, din cutia sigilata, trebuia sa spuna la ce etaj este fratele sau.  El nu a gresit niciodata. Intr-o singura zi plina de astfel de teste, Ralph a aparut de 35 de ori la 20 de etaje diferite si Wilbur a spus cu precizie unde se afla fratele sau. Martorul care alegea etajul era un preot catolic respectabil.
 
Mesajele scrise transmise mental erau identice
 
Cind fratii Torneres au venit la New York ei au continuat sa-si uluiasca spectatorii cu darul lor special. Un alt test de rutina era urmatorul: un martor scria un mesaj care putea fi vazut de Ralph, in timp de Wilbur statea in alta camera si putea sa rescrie mesajul transmis mental de fratele sau. La compararea mesajelor se constata, invariabil, identitatea lor.
 
S-au facut si cercetari anatomice pentru a stabili o eventuala anomalie
 
In primavara anului 1921 fratii au fost supusi unei intregi serii de experimente facute de Academia de Stiinte Americana in scopul de a le testa puterile. Au fost numeroase zvonuri referitoare la miracolele pe care cei doi frati le puteau face, dar din cercetarile stiintifice asupra corpurilor lor nu s-a descoperit nimic.
 
Aflati si la distante foarte mari, cei doi comunica foarte bine
Se vehicula ideea ca ei comunica cu ajutorul unui cod si testele se desfasurau intr-o deplina liniste. In ziua de 24 martie, Wilbur a traversat America spre Los Angeles cu trenul in compania a doi oficiali ai Academiei, in timp ce Ralph, care se afla sub stricta supraveghere, a ramas in New York.
 
Patru zile dupa acea data, la miezul noptii, au inceput testele. Conform unui raport referitor la cele intimplate, publicat mai tirziu de Academie, un mesaj scris a fost compus de o a treia persoana (fostul presedinte al Academiei) si i-a fost dat lui Ralph care l-a citit in liniste si apoi l-a transmis fratelui sau din Los Angeles. Conform celor declarate de martori, Wilbur a devenit brusc foarte palid si a inceput sa tremure. El a spus: fratele meu incearca sa comunice cu mine si a inceput sa scrie repede pe o hirtie care se afla in fata lui. Cind mesajul a fost complet, el a fost sigilat si trimis prin oficialii Academiei la oficiul de posta, de unde a fost telegrafiat imediat inapoi la New York.
 
Peste o ora, a sosit un plic sigilat in apartamentul din New York unde erau Ralph si cei citiva martori care asteptau. Incet Ralph a deschis telegrama. El a citit mesajul: era absolut identic cu cel transmis cu ora inainte fratelui sau.
 
Testele cu mesaje lungi de diverse culori si forme au fost trecute cu brio
 
Au urmat alte teste pe parcursul acelui an si in toate fratii au inregistrat succes in proportie de 100 la suta. Testele includeau mesaje de peste 200 de cuvinte, de culori si forme diferite, jocuri de carti si obiecte luate intimplator din buzunarele unor voluntari.
 
In lumea din care veneau, transferul mental era ceva banal
 
O data cu cresterea celebritatii lor, modestia fratilor Torneres se marea. De acolo de unde venim noi, transferul mental este acceptat ca fiind un mod natural de comunicare, a spus Wilbur, desi aceasta explica totul. Am venit pe aceasta planeta cu o nava spatiala si acolo ne vom intoarce peste un timp.
 
Peste trei ani cei doi Torneres au disparut
 
Intr-adevar, peste trei ani, fratii Torneres au disparut. Una din teorii spunea ca ei se temeau ca taina lor va fi descoperita si de aceea s-au ascuns. Altii spun ca ei au cistigat foarte multi bani si au fugit in Mexic obositi de popularitatea cistigata.
 
Oricare ar fi ratiunea pentru care s-au intimplat toate acestea, fratii care au darimat barierele mintii nu au mai aparut niciodata in America de atunci, ca si cum s-ar fi intors intr-adevar in galaxia lor indepartata.
 
Cristina Matache





5 2

INVERSAREA POLILOR MAGNETICI

 inversarea polilor magnetici



„Inversarea polilor ar putea duce la căderea retelelor de distributie a electricitătii, mărirea găurilor de ozon din atmosferă, extinderea aurorelor polare până la ecuator si chiar derutarea păsărilor migratoare si a altor animale care se bazează pe liniile magnetice planetare pentru a-si găsi drumul.” New York Times, 13 iunie 2004

Semne ale unei inversări a polilor magnetici ai planetei

În ultimile mii de ani, liniile de câmp magnetic terestru ieseau din polul sud si intrau prin polul nord. Acesta este un asa-numit dipol magnetic. Oamenii de stiintă urmăresc cu stupoare cum acest câmp magnetic care a fost stabil până acum, începe să se schimbe.

Este vorba de cea mai mare slăbire a acestui câmp magnetic din istoria recentă a planetei.

Geofizicianul francez Gauthier Hulot afirmă că acest câmp magnetic din Atlanticul de Sud si America de Sud este cu 30% mai slab decât în restul planetei. Deja numerosi sateliti care au trecut pe deasupra acestei zone au suferit dereglări electronice pentru că particulele vântului solar pot pătrunde mai usor în stratosfera planetei datorită câmpului magnetic slab. S-a observat că în ultimul secol slăbirea câmpului magnetic a fost de 10 – 15 % dar în ultimii ani aceasta s-a accelerat provocând un nou curent de opinie printre cercetători: suntem martorii unei iminente inversări a polilor?

În urma cu 16 ani, unul dintre cercetători a început simulari pe calculator ale câmpului magnetic terestru în timp ce lucra la Centrul Laboratorului National Los Alamos din SUA. Acum, dr. Gary Glatzmaier, profesor de Fizica Pământului la Universitatea California din Santa Cruz, afirmă că simulările lui arată că miezul metalic lichid al planetei se misca continuu, pentru a se putea răci.


Aceste miscări generează câmpul magnetic terestru. Dar miezul se misca chiar si in directii opuse celor normale generând curenti magnetici ce se opun câmpului „majoritar” care cresc în intensitate si ajung chiar să îl depăsească, ducând în cele din urmă la o inversare a polilor magnetici ai planetei.

Această inversare este totdeauna precedată de o slăbire a câmpului magnetic. După recente măsurători geologice, astfel de inversări magnetice planetare apar periodic, iar după calculele de rigoare în acesti ani urmează o astfel de schimbare.

Gary Glatzmaier spune că intensitatea câmpului magnetic al planetei scade destul de rapid iar o multime de cercetători arată că urmează o nouă inversare a polilor. Aceasta se întamplă la fiecare 13.000 de ani, după ultimile măsurători. Cea mai recentă inversare detectată în straturile geologice este de aproape 13.000 de ani. Deci ne putem astepta ca în anii ce urmează să fim martorii unei noi inversari a polilor!

Satelitii de deasupra Atlanticului de Sud deja au avut probleme.

Pentru satelitii care se afla deasupra atmosferei, câmpul magnetic planetar este singurul scut protector împotriva particulelor aduse de vântul solar. De aceea aparatele se defectează cand trec printr-un câmp magnetic slab.

În luna iunie 2004, Agentia Spatială Europeana (ESA) a confirmat alocarea de fonduri pentru 3 sateliti cu numele SWARM care vor fi lansaŃi în 2009 pentru a măsura mai exact schimbările câmpului magnetic terestru.

Într-un interviu publicat în New York Times, dr. Gaulthier Hulot, care participă la programul ESA, declară: „Vrem să vedem cum vor evolua lucrurile în viitorul apropiat,asa cum meteorologii fac prognoza vremii. Sunt sigur că vom putea realiză aceste predictii.”

Semne ale unei noi inversari a polilor sunt din ce în ce mai evidente: acum anomalia magnetică s-a extins si în zona Africii de Sud, după cum afirma dr. Pieter Kotze, seful Grupului de Geomagnetism de la Observatorul Magnetic Hermanus de la Capul Sud.

Alte simptome ale unei iminente inversări a polilor ar putea fi extinderea aurorei polare care de obicei se observă numai la Polul Sud, aceasta urmând sa se extindă si deasupra Atlanticului de Sud pe măsură ce câmpul magnetic se va slăbi si mai mult.

Slăbirea extremă a magnetosferei planetare ce apare înaintea unei inversari a polilor poate duce la intensificarea cazurilor de cancer datorită radiatiei cosmice ce va putea astfel ajunge până la suprafata Terrei.

Universe
Schimbari planetare
Atmosferele planetelor sistemului nostru solar sunt în plină schimbare, declară dr.
Dmitriev, cercetător rus. De exemplu, atmosfera lui Marte creste destul de rapid. Proba Mars Observer si-a pierdut una din oglinzile sale în 1997 cînd a trecut prin atmosfera lui Marte, ceea ce a dus la prăbusirea sa, pentru că atmosfera era de două ori mai densă decât se calculase.

Luna începe să-si „fabrice” atmosfera proprie care acum se întinde pe o distantă de 6.000 de km fiind compusă din Natrium, declară dr. Dmitriev.

Atmosfera Pământului se schimba si ea, în straturile superioare formându-se un nou gaz HO care până acum nu exista acolo. Nu este în legătură nici cu încălzirea globală, nici cu emisiile de freon, nici cu nimic altceva. Pur si simplu acolo se întamplă ceva.

Câmpurile magnetice si intensitatea luminoasă a planetelor se schimba. Venus, de exemplu, ne arată o crestere marcantă de intensitate luminoasă.

Jupiter suferă o schimbare energetică atât de puternică încât s-a format un tub de radiatie ionizantă între planetă si una din lunile sale, Io. Acest tub se poate chiar vedea în fotografiile recente.

Câmpul magnetic al lui Jupiter a crescut de mai mult de două ori în intensitate. Uranus se schimbă si el. Neptun îsi intensifică si el câmpul magnetic. Aceste planete devin din ce în ce mai strălucitoare iar câmpul lor magnetic se intensifică.

Se pare că Uranus si Neptun au suferit recente inversări de poli. Când proba Voyager 2 a trecut pe lângă Uranus si Neptun, polii nord si sud magnetici erau deplasaŃi faŃă de polii geografici cu 50 de grade respectiv 40 de grade.
Activitatea vulcanică a crescut pe Terra cu 500 % din 1875 si cu 400 % din 1973, sustine Michael Mandeville. Iar dr. Dmitriev a calculat că dezastrele naturale survenite între 1963 si 1993 au crescut cu 410 %.

Câmpul magnetic al Soarelui a crescut cu 230 % din 1901, afirmă dr. Mike Lockwood (Laboratoarele NaŃionale Rutherford Appleton) din California.

Mai mult decât schimbări

La Academia Natională de Stiinte din Siberia, la Novosibirsk, s-au făcut cercetări care au demonstrat că singura explicatie pentru aceste schimbări multiple din sistemul nostru solar este că întregul Sistem Solar a intrat într-o zonă cosmică unde energia este diferită de ceea ce era până acum, este mult mai intensă.

Plasma strălucitoare de la marginea Sistemului Solar a crescut recent de 10 ori în intensitate. Soarele are un câmp magnetic care înglobează întregul sistem solar cu planetele sale. Aceasta este heliosfera care este de forma unei picături, cu alungirea ascutită în directia opusa sensului de miscare al sistemului.
Cercetătorii rusi au studiat partea frontală a heliosferei si au observat acolo plasmă strălucitoare. Este ca si cum întreg sistemul solar a intrat într-o zonă cu energie mult mai înaltă (centura fotonică).

Această energie „aprinde” plasma heliosferei în partea frontală care devine astfel mai luminoasă, mai strălucitoare. Această energie pătrunde apoi în Soare care o va răspândi în întreg sistemul solar, saturând spatiul interplanetar si determinând cresterea vitezei vântului solar, astfel că toate planetele primesc un „supliment” de energie.

Este o energie constientă care schimbă modul de funcŃionare al planetei, chiar si viata de pe ea. Pentru că asa-numitele gene „de balast” din genomul uman se dovedesc a fi adevărate chei pentru evolutia omului având ca declansator această energie nouă. Încep să apară tot mai multi copii cu uluitoare puteri paranormale, cu o constiintă si maturitate superioară părintilor.

Toate aceste schimbări simultane, care au loc la toate nivelele vietii planetare, duc la o ascensiune generală. O evolutie a întregii planete, a întregului Sistem Solar.

Pământul s-a oprit

O anomalie majoră a miscării de rotatie a Pământului pune pe jar cercetătorii.
15 februarie 2006 – De patru săptămani Pământul se roteste fără a mai avea excentricitatea binecunoscută de specialisti sub numele de Miscarea Chandler. Oare planeta a ajuns la o răscruce în destinul său? De ce survine această oprire neanuntată a miscării Chandler, care a fost constantă si predictibilă timp de peste 100 de ani?

După cum se stie, miscarea Chandler este generată de atractia diferentială exercitată de Lună si Soare asupra structurii neomogene a planetei. Această atractie apare datorită faptului că orbitele acestor corpuri ceresti sunt în planuri diferite, având anumite unghiuri fată de planul ecuatorial planetar. Astfel, Soarele si Luna apar alternativ deasupra si apoi sub planul ecuatorial. Din această cauză, o parte a planetei este fortată să se rotească putin mai repede sau mai încet fată de cealată parte, în functie de pozitiile Soarelui si a Lunii, generând o miscare de balans rotativ.

Miscarea Chandler are o periodicitate de 7 ani în care s-au observat două extreme (un minim si un maxim) la distantă de 3,5 ani. Începând din octombrie 2005, planeta intra în faza de minim a miscării Chandler ce trebuia să dureze 14 luni, acoperind întregul an 2006 si putin din 2007.

Însă din luna noiembrie 2005, punctul de referintă al măsurării miscării Chandler a început să descrie o traiectorie circulară din ce în ce mai strânsă, astfel încât pe 8 ianuarie 2006 a încetat în mod real orice schimbare a coordonatelor x si y folosite pentru a determina modificarea zilnică a locatiei axei de rotatie a planetei.

Consultând arhivele ce contin valorile măsurate ale acestei miscări de-a lungul anilor, s-a constatat că aceasta este prima dată în istoria cunoscută a planetei când balansul axei de rotatie a Pământului a încetat. Această anomalie durează deja de o lună si continuă să sfideze legile pe care le-a respectat în ultimii 100 de ani. Planeta a ajuns într-un punct crucial în existenta sa.

Este clar însă că această „pauză” nu va putea dura la nesfârsit. Realitătile cosmice si geofizice ne fac să credem că acum se naste o nouă miscare Chandler, guvernată de alte legi si probabil având alte caracteristici. Un ciclu cu totul nou.

Oprirea curentă este rezultatul clar al unor noi vectori care contracarează fortele cunoscute ale Lunii si Soarelui, cel putin la nivelul local al acestei planete. Si din moment ce miscările orbitale nu s-au schimbat, nu ne rămâne decât să „suspectăm” că Pământul este cel care s-a schimbat. Ce reprezintă această schimbare?

Ar putea fi două cauze. Sau chiar mai multe. Una dintre acestea se află în Oceanul Indian.

Ca urmare a imensei rupturi din zona Sumatra apărută la sfârsitul lunii decembrie 2004 (odată cu celebrul Tsunami) au existat sute de cutremure cu magnitudine peste 6 grade Richter în acea zonă, într-un interval de numai câteva săptămâni. Plăcile tectonice concurente au rupt echilibrul fragil în care se aflau. Este clar că pozitia locală a acestora s-a modificat, ducând la aparitia unor noi vectori generati de miscarea de rotatie a Pământului, afectând în acest fel balansul Chandler.

O altă posibilă cauză este inversarea polilor magnetici ai Pământului. Polul Nord magnetic se apropie de punctul de nord al axei de rotatie cu o viteză de 40 km pe an, conform unor măsurători de ultimă oră realizare de specialistii canadieni. Această tendintă a început încă din 1930, viteza crescând progresiv. Ne putem astepta deci ca această viteză să crească în continuare.Probabil că acesti doi factori au un cuvânt de spus în oprirea miscării Chandler, însă poate mai există si altii.

Situatia prezentă este alarmantă, pentru că nu stim la ce ne putem astepta. Se poate presupune că urmează o nouă fază în această „piesă de teatru” pe care ne-o prezintă planeta. Probabil că va începe o nouă miscare Chandler care va tinde să se stabilizeze. Nu stim însă cât timp va dura această fază intermediară, si nici ce implicatii va avea asupra noastră.

În orice caz, putem avea în fata noastră evidenta profetiei celebrului Edgar Cayce despre inversarea polilor. În anii 1930, el a afirmat că va avea loc o inversare a polilor si un nou ciclu va începe odată cu intrarea în noul mileniu, ce poate culmina cu evenimente catastrofice pe întreaga planetă.

Se pare că ne aflăm chiar în „miezul” profeŃiei, în plină desfăsurare a ei. Pentru că această oprire a miscării Chandler nu are cum să fie definitivă, urmează deci să apară o încercare a planetei de a-si regăsi balansul pierdut momentan. Probabil că perioada care vine se va întinde pe mai multi ani. Stabilizarea balansului planetar va fi însă precedată de încercări mai mult sau mai putin „disperate” cauzate de acumularea tensiunilor interne în structura planetei. Eliberarea acestor tensiuni si canalizarea lor spre refacerea miscării Chandler este posibil să se facă violent.

Specialistii care au cercetat arhivele valorilor balansului planetar au constatat că Pământul a avut o manifestare din ce în ce mai zbuciumată (din acest punct de vedere) la fiecare trecere a graficului de balans prin zona Groenlandei – Atlanticul de Nord. Cei care sustin profetiile lui Edgar Cayce au un argument în plus acum, că s-a descoperit această zonă specială care „alimentează” balansul cu o instabilitate din ce în ce mai mare, ajungându-se în acest moment la o iesire completă din ritmul binecunoscut de 100 de ani încoace. „

Din nou anul 2012

Conform unor cercetători care lucrează în echipă cu un grup de geofizicieni si
astrofizicieni în cadrul unei companii de cercetare din Hiderabad (India), Pământul si Soarele vor trece printr-un proces de inversare a polilor magnetici în anul 2012. Această sincronizare de evenimente s-a mai petrecut cu miloane de ani în urmă, când au dispărut dinozaurii.

Inversarea polilor magnetici este un proces în care pozitia acestora se modifică gradual.

În cadrul acestui proces, se ajunge la un moment dat în care câmpul magnetic al planetei are intensitate zero, ceea ce înseamnă că planeta nu mai are, în acel moment, câmp magnetic. Când acest moment coincide cu cel al fenomenului similar de pe Soare, apare o problemă majoră.

NASA a recunoscut public existenta acestui fenomen, însă a căutat să reducă panica afirmând că Pamantul va avea totusi un câmp magnetic, foarte slab si instabil, dar nu zero.

Conform cercetătorilor de la Hiderabad, sincronizarea celor două fenomene de inversare a polilor magnetici (ai Pamantului si ai Soarelui) poate determina, pe lângă disfunctionalităti în sistemele energetice si electronice si problemele deja cunoscute cu rătăcirea păsărilor si animalelor migratoare, efecte cu mult mai periculoase.

Printre acestea amintim: sistemul imunitar al vietuitoarelor se va slăbi semnificativ, crusta planetară va fi zguduită de vulcani, miscări tectonice, cutremure si alunecări de teren, magnetosfera planetară va fi slăbită si va permite radiatiei cosmice să pătrunda periculos de mult până la suprafaŃa planetei cauzând cancer si arsuri solare, iar campul gravitational terestru se va modifica într-un mod neprevăzut. „

Sursa : www.roaim.com